8,430 matches
-
mare în drum spre Siberia, fanfara militară și populația ovaționau inițiativa patriotică a celor închiși în vagoane. La declararea războiului în 1941, Eugen Radțibar se afla la regimentul 39 infanterie, departamentul aruncător de flăcări. A fost participant la luptele de la Cotul Donului, unde cu toată nenorocirea a salvat un batalion de pușcași italieni ai căror comandanți căzuseră în lupte. Pe front s-a întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
multe pernițe pe fiecare parte a feței, ia ia iar la unii rinolofi sunt prezente glande fr frontale. La Pipistrellus pipistrellus sunt prezente glande circumanale. La liliecii exotici putem întâlni și al al alte glande: gulare, pectorale, scapulare, gl glandele cotului etc. Glandele mamare: Sunt de tipul tubulo-alveolar, grupate și alcătuiesc o pereche de mamele cu mameloane mari așezate la mijlocul marginii externe a mușchiului pectoral, aproape de baza plagiopatagiului. Rinolofii prezintă în plus o pereche de mamele rudimentare - mamele false - a așezate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cât și a părților sale componente, au fost unanim acceptați o serie de termeni. Poziția anatomică a corpului uman este cea de ortostatism (verticală), în care: - capul și privirea orientate anterior, - membrele superioare sunt lipite de părțile laterale ale trunchiului, coatele se găsesc în extensie, -fața palmară a mâinii este orientată anterior, în supinație, - membrele inferioare sunt perfect apropiate, șoldurile și gambele în extensie, - picioare sunt în unghi drept față de gambe (Figura 1). Corpul uman este o structură tridimensională ceea ce face
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu osul; - vârful ce intră în mișcările de extensie ale antebrațului față de braț în aropița olecraniană a humerusului; - fațeta anterioară articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea interosoasă 8. Capul ulnar 9. Procesul stiloid medial -apofiza coronoidă (processus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
flexie ale antebrațului față de braț în aropița coroniodă a humerusului; - fațeta inferioară ce prezintă ruaozitatea pe care se inseră tendonului mușchiului brahial anterior; - fațeta superioară articulară; - marame internă pe care se inseră fasciculul anterior al liaamentului lateral intern al articulației cotului, fasciculele din mușchiul flexor comun superficial și rotund pronator; - marame externă pe care vine să se prinde extremitatea anterioră a liaamentului inelar și fascicule anterior al liaamentului lateral extern al articulației cotului; -marea cavitate siamoidă (incisura trochlearis) căreia i se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fasciculul anterior al liaamentului lateral intern al articulației cotului, fasciculele din mușchiul flexor comun superficial și rotund pronator; - marame externă pe care vine să se prinde extremitatea anterioră a liaamentului inelar și fascicule anterior al liaamentului lateral extern al articulației cotului; -marea cavitate siamoidă (incisura trochlearis) căreia i se descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană (incizura radialis) pentru articulația cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aenunchiului. MIȘCĂRILE ÎN ARTICULAȚII Alunecarea este caracteristică articulațiilor plane în care are loc deplasarea suprafețelor articulare dar, fără îndepărtarea lor ex: simfiza pubiană. Rostoaolirea sau învârtirea este caracteristică articulațiilor în care are loc deplasarea circulară a suprafețelor articulare ex: articulația cotului, aenunchiului. Rotația este o mișcare circulară caracterizată prin răsucire, deplasarea osului mobil fiind în jurul unui ax lonaitudinal. Axul poate fi situat: -în afara osului, rotația fiind însoțită și de deplasarea osului cum se realizează în cazul mișcărilor de supinație/pronație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație tip trohle-artroză între
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație tip trohle-artroză între humerus-cubitus, una elipsoidală humeroradială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație tip trohle-artroză între humerus-cubitus, una elipsoidală humeroradială (ambele în raport cu mișcările de flexie/extensie ale antebrațului față de braț) și o articulație tip trohoid radio-cubitală proximală, ultima în raport de mișcările de pronație ale antebrațului. Ținând seama de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humeroradială (ambele în raport cu mișcările de flexie/extensie ale antebrațului față de braț) și o articulație tip trohoid radio-cubitală proximală, ultima în raport de mișcările de pronație ale antebrațului. Ținând seama de principalele tipuri de mișcări ce pot fi realizate din articulația cotului, flexieextensie, vom prezenta în continuare articulațiile humero-radială și humero- cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund de sac posterior subtricipital în care se inseră terminal câteva fibre din tricepsul brahial- fasciculele tensoare ale stratului sinovial. Ligamentele articulației cotului sunt dispuse peste capsula articulară: - liaamentul colateral cubital (ulnar)(lia. collaterale ulnare) este format din: - fascicul anterior - humero-coronoidian - care unește epitrohleea cu marainea internă a apofizei coronoide, - fasciculul posterior - liaamentul Bardinet humero-olecranian ce unește epitrohleea cu marainea internă a olecranului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două formațiuni osoase există o disproporție de suprafațe participante la articulație. Suprafețele osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin. Articulația radio-cubitală împreună cu articulația humero-cubitală și cu cea humeroradială sunt înalobate într-o capsulă comună care a fost descrisă la articulația cotului. Ca mijloace de unire a oaselor în afară de capsula articulară se descriu ligamentul inelar (Fiaura 62) și cel pătrat (Fiaura 63). Liaamentul inelar (lig. anulare radii) este o formațiune fibroasă care pornește de la extremitatea anterioară a incizurii radiale, rulează spre posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o formațiune fibroasă care pornește de la extremitatea anterioară a incizurii radiale, rulează spre posterior prin lateral extern față de capul radial. Este mai puțin vizibil fiind acoperit în cea mai mare parte de porțiunea lateral externă a liaamentului colateral radial al cotului. Liaamentul pătrat (lia. quadratum) este sub forma unei benzi fibroase, pătrate între marainea inferioară a micii cavități siamoidiene cubitale până la fața internă a colului radial. în poziție intermediară a antebrațului liaamentul este destins în timp ce în timpul supinației sau a pronației ligamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
brațului. Inserția terminală se descrie la baza procesului coronoid al cubitusului. Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; - tensor al articulației cotului. Inervația este realizată de nervul musculocutanat. Originea este pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; - tensor al articulației cotului. Inervația este realizată de nervul musculocutanat. Originea este pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
adductor al mâinii. Inervația provine din ramura profundă a nervului radial. MUȘCHIUL ANCONEU (m. anconeus) Originea este pe partea postero-medială a epicondilului lateral. Inserția terminală este în 1/3 proximală a feței posterioare a ulnei. Raporturile mușchiului sunt cu articulația cotului. Acțiunea este de extensie a antebrațului pe braț. Inervația provine din nervul radial. - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului. Inserția terminală este pe baza primului metacarpian. Raporturi: - în vecinătatea articularei radio-carpiene încrucișează musculatura extensorilor radiali ai carpului. Acțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
astfel încât în momentul final al retragerii paletei antebrațul va fi orientat oblic înapoi. b) In faza de lovire propriu-zisă are loc o mișcare de supinație care are scop închiderea treptată a planului paletei. c) In faza finală a loviturii extensia cotului este aproape completă, suplinindu-se elanul inițial mai redus la contraatacurile executate cu backhandul. 3.3.7. Jocul de mijloc Jocul de mijloc tăiat din forehand a) Partea pregătitoare - brațul de joc retrage paleta lateral spre dreapta, îndepărtând-o de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
al părții pregătitoare, axa umerilor să fie oblică față de linia de fund a mesei, cu umărul stâng ușor avansat față de celălalt. b) Lovirea propriu-zisă - din punctul final al retragerii paleta "deschisă" este dusă oblic înainte și în jos prin extensia cotului, contactul cu mingea realizându-se pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. în momentul lovirii propriu-zise greutatea corpului are tendința să treacă de pe piciorul din spate (dreptul) pe cel din față (stângul) accentuând-se puțin poziția flexată a genunchilor. c) Încheierea
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
-se pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. în momentul lovirii propriu-zise greutatea corpului are tendința să treacă de pe piciorul din spate (dreptul) pe cel din față (stângul) accentuând-se puțin poziția flexată a genunchilor. c) Încheierea mișcării - după lovirea mingii cotul se întinde tinzând spre o extensie aproape totală. Paleta va rămâne deschisă până la finalul mișcării. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul stâng și în finalul mișcării trunchiul are o ușoară tendință de aplecare în față pentru a ajuta
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
de pe piciorul stâng pe cel drept. în momentul impactului cu mingea, greutatea este repartizată pe ambele picioare. c) Finalul mișcării - după contactul cu mingea, paleta își menține înclinația deschisă și își continuă drumul spre înainte prin extensia aproape totală a cotului. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept situat întro poziție ușor avansată. 3.3.8. Topspin Topspinul din forehand a) Partea pregătitoare - din poziția de bază, retragerea paletei începe imediat după ce jucătorul a sesizat traiectoria mingii. Cotul ușor
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
a cotului. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept situat întro poziție ușor avansată. 3.3.8. Topspin Topspinul din forehand a) Partea pregătitoare - din poziția de bază, retragerea paletei începe imediat după ce jucătorul a sesizat traiectoria mingii. Cotul ușor depărtat de trunchi se întinde, vârful paletei ajungând în momentul final al retragerii la 20-30 cm de sol și datorită mișcării de adducție la nivelul încheieturii pumnului planului ei este înclinat spre înainte (paletă închisă). Retragerea paletei atrage după
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
la dreapta spre stânga, axa umerilor ajunge paralelă cu fileul. c) Finalul mișcării - după contactul paletei cu mingea, brațul își continuă cursa spre în sus până la nivelul capului având în final o frânare care nu permite întinderea completă a cotului. Pe tot parcursul mișcării planul de lovire al paletei este închis Topspinul din backhand a) Partea pregătitoare - antebrațul coboară din poziția de bază pe un plan oblic înapoi, ducând paleta într-o poziție închisă datorită mișcării de supinație. Poziția picioarelor
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]