11,041 matches
-
consum al vechii civilizații cretane (cereale, legume uscate și verzi, fructe, păsări de curte, ulei de măsline, nuci, brânză și, bineînțeles, vin roșu) ar proteja eficient împotriva mortalității coronariene. Mai mult, în țările în care consumul de vin este ceva cotidian (totuși, moderat), speranța de viață este cea mai lungă: "Cei care beau vin în mod regulat au o rată de deces net inferioară persoanelor care nu beau niciodată"62. Capitolul II DE LA ROMA LA BRUXELLES Cultura viței-de-vie a însoțit în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este reprezentată vizual în cadrul unor jurnale și reviste, ceea ce ar permite o măsurare exactă a modificărilor suferite de diverse articole de îmbrăcăminte de-a lungul unei perioade de timp (idem, 238). Astfel, ilustrațiile de modă din perioada 1844-1919, publicate în cotidianul francez Petit Courrier des Dames și în ziarul american Harper's Bazar, au fost analizate conform unei grile cu șapte itemi: culoare, textură, lungime, lățime, diametru, adâncime, forme și proporții ale căror măsurători permit o reprezentare statistică validă. Deoarece schimbarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
purtăm în fiecare zi, este un indicator pentru valorile individului, speranța de viață, nivelul consumului și statutul socio-economic (M.J. Horn, 1968, 420). Dacă anii '60, '70 și '80 ai secolului XX au fost marcați de nașterea unei sensibilități teoretice față de cotidian, îndeosebi în spațiul academic francez (C. Colhan, 2000/2003, 279), discursul teoretic englez era interesat de diferențele sociale ale receptării culturii (de clasă), mai exact de modul în care unele grupuri sociale acceptă și trăiesc subordonarea (J. Hartley, 1994/2001
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interval de timp relativ îndelungat. Implicarea în teribilisme are o conotație afectivă, în timp ce adeziunea către modă este acceptată social, fiind legitimată prin instituții (case de modă, designeri) și destinată liniilor consumului generalizat. Iată un exemplu recent de teribilism consemnat de cotidianul Gândul (decembrie 2008), din care rezultă foarte clar diferența conceptuală subliniată mai sus: Producătorul pantofilor "anti-Bush" a dat lovitura. Producătorul turc al încălțărilor aruncate de un jurnalist irakian împotriva lui Bush își freacă mâinile de bucurie: sute de mii de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
alta, la o anumită ideologie sau pur și simplu ca statement. Intelectualilor le place să se creadă despre ei ca sunt intelectuali, și asta este adesea o sursă de motivație puternică atunci când își aleg hainele [...].(I. Calen, 3 aprilie 2008, Cotidianul). Denumirea târgului de produse de lux: Bespoke, târg organizat în orașul modei cu obiectivul declarat de a promova toate formele particulare de bunăstare. [...]. A fost locul ideal de întâlnire a celor care fac colecții de obiecte deosebite, unice. Toate produsele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de parfumuri al reginei Angliei a expus la Bespoke fragranțe unice create în trecut special pentru personaje precum Andy Warhol și, în prezent, pentru Elton John, prețul de pornire fiind de 70.000 de euro (D. Vitelaru, 25 noiembrie 2008, Cotidianul). Exemplele de mai sus ilustrează foarte bine diferențele de stil vestimentar între indivizii care dețin capital cultural și cei care dețin capital economic. Există vreo corespondență între formele de capital, poziția socială și, implicit, stilul vestimentar al acestora? Răspunsul la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Albulescu și B. Ghiu, Editura Art, București, 2007. Brag, Rick, "Nowadays, workers enjoy dressing down for the job", în The New York Times, http://www.nytimes.com/1994/07/15/nyregion/nowadays-workers-enjoy-dressingdown-for-the-job.html, 1994. Braudel, Fernand, "Costumele și Moda", în Fernand Braudel, Structurile cotidianului: posibilul și imposibilul, Editura Meridiane, București, pp. 58-85. Braun, Emily, "Futurist Fashion: Three Manifestoes", în Art Journal, 54, 1, 1995, pp. 34-41. Bruner, Gordon C, "Singles and sex-roles: are there differences in the clothing prepurchase process?", în Clothing and Textiles
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Roesel, Kathy, "The influence of dress on students' perceptions of teacher characteristics", în Clothing and Textiles Research Journal, 7, 1989, pp. 57-62. Calefato, Patrizia, The Clothed Body, Berg Publishers, Oxford, 2004. Calen, Ioana, "Recolta de modele pe 2008", în Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/ recolta de modele pe 2008-65617.html, 2008. Calhoun, Craig, "Pierre Bourdieu", în George, Ritzer (ed). The Blackwell Companion to Major Contemporary Social Theorists, The Blackwell Publishing Ltd., Oxford, 2003, pp. 274-309. Campbell, Colin, The Romantic Ethic and the Spirit of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
The influence of dress on students' perceptions of teacher characteristics", în Clothing and Textiles Research Journal, 7, 1989, pp. 57-62. Calefato, Patrizia, The Clothed Body, Berg Publishers, Oxford, 2004. Calen, Ioana, "Recolta de modele pe 2008", în Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/ recolta de modele pe 2008-65617.html, 2008. Calhoun, Craig, "Pierre Bourdieu", în George, Ritzer (ed). The Blackwell Companion to Major Contemporary Social Theorists, The Blackwell Publishing Ltd., Oxford, 2003, pp. 274-309. Campbell, Colin, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Writers
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
skirts, 1846-1920", în Clothing and Textiles Research Journal, 27, 2009, pp. 45-61. Petot, Jean-Michael, "Complexul Oedip", în R. Doron și F. Parot (eds.), Dicționar de psihologie, traducere de Natalia Cernăuțeanu et al., Editura Humanitas, București, 2007, p. 154. Piponnier, François, "Cotidianul", în Jacques Le Goff și Jean-Claude Schmitt, Dicționar tematic al Evului Mediu occidental, traducere de Madalin Rosioru, Nadia Farcas, Denisa Burducea et al., Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 155-167. Pope, Harrison G. Jr. et al., "Body image perception among men
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pp. 354-409. Vigarello, Georges, O istorie a frumuseții. Corpul și arta înfrumusețării din Renaștere și până astăzi, traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Editura Institutul European, Iași, 2007. Voicu, Bogdan, Valorile și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Georges, O istorie a frumuseții. Corpul și arta înfrumusețării din Renaștere și până astăzi, traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Editura Institutul European, Iași, 2007. Voicu, Bogdan, Valorile și sociologia valorilor. http
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
25 format în 1909. Patronatul nu a privit cu ochi buni concentrarea mișcării sindicale, care a început să devină din ce in ce mai activă, organizînd numai la începutul anului 1913 treizeci de greve. William Murphy, mare proprietar de tramvaie din Dublin și al cotidianului independent The Irish Independent, precum și președintele Uniunii Patronale Irlandeze, a declarat război sindicatelor în 1913 și a interzis afilierea lor la Sindicatul Muncitorilor și Transportatorilor Irlandezi. Nu a ezitat să-și amenințe muncitorii cu desfacerea contractelor de muncă dacă aderau
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Mircea Frânculescu, București, [f.e.], 1997, 196 p. [126] LIMBA română pentru clasa a V-a. [despre necesitatea manualelor alternative]. în: RLib, nr. 2130, 29 mar 1997, p. 15. [127] LUPEA, IOANA; GHERGUȚ, ONDINE, Limba de predare: Cum fac alții, Cotidianul.7, nr. 269, 20, an. 1997, 8. [128] MAGHERU, DOIAN, Metode asociative în predarea limbii româane la studenții străini, AUO, 3, 1996, 67-71. [129] MAREȘ, DORU, Vine, vine primăvara alternativă. în: Cotidianul, 7, nr. 62, 18 mar 1997. [despre manualele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
GHERGUȚ, ONDINE, Limba de predare: Cum fac alții, Cotidianul.7, nr. 269, 20, an. 1997, 8. [128] MAGHERU, DOIAN, Metode asociative în predarea limbii româane la studenții străini, AUO, 3, 1996, 67-71. [129] MAREȘ, DORU, Vine, vine primăvara alternativă. în: Cotidianul, 7, nr. 62, 18 mar 1997. [despre manualele alternative]. [130] MARINACHE, FLORICA; STANA, EMILIA; RAICU, SANDALĂ, Metodica dezvoltării vorbirii (II). Orientativ. în: RÎP, 28, nr. 1-2, 1997, p. 98-138. [131] MĂCĂREANU, RODICA, Probe de verificare a conoștințelor de limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Eurobit, 1997, 211 p. [200] ROBEA; ATINA, Limba română. Exerciții și teste pentru examenul de admitere în licee, școli profesionale și facultăți. București, CEM, 1997, 160 p. [201] ROMAN, TOMA jr.,, La Drept, subiectele la gramatică au fost incorecte gramatical, Cotidianul, 7, nr.221, 24, sept.1997, 8. [202] ROTARU, MARIA, MUNTEANU, CARMEN, Exerciții și jocuri didactice pentru limba română. Ghid metodic. învățământ primar.Coordonator Emilia Marilena Marin, Alexandria, Best, 1997, 94 p. [203] ROZ, FELICIA, Limba română pentru gimnaziu, examenul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-a (Științe sociale), Iași. AL = Almanahul literar al Uniunii scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de cultură, 1949-1954. AL = Azi literar. Supliment la ziarul Azi, București. Aldine = Aldine. Supliment la ziarul România liberă, București. Alternative = Alternative. Supliment politic la Cotidianul, București. AMD = Atelierele de material didactic. AMIAB = Atelierul de multiplicare al Institutului agronomic “N. Bălcescu”, București. AMIBa = Atelierul de multiplicare al Institutului de învățământ superior. Bacău AMIPI = Atelierul de multiplicare al Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași. AMP = Acta Musei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de cercetare științifică și creații literar-artistice. [Satu-Mare], [f.e.]. ȘSăl = Școala sălăjeană în actualitate. (Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice). Zalău. T = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj. TIMFB = Tipografia Institutului de medicină și farmacie, București. Timpul - Reșița = Timpul. Cotidian social - politic - cultural independent. Reșița. TL = Tineretul liber. București. TLSC = I. Teorie literară, stilistică și compoziție. II. Școli și curente în literatura română. Cursuri de vară. Bistrița, 1980, București, [f.e.], 1980, 271 p. TPCL = Primul Colocviu Internațional de Teorie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
rând dintr-o logică a dominației unei existențe asupra altor existențe. Pentru a putea să-și exercite puterea valorile vizează mai întâi, în mod explicit și implicit, acoperirea nevoii de sens a existenței; abia după aceasta coboară la a norma cotidianul. Și când te gândești că dorința noastră de stabilitate și identitate dă naștere poftei de valori! Ritmul scrisului calmează gândirea, imprimându-i un anumit tempo și favorizându-i curgerea. Poate că acesta este "pulsul" normal al minții, normalitate dezvoltată în urma
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ci modalitatea în care le transpun în plan ideatic, felul în care aleg să le rețin și să le ordonez în iluzoria identitate pe care mi-o donez, din nevoia de a mă smulge din indistincția spre care mă cheamă cotidianul. Subiectul derivă din orgoliul de a gândi (de fapt, de a vrea să gândesc) în manieră proprie în contextul comunitar, atât cât îmi permite faptul-de-a-fi-cu (ceilalți) (altfel spus, cât îmi dă voie situarea într-o limbă). * Cum este posibilă tinderea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
moment succesul orientării către transcendență ca derivat din ordinea imanentă pe care o poartă cu sine. * Nu pot scăpa de perspectiva lui G. Liiceanu: jurnalul ca formă de igienă personală. Am exclus însă datarea fragmentelor pentru a rupe legătura cu cotidianul, spre a-i indica relativa lipsă de însemnătate față de ceea ce se petrece aici. Semn că manifest mai puțină încrâncenare față de ceilalți și mai multă față de mine. Dacă aș reuși să deslușesc potențialitățile ascunse în Limbă, aș putea să văd tot
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cultură. O cultură este caracterizată și de locurile comune pe care ea le vehiculează; pe baza lor oamenii își fundamentează deseori opiniile, uitând să le mai pună în discuție fundamentele. Poate de aici derivă și farmecul fenomenologiei, ca meditație asupra cotidianului, deci a unei regiuni de locuri comune. * Contopim mult prea ușor termenii evoluție și progres, luând drept capăt final al evoluției starea noastră actuală și considerând (ajutați și de Istorie) că progresul continuu subsumează în mod fericit evoluția noastră de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
concept și fapte ce țin de regiunea in-umanului). Poate că umanitatea este echivalența laică a divino-umanității asigurând vecinătatea nevăzută a Divinității. * Marea noutate a fenomenologiei derivă din ruptura de ordine pe care vrea s-o producă, din căutarea extraordinarului în cotidian. Este o formă laică a panteismului. * Miza unui jurnal, bazată pe exemplaritatea pe care și-o asumă, poate fi gândită în două modalități simultane: a face și a nu face ceva. Însă în ambele cazuri el se desfășoară în cadrele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
realitate. Să reflectăm, spre exemplu, la realitatea inexistenței lucrurilor, pe care o trăim ca absență. * Istorialitatea existenței cotidiene este marcată de evenimentele specifice (absolvire, căsătorie, copii etc.). Temporalitatea desfășurată sub semnul credinței constituie o combinare între organizarea evenimențială specifică modului cotidian și ciclicitatea specifică religiei. Existența în timp a unui autor are ca puncte de reper cărțile scrise (sau nescrise!), ele despărțind perioade diferite ca intensitate și orientare. Raportul unui scriitor cu timpul este un amestec de discontinuități și puncte de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ușor acest păcat în goana după o altă fantasmă: sensul existenței personale. La rândul ei psihologia face și ea țăndări iluziile noastre, fără însă a avea curajul de a ne propune altceva în loc. Salvarea ne vine de fiecare dată din cotidian, obișnuințele noastre perceptive conservându-și cu succes domeniul de existență. * Sunt uimit de eforturile noastre continue de a ne situa în timp, de a ne preciza locul și începutul, chiar și prin modificarea perspectivei asupra temporalității. Să remarcăm imposibilitatea de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]