7,208 matches
-
să merg mai departe". Să-i atingă partea de jos a spatelui, fesele, era ceva "imposibil, de neconceput". Și Michel n-ar fi vrut pentru nimic în lume ca fata, la rândul ei, să-i atingă sexul. Bineînțeles, avea "un chef nebun. Privarea aceea era ca o gheară care mă apuca de plex și mă paraliza". Însă "asta ar fi fost prea mult", își amintește Michel, ar fi "explodat" și ar fi pierdut cu siguranță controlul asupra situației. De altminteri, între
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să se facă nevăzute la auzul celor douăsprezece bătăi ale orologiului, lăsând să se spulbere iubirea de-abia născută, povestea poate pe cale de-a se adeveri. Însă Bab și sora ei mai mică nu-și lasă tatăl să le "strice cheful". Ca și tinerii din Saint-Germain-des-Prés, ele batjocoresc fățiș autoritatea paternă, puțin le pasă de regulile pe care acest adult încearcă să le impună în sânul familiei sale. Ele vor să aibă la dispoziție toată noaptea pentru a-și trăi povestea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
artă de a trăi adecvată acelor timpuri moderne atât de precare și de absurde. De vreme ce sfârșitul lumii este, fără nicio îndoială, iminent, se pomenește spunând realizatorul la Saint-Germain-des-Prés, oamenii ar trebui măcar să profite: să se îmbete criță, să danseze la chefuri îndrăcite, să se destrăbăleze, să riște și să trăiască periculos 169. Ceea ce fac, cu dezinvoltură sau cu ostentație, toate personajele din filmul Les Tricheurs. Tineretul acesta "depravat" pe care îl înfățișează Marcel Carné în filmul său legendar nu este singurul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
le pună" de ani de zile. "Mai iubește oare încă și altceva decât pe sine însăși și propria-i viață?" Da, fără îndoială, însă dintr-odată Paule se pomenește că nu mai este sigură de nimic și că "îi vine chef să vorbească cu cineva, așa cum vorbea la douăzeci de ani". Pentru femeia aceasta de 39 de ani, blazată și "ceva mai uzată uneori", flirtul cu Simon este un nou act de credință, o reîntinerire a iubirii înseși. Decoratoare de interior
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
imaginație. Au glasul puternic și atitudinea provocatoare. "Bucurați-vă fără opreliști"... "Te iubesc!! Spune-mi-o cu ajutorul pavajelor"... "Burghezia n-are altă plăcere decât să le strice pe toate"... "Cu cât fac dragoste mai mult / Cu-atât am mai mult chef să fac revoluție / Cu cât fac revoluție / Cu-atât am mai mult chef să fac dragoste", scriu ei care mai de care pe zidurile din Paris și Nanterre. Fără îndoială, eliberarea lor este mai mult visată decât reală. Contrar a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Spune-mi-o cu ajutorul pavajelor"... "Burghezia n-are altă plăcere decât să le strice pe toate"... "Cu cât fac dragoste mai mult / Cu-atât am mai mult chef să fac revoluție / Cu cât fac revoluție / Cu-atât am mai mult chef să fac dragoste", scriu ei care mai de care pe zidurile din Paris și Nanterre. Fără îndoială, eliberarea lor este mai mult visată decât reală. Contrar a ceea ce ne închipuim adesea, ei nu fac dragoste după cum le vine cheful, pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mult chef să fac dragoste", scriu ei care mai de care pe zidurile din Paris și Nanterre. Fără îndoială, eliberarea lor este mai mult visată decât reală. Contrar a ceea ce ne închipuim adesea, ei nu fac dragoste după cum le vine cheful, pe coridoarele Sorbonei asediate. Imaginea aceasta e un mit, subliniază Daniel Cohn-Bendit. E adevărat că au existat, în efervescența din Mai '68, multe povești de dragoste, multe flirturi. Per total însă, au fost foarte puține relații sexuale în rândul studenților
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
luntre și punte, cum se spune, și m-ar fi apărat de oricine ar fi devenit persecutorul meu. Eram flăcăul lui tata, și în sinea sa simțeam, se mândrea. Vroia să cresc drept, ca bradul spunea el când era cu chef mamei, mă vedea merg ând la școală înaltă să lucrez ca domnii, nu ca el la mină târâș sau la cărbune, în praful înecăcios! Era ziua Crăciunului, a anului 1932, am mai spu s-o. Zi în care, eu, împreună cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în cauză, soluția se comunica și mie odată cu copia raportului de necropsie nr. 1184 din 21 octombr ie 2003. În fața unor asemenea comunicări, iarăși mă repet și zic, ce puteam face ? O bucată de vreme am urât oamenii, îmi pierise cheful de viață. După alte și alte perioade, mi am revenit. Cum odinioară, ca și astăzi de altfel, o păstram în minte și suflet pe Lenuța, mama lui, acum îl puneam alături de ea și pe el, lucru care nu-mi mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Sunt doar în Elveția, informațiile sunt clare, precise și sigure. În apropierea mea năvălește un grup de bărbați de diferite vîrste, avînd în comun o deosebit de bună dispoziție. Se vede că sunt puțin băuți, că sunt prieteni, că vin de la chef. Singura siluetă feminină din întreaga gară este cea a unei fete înalte, cu cizme lungi, cu fustă incredibil de scurtă, cu privirea vagă. Mă simt străină și singură, într-o lume dușmănoasă și rece. Ca să-mi alung umbra din suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de aici! Slavă Domnului că s-a dus! Se așezase în fața mea. Drept în fața mea și zău că n-avea chiloți. Dacă vrei, rămîi cu noi, Doamnă. N-o mai căuta. O găsești la coborîre. Replicile se întretaie, oamenii au chef de vorbă, iar eu, oricît nu m-ar crede cei ce mă cunosc, n-am replică, nu mai vreau nimic, vreau să mă lase toată lumea în pace, să fiu singură, să dorm Ba, Doamne iartă-mă, parcă-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
întinderilor uscate se învăluiau stoluri de ciori și în înălțimi alergau nouri destrămați. După-amiază începu să fulguiască ninsoare și vântul se coborâse mai jos. Amurgise când am ajuns la Târgul Frumos. Toată iarna am vegetat, meșterul se ținea întruna de chefuri, de cărți și deseori își bătea nevasta. Spre primăvară, am plecat cu șatra al Râmnicul Vâlcea. Se găsise de lucru la teatrul comunal de acolo. Până la Paști, când am cerut să mă întorc acasă la părinți, am lucrat, ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
doar două vorbe: Reforma monetară. Nu știa ce înseamna asta, dar nici nu avea curajul să întrebe. În urechi i se mai auzeau parcă zgomote din depărtare. Apoi vocea mamei, si, de necrezut, refuzul categoric al tatălui: -Nu!.. N-am chef!.. Culcă-te!.. Am treaba!.. FAȚĂ DINTRE SALCII Pe malul Cernului, salciile își plâng parcă în unde durerea, iar vântul hoinar mișcă agale săbiile trestiilor, încrețind ușor oglindă apei. Spre apus, se întind colinele împădurite, iar norii, plutind pufoși pe cerul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
imediat. Și-i aduse o ceașcă mare de porțelan cu lapte cald, abia fiert, cerându-și scuze că a uitat să-i păstreze laptele crud, așa cum obișnuia ea să bea. Ea dădu din cap. Simțea că nu are de loc chef să vorbească. Casă i se părea pustie, apăsătoare. - Să aprind focul? - Dacă dorești. Scârțai repede chibritul și acesta începu să ardă cu o flacăra albastră, incandescenta. Lăură o lua în brațe, mângâind-o, încercând să-și înăbușe durerea. După mintea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
El purta costum „Armâni”, o cravată lila și pantofi eleganți, frumos lustruiți. Îi plăcea uneori să încalce conveniențele, așa că se simțiseră perfect în pătuțul mic de lemn din căsuța închiriată pe numele ei. După o partidă nebună de amor, avea chef să se plimbe prin pădure, să se simtă liber pe mușchiul gros din poiana, oferindu-i flori de câmp în dar. - Scumpă mea, observi că încerc să fiu discret și rafinat? Apoi mobilul lui începu să sune. Tresari mai întâi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
atât de ciudate, atunci continuă. Dacă nu, la revedere!... - Mi-ar fi imposibil. Aș fi mutilat sufletește pentru întreaga viață. Lăură îi zise: - Perfect. Și adaugă: - Stii să skiezi? - Oarecum. Și nu prea prea bine și nici prea des. - Am chef să plec în Austria să skiez. Acolo nu ne-ar cunoaște nimeni.. - Crezi tu! El își dădu ușor ochii peste cap: - E peste puterile mele. E pur și simplu imposibil, Lăură! - Fără ține nu mă duc! N-ar avea nici un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mai calcă strâmb uneori, știu de la un scriitor de la cenaclu căruia i-a fost amantă, dar e o femeie distinsa, inteligență, a fost Miss pe vremuri, în studenție și arată extraordinar de bine și acum. Parcă nici nu mai aveau chef să se sărute, nici nu le mai ardea de dragoste, după fazele surpinse în direct, așa că și-au spus noapte bună. El n-a putut să doarmă. A așteptat până când ei au plecat din Teatru, dar povestea asta nu putea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Era absurd: acum vroia să-mi dovedească ce comedie mărinimoasa era. -Soția ta știe ce joci tu? -Acest aspect al vieții mele mă privește personal. Face parte din tranzacție. -Și la mine e la fel. Tot o tranzacție...... N-am chef să sug sula nimănui, ai înțeles? Devenise din non vulgara, semn că se enervase cumplit. Vorbea consecutiv patru-cinci limbi străine, dar când o enervai te trimitea imediat la origine în cea mai neaoșa limba românească. Știa să înjure în toate
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
din priviri să se dezbrace. Ziua petrecută împreună a fost o delectare totală, un vis.. El îi pipăia mereu abdomenul puțin bombat, voind parcă să se convingă că e adevărat.. -Vrei să ne plimbăm? -Desigur. Numai dacă ai și tu chef, zise ea. -Te-am așteptat mult. Este exact ceea ce-mi doresc acum. Briză mării adia și vapoarele plecau în larg. Palmierii, florile și copacii exotici emanau o atmosferă misterioasă, care te invită parcă la visare. Lăură și Imad se plimbau
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Desprimăvărarea spune-mi ce fel de agrafa În părul dulce-amărui al prințesei CALIOPE ești? ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam Voi, peregrini cu mintea În reverii astrale Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am Și pentru-un chef sălbatec o mână de parale Mai amăgiți cu vorbe potrivnica năluca Magia altruista să spumege-n pahar Nu mă uitați prieteni Îndurerați de ducă Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Omar” Ah, vedenie a lui Iov și Iona; Intru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tuse inegale și-l pune În deschiderea cărții, ca un clinchet de pahare pline: ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam/ Voi, peregrini cu mintea În reverii astrale/ Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am/ Și pentr-un chef sălbatec o mână de parale”. Bătând la poarta cărții sale, deschizând-o larg și intrând, vom descoperi un Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului, ținându-se de mână, aproape În fiecare poem, cu Omar, desi Îl desparte aproape un mileniu de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
al tuturor angoaselor, se strecoară În condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un chiuit Învățat În tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau În taine”. Însetat În permanență, ,,bea cerul ridicat de două torți”, face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți”, este urmărit de viziunile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un chiuit Învățat În tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau În taine”. Însetat În permanență, ,,bea cerul ridicat de două torți”, face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți”, este urmărit de viziunile tenebre pe când se ,,reeduca” În lagărele de exterminare de la Canal și-și vede părinții Întorcându-se Încet de la mormântul său, ,,Înfrigurați În haine cenușii”, prinde o idee Într-o groapă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În lagărele de exterminare de la Canal și-și vede părinții Întorcându-se Încet de la mormântul său, ,,Înfrigurați În haine cenușii”, prinde o idee Într-o groapă cu lei și o aruncă Într-o oală cu vin, mai face câte un chef cu vin de Burdusaci, sătul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: Învălurau cu chiot băutură/ Holtei pizmași albiți În țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sa chiulim Împreună?”; ,,La ce film mergem, azi?” Îmi amintesc cum nu am servit nici unul dintre noi doi o oră de matematică. Nu eram Înțeleși să chiulim, dar nici să stăm o oră Întreaga În clasa cu ,,Pătrațel”, nu aveam chef. Era primăvară și afară și În sufletele noastre. Eu am plecat să ud buretele, iar tu să cauți o bucată de cretă. Nu știu cum s-a făcut că n-am reușit să ne Întoarcem În clasa decât după terminarea orei. Fără
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]