7,296 matches
-
nimic nu justifica ipoteza că ar fi fost vorba de un același act repetat, afară de-al său modus operandi, asupra căruia avocatul nu era nici pe departe mai în măsură să se pronunțe decât Marieta. În adâncul inimii ei chinuite de necunoașterea adevărului, fata respingea categoric, cu toată disperarea juvenilă a credinței în viață, suprema erezie a identității celor două pseudo-violuri. Deși cu fruntea reușise să-i însângereze agresorului gura, el continua să rânjească subțire la ea de după buza tumefiată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tot trebuie ceva nou, a Învățat regulile... Între timp s-au modificat prețurile, au crescut, trebuie să schimbe termenii contractului, a făcut și asta, a renunțat și la plug, creștea mult suma. Bilanțul: „Am un an de zile de când mă chinui... e prea mare birocrația”. Convorbirea mea cu Costel a avut loc pe la mijlocul lui ianuarie, iar pe 10 februarie, adică mâine, Îi expiră contractul: dacă nu se poate face achiziția, cade tot. A cheltuit bani, a făcut drumuri, a pierdut zile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Ce s-a Întâmplat cu țăranul român? După ce a luptat și a suferit pentru a-și păstra pământul, după ce s-a opus colectivizării și a dat jertfă, a uitat tot. Noile generații, Îndoctrinate de telenovele și adăpate cu manele, se chinuie În strategii de supraviețuire, n-au nici un orizont de așteptare. S-a pierdut spiritul Întreprinzător al vechilor proprietari de pământ, s-a dus motivația și determinarea, domină o abulie generalizată, Întreținută de alcooluri proaste și exprimată În creșterea Îngrijorătoare a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
li se reproșează că sub aparența creștină își păstrează limba, ritualurile si obiceiurile, sînt și ei persecutați. Deci, un rege catolic care și-a dovedit credinți este cel care se alătură cruciadei pe care papa Pius al V-lea se chinuie să o organizeze încă de la începuturile pontificatului iau. Și nu fără motiv: în timp ce pirații din Africa de nord aduc nesiguranța pînă în mijlocul posesiunilor spaniole din Mediterana occidentală, la cealaltă extremitate a teritoriilor Habsburgilor, turcii obțin succese care îl obligă pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru pisica Svenne, risc de leziune măduva spinării. Cel mai la îndemână s-o sacrificăm (cel mai uman?). Totuși șanse de vindecare după sutură. Primit rețetă și indicații. Prima zi medicament la fiecare 4 ore. Margareta supărată: "Decât s-o chinuim, mai bine ne-am îndura de ea și am sacrifica-o". (Proprietarii nu par să-și asume vreo răspundere). Afirm că trebuie să-i dăm o șansă bietului animal. Îi aștern să doarmă în lada de bere. Foarte înțelept animal
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
23 Puls 112, 12 18 respirații pe minut, neregulate. Doarme? Ora 24 Puls 139, respirație grea și neregulată. Ora 01 Puls 100 130, neregulat. Respiră cu horcăituri. Ora 1.35 Decedat 6 decembrie (Zi de pregătiri) Toată ziua m-am chinuit cu piatra. E greu cu o singură mână. Nici forma în care sunt nu-i cea mai grozavă. Suprafața e foarte tocită, se poate citi aproape numai numele: Niels Krabbe, pastor, d. 13 iunie 1703. Nu-i cine știe ce plăcere să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
poet excepțional, căci, cam slobod la gură, s-a pus rău cu „centrul”. Opera nu prea mai contează. Dacă nu ești declarat postmodernist, ai pus-o de mămăliga. Așadar, „mărunței” ca Philippide, Emil Botta, Stamatu, Doinaș, Stelaru, Caraion s-au chinuit degeaba. Înainte de a se căuta de talent, unii se duc la notarul de postmodernism și la felcerul de zecism. Cu patalamalele la mână, preiau frâiele armăsarului literar. După ce unui zecism i s-a opus un și-mai-zecism, iată că fracturismul pare
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
înalte erau împiedicați să vorbească. În presa germană, nu era loc pentru oamenii care nu știau să i se supună sistemului politic onorat și adulat. Autorul lucrării prezente a trebuit să o trăiască pe propria sa piele. El s-a chinuit de pomană, în mai multe reprize, să arate că era urmată o politică austriacă și să pună astfel Germania în gardă, deoarece vedea în această politică austriacă, în această politică a prestigiului un pericol pentru pace. Revistele și cotidienele germane
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și domnii sunt vizibil stingheriți și apăsați de îndatorirea pe care simt c-o au. Se abțin să rostească frivolități. Se controlează. Ce plictiseală pentru o fată tânără!" În concluzie, Catherine nu are cui să împărtășească neliniștile, îndoielile care o chinuie, dilemele sale metafizice, conflictele sale interioare. Aflată în căutarea perfecțiunii, este invadată de sentimentul copleșitor al propriei josnicii și se gândește de mai multe ori să-și curme viața. În aceste condiții, flirtul poate apărea ca un paliativ derizoriu, ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui, Pietro joacă un cu totul alt joc. Nu are curajul să se opună voinței familiei, și nici nu e sigur că își dorește să se însoare cu o fată atât de dezghețată și de extravagantă ca Marie. Totuși, e chinuit de dorință și, în lipsă de alternative, încearcă să și-o facă pe Marie amantă, să obțină de la ea cât mai multe manifestări intime cu putință. Între cei doi tineri se joacă așadar o partidă strânsă, fiecare încercând să scoată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
legată sentimental de Marcel, ci din pură curiozitate, "ca să vadă cum e", se va spune mai târziu. Și totodată pentru că este parte integrantă a unui joc colectiv, a unui soi de rit de inițiere. După ce primește sărutul, Clara nu este chinuită de niciun fel de mustrări de cuget, deși se simte oarecum întinată. Ea se mulțumește să analizeze situația, la rece și cu mintea limpede, împreună cu Lisbeth. În fața prietenei sale, mărturisește că simțise același dezgust, pentru a nu o face pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca în cazul armatelor adevărate, un război de gherilă, în care totul este joc și prefăcătorie. Acest război de gherilă se cheamă Flirt". În ceea ce le privește pe tinerele fete care se încumetă să flirteze, acestea sunt încă și mai chinuite de îndoieli și mustrări de cuget. Unele dintre ele, cum ar fi contesa de Pange, iau acest joc în glumă sau îl consideră prostesc. Însă, asemenea Mariei Bashkirtseff sau Catherinei Pozzi, cea mai mare parte dintre domnișoare se simt pângărite
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se rezuma la o căsnicie de conveniență, relațiile dintre ei fiind intrate de mult în domeniul trecutului, al uitării, ea avându-și alături prietenul. Că a iubit-o până în ultima clipă, iată ultimul lui cuvânt scris în clipa când se chinuia în casă ca să moară, găsit la locul întâmplării și despre care constatatorii au uitat să menționeze: Testamentul olograf. Scrisoare către fetița sa. Un timp, Dan nici nu a mai trecut pe la mine. De abia, în ziua de 31 august 2003
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ai intrării palatului Venieri dei Leoni, astăzi proprietate a doamnei Peggy Guggenheim. Mărturisesc că nu am nici o cultură artistică sau vreo pricepere deosebită în privința artei moderne și nici oboseala călătoriei în vagoane de clasa a 2-a, precum nici somnul chinuit din tren nu favorizează o înțelegere deplină din partea mea, în fața marilor opere de artă din colecția doamnei Peggy. Dar încîntarea ochilor și bucuria pe care sufletul le încearcă în mod spontan, în fața culorii și a luminii, cred ca pot compensa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cunoaștem și aceasta. Ce a urmat după război se știe. Au fost prăbușiri, foamete, boli, omoruri și tot cortegiul pedepselor ce le abate câteodată Dumnezeu peste omenire. De ce o fi oare lăsat ca, din când în când, mulțimile să fie chinuite? În privința asta natura a favorizat mai mult animalele. Ele au o soartă mai puțin expusă chinului. Omul a fost înzestrat cu multă minte ca să poată face rău omului. În strădania asta este neobosit. * Este de observat, în aceste însemnări, lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de tine și nici de colegii mei. El spuse: - Nu-i vorba de,.....dar frază îi rămase neterminata. Se simțea irezistibil atras de strania situație. Lăură nu schița nici un gest. Dinspre stradă se auzi rateul unui motor , cineva care se chinuia să pornească o Dacie înecata parcă. Apoi din nou liniște... Lăură se întoarse apoi către el. Ochii ei căprui , pătrunzători, îi căutau pe ai lui, era foarte feminină, originală, cu aerul unei școlărite de șaptesprezece ani, speriată de ce urma să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
acte ale unei piese de teatru, în care actrița principala eram eu, trebuia să-mi joc rolul cu profesionalism până la capăt. Nu aveam însă habar de sexualitate, veneam însă dint-o familie creștină unde emoțiile de orice fel erau interzise. Mă chinuia până la agonie gândul că nu-mi voi putea mimă rolul, că mă voi devoala, din pricina sentimentelor de culpabilitate și rușine. Orice „înfruptare”din plăcerile lumești, atrăgea după sine în mintea mea bolnavă de obsesii religioase, deschiderea cerului, ploaie de foc
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
virgina pentru că, isi zicea ea, armata e o chestiune mult prea serioasă, presupune credință, puritate morală, devotament, iar spionajul militar este mult mai dur... Fața ei era însă senina, nu lasă nicidecum să se întrevadă noianul de gânduri care o chinuiau, făcând-o să fie dârza, demnă și mai ales curajoasă în fața "dușmanului". Proful se dezbrăca imediat, zicând că se grăbește pentru că urma să vină Luana de la scoala. Nu mai văzusem niciodată un barbat gol în viața mea, dar imaginea acestuia
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
promova interesele superioare ale țării. Voturile date partidelor mici sunt voturi irosite. 15 noiembrie 2007 Bomba Kosovo Ea ticăie de câțiva ani buni, iar acum se pare că va exploda. Există și posibilitatea, puțin probabilă, ca troica UE-Rusia-SUA, care se chinuie de ceva timp să găsească o soluție pașnică, să ajungă la un rezultat. Despre un rezultat al convorbirilor dintre guvernul sârb și albanezii kosovari au avut loc deja vreo trei runde cred că nici nu putem vorbi; între ei s-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sacru" al integrității teritoriale, dar trebuia să aibă bine înfiptă în cap și lecția istoriei, care ne învață că principiile nesprijinite de forță nu fac două parale. Ce valoare a avut acest principiu în cazul Kosovo? Iar acum "înțelepții" se chinuie să scoată pietroiul din apă, dar operațiunea se dovedește a fi foarte anevoioasă. Dovadă stă summit-ul de luni, 1 septembrie a.c., al UE consacrat Georgiei. Ce au hotărât, în esență, aceste VIP-uri politice ale Europei? Au condamnat, la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
normal adică democratic -, pericolul nu ar fi existat. Statul sovietic abia ieșise dintr-un război pustiitor, în care pierduse 20 de milioane de oameni și valori materiale încalculabile, ca să nu mai vorbim și de uriașa traumă psihică a acestui popor chinuit de patru ani de privațiuni cumplite, pe care noi, cei de azi, cu greu ni le putem imagina. Așadar, numai de luptă nu le mai ardea rușilor, când țara le era în ruină, iar foametea bântuia de la un capăt la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
integral: ,,De ce iubirea nu Îmi cântă-n ochi? Și eu ca talazul mă zbat să cunosc Timpul uitat al cuvântului nocturn. Să nu citesc pe chipul fad al lunii Șoaptele aiurite ale durerii. Mă vlăgui Fără sa masor rimă Cuvântului chinuit de mușcătură condeiului. Că muzica ruptă din fructul oprit Al durerii. Să regăsesc calvarul În chipul pădurii În flăcări, că noaptea de vară Și păsările să creadă În strigatul reunit Din adâncul Omului de Flori.” Fructul oprit al durerii era
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mei, si de multe ori mi se Întâmplă să privesc locul unde stăteai și să-mi imaginez că ai putea sa apari; uneori sunt chiar convinsă că exiști, dar eu nu am puterea să te văd. ...De multe ori mă chinui cu o singură Întrebare: de ce? De ce tocmai tu? De ce ai plecat atât de repede și parcă furișându-te, să nu zdruncini liniștea altora. Să știi că n-ai reușit...liniștea nu ne-o mai găsim niciodată. Suntem Îngrijorați de soarta
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
miliard de lei drept recompensă. Matematic, suma reprezintă aproape trei milioane de lei pentru fiecare zi petrecută În pușcărie. Cand a Început procesul, fostul disident Își evaluase propriile suferințe la suma de 3 milioane de euro. Astfel, pentru că a fost chinuit În pușcăriile de exterminare comuniste, dar și pentru că Întreaga familie a fost urmărită și ascultata pas cu pas, Tăcu a cerut să fie despăgubit cu pește 120 miliarde lei. Chiar dacă a chemat În instanță pentru a-i confirmă spusele foști
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ofițer al armatei imperiale, participant la război, întemeietor de asociații profesionale, politician oscilant între direcții politice diferite, profesor universitar, poliglot, cu o familie cel puțin nonstandard, creator neobosit și eclectic de mare adâncime, încercat de o boală ce l-a chinuit serios, întrerupându-i munca ani buni, participant activ la viața academică și politică a Germaniei Bismarkiene, iată reperele principale ce au desenat tabloul celor 56 ani ai vieții lui Max Weber, una dintre cele mai complexe personalități care au contribuit
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]