6,503 matches
-
adus de acasă și salată de roșii. Obișnuitele grătare de pe plajă erau părăsite din lipsă de carne. Uneori se găsea pește la grătar dar și pentru acesta trebuia să stai ore lungi în soare. O înghețată apoasă, un cico, un covrig, o roșie și fructe se mai găseau. Mi-a rămas întipărită în memorie ultima seară din acel scurt 120 concediu. Ne am întâlnit cu niște cunoștințe din orașul nostru. Am hotărât să petrecem seara la o terasă și să mâncăm
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din carne. Și sectorul de lactate era impresionant, cuprinzând produse procesate, dar și din gospodăriile țărănești. Spre capătul halei era expusă pâinea pe sortimente și produse de panificație extrem de diversificate. Era și un cuptor modern unde se coceau pâine și covrigi. Aici, niște fete tinere îmbrăcate în halate albe și cu mănuși în mâini (eleve la vreun liceu cu profil de industrie alimentară) ne au oferit zâmbitoare, din coșuri de nuiele, covrigi calzi. Mirosul era atât de îmbietor încât am fi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și un cuptor modern unde se coceau pâine și covrigi. Aici, niște fete tinere îmbrăcate în halate albe și cu mănuși în mâini (eleve la vreun liceu cu profil de industrie alimentară) ne au oferit zâmbitoare, din coșuri de nuiele, covrigi calzi. Mirosul era atât de îmbietor încât am fi luat coșurile cu tot cu covrigi, dar ne am amintit de indicațiile primite și ne-am mulțumit cu un singur covrig. L-am luat delicat cu două degete. Am urcat apoi la etaj
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tinere îmbrăcate în halate albe și cu mănuși în mâini (eleve la vreun liceu cu profil de industrie alimentară) ne au oferit zâmbitoare, din coșuri de nuiele, covrigi calzi. Mirosul era atât de îmbietor încât am fi luat coșurile cu tot cu covrigi, dar ne am amintit de indicațiile primite și ne-am mulțumit cu un singur covrig. L-am luat delicat cu două degete. Am urcat apoi la etaj unde erau expuse produse de larg consum într-o gamă la fel de diversificată și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
profil de industrie alimentară) ne au oferit zâmbitoare, din coșuri de nuiele, covrigi calzi. Mirosul era atât de îmbietor încât am fi luat coșurile cu tot cu covrigi, dar ne am amintit de indicațiile primite și ne-am mulțumit cu un singur covrig. L-am luat delicat cu două degete. Am urcat apoi la etaj unde erau expuse produse de larg consum într-o gamă la fel de diversificată și bogată. Cel mai apreciat a fost locul unde erau expuse produse 202 de artizanat, oale
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
foarte căutat la export. Minunate erau covoarele persane în culori naturale și cu motive naționale, dar și mobila din lemn masiv lucrată cu măiestrie în fabricile de prin țară. Într-un târziu, am coborât, sperând să mai primim câte un covrig cald, dar dispăruseră fetele, și odată cu ele și coșurile încărcate de covrigi. Ne-am bucurat însă ceva mai spre ieșire când, la sectorul de dulciuri ni s-a permis să cumpărăm câte o ciocolată! Eram printre ultimii care am ieșit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu motive naționale, dar și mobila din lemn masiv lucrată cu măiestrie în fabricile de prin țară. Într-un târziu, am coborât, sperând să mai primim câte un covrig cald, dar dispăruseră fetele, și odată cu ele și coșurile încărcate de covrigi. Ne-am bucurat însă ceva mai spre ieșire când, la sectorul de dulciuri ni s-a permis să cumpărăm câte o ciocolată! Eram printre ultimii care am ieșit din hală, deoarece județul avea o literă de la sfârșitul alfabetului. După noi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
este "amestecat". Magazine luminate ostentativ cu vitrine de cristal și uși moderne, alături de altele, rămase, încă în urmă, luminate palid, cu becuri anemice, care sunt identice cu prăvăliile copilăriei mele, unde se vindeau, vorba lui Topârceanu, fitil de lampă și covrigi. Prăvăliile copilăriei mele erau totuși, pentru mine, niște locuri fermecătoare. Când deschideai ușa se auzea un clinchet de clopoțel care mă fascina. Pe urmă, erau mirosurile... Stăruia, în aer totdeauna, o odoare de scrumbie sărată și de gaz. Și, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ocazie și cerea, fără rușine, pentru acasă "sunt, cum vine, văduvoi era adevărat dar am un dulău care-i lacom ca un leu și pe Costică... s-a îngrășat, păgânul...". Primea totul într-un coș. Dar nu împărțea decât un covrig sau doi cu Costică; Samson primea apă dulce... (ceai!) și câteva resturi vegetale. * Au venit rușii, nu l-am mai văzut. Istoria s-a răsturnat; pe Părintele Vania nu l-au ridicat să-l ducă în Siberia, dar, necrezând că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fel și Beckett. Ne aflăm în faza postmodernă a capitalismului. Literatura a devenit un fel de artizanat, iar cărțile se vând prin metodele obișnuite de marketing. Să fie oare capitalismul și comunismul frați gemeni? Cotidianul, 27-28 aprilie 2002 Câini cu covrigi în coadă — Nu știu de ce ocolești subiectele politice. Mai ales când vorbești despre Franța, țara unde trăiești. Te ferești de politică precum dracul de tămâie! se hlizește Pastenague, satisfăcut, ca întotdeauna, când reușește să mă pună în încurcătură. Ia și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la curent cu ce se întâmplă în viața politică, de pildă în Franța, ba chiar și cu anumite dedesubturi ale acesteia. Și nu e cazul! Cititorul român e mai mult sau mai puțin convins că în Franța umblă câinii cu covrigi în coadă. A citit el în articolele nu știu cui că nivelul de viață a crescut în Occident de nu știu câte ori încoace, el e gata să-l creadă pe Le Pen că din cauza străinilor (care sunt mai ales arabi) toată lumea, inclusiv cititorii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în Occident de nu știu câte ori încoace, el e gata să-l creadă pe Le Pen că din cauza străinilor (care sunt mai ales arabi) toată lumea, inclusiv cititorii români - că doar ei nu sunt arabi! -, riscă să se aleagă cu mai puțini covrigi și atunci e absolut logic ca acești arabi, care pe deasupra mai sunt și antisemiți - ori, mai precis, anti-evrei (nu ca cititorii români!) -, să fie alungați, iar în locul lor să fie aduși europeni din Est, mai ales români, superiori din toate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
parlamentul de la Bruxelles. Că lucra și cu Securitatea, nu mai contează, multă vreme a lucrat direct sau indirect cu Securitatea sau cu DST-ul, instituții de fapt onorabile de vreme ce, în cel mai rău caz, taie frunză la câinii care poartă covrigii. Ești confuz și neserios! Așa e! Și n-ar trebui să fiu publicat: nici în Franța, nici în România. Nicăieri! Cotidianul, 4-5 mai 2002 La mintea cocoșului — Dar tu pentru cine-ai votat? Nu sunt deloc silit să-i răspund
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
drumurile de mândrie națională, mai bine ne-am întreba dacă am avut și avem mândrie personală. În orice caz, tot nu depinde de noi dacă intrăm sau nu intrăm în NATO. Iar odată intrați, câinii nu se vor plimba cu covrigi în coadă. Cotidianul, 18-19 mai 2002 Quod licet Jovi... Profit că Pastenague a plecat s-o vadă pe Héloïse, mătușa lui din Agen, ca să scriu pe subiecte mai puțin importante. De pildă, despre critici. Da, știu, am mai scris, dar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lui Budai-Deleanu e în direcția verbală, și numele țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată orchestră burlescă, întemeiată mai ales pe onomatopee. Cacîga aruncă o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el o "legendă a secolelor" proiectată în spațiu, în care se caută antideluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. Se cultivă antiteza crudă. Omul e sau cu picioarele candide, sau fabulos de murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eu o minge de fotbal. După ce a aflat cât costă mi-a zis: „Cât stai acasă cu frații tăi mai mici iar noi suntem la câmp, la muncile agricole, vinde și tu ouă la evreul care umblă prin sat cu covrigi și strânge bani până-ți faci suma care -ți trebuie”. Și așa am avut singura minge din viața mea. .Anii au trecut. Eram în clasa a VIII-a la seminarul Nifon din București. Războiul era început. Colegii mei erau deciși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că primele răspunsuri sunt cele mai uzuale, după care se obțin răspunsuri tot mai ingenioase. * Exerciții de creativitate. Proba 1 Obiecte cu însușiri comune (Anexa 15, pagina 334): Exemplu: pentru exercițiul „lucruri rotunde” un subiect a dat răspunsurile: minge, balon, covrig, chiflă, soare, lună, nasture, ceas, ochelari, picătura de apă pe sticlă, colier, brățară, inel, cireașă, vișină, cerc, gaura de șoarece, inima unei flori. Scorul la fluență este 18 (egal cu numărul de răspunsuri corecte). Pentru scorul la flexibilitate se stabilesc
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vișină, cerc, gaura de șoarece, inima unei flori. Scorul la fluență este 18 (egal cu numărul de răspunsuri corecte). Pentru scorul la flexibilitate se stabilesc, mai întâi, clasele de răspuns. Acestea sunt: 1. jucării (minge, balon); 2. produse de panificație (covrig, chiflă); 3. corpuri cerești (soare, lună); 4. obiecte de uz personal (nasture, ceas, ochelari); 5. bijuterii (colier, brățară, inel); 6. fructe (cireașă, vișină); 7. figură geometrică (cerc); 8. metafore (inima unei flori); 9. imagini (picătura de apă pe sticlă, gaura
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Moldoveanu). Publicația, având subtitlul „Politic, social, literar”, își propune „să îndrumeze masele pe o cale dreaptă”, să sprijine „cu orice risc democrația, pe care răuvoitorii caută s-o compromită” (Încotro?). Cu versuri colaborează Teodor Scarlat, Dan Mureș (Gheorghe Moldoveanu), Ion Covrig, Pavel Nedelcu, Elefterie Beoca, N. Udrea, Petre Frânculescu, iar cu proză Emil Pallemil (probabil tot Gheorghe Moldoveanu, care semnează și Costia Ural), B. Jordan, Al. Popescu-Tair, în timp ce Florea Călin recenzează un volum al lui Sașa Pană. T. mai publică articole
TELEORMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290126_a_291455]
-
ascuțite ale colindătorilor în noaptea Ajunului. Pe vremea aceea, colindătorii erau copiii din mahalale, copiii oamenilor săraci cari ieșeau ca să aducă acasă, acolo unde erau vetrele mai reci și inimile mai pustii, tot ce puteau aduna ca mere, nuci și covrigi. 150 bucureștii de altădată lucrări. Constantin Bosianu și Gh. Costa-Foru erau, într-adevăr, mai în vârstă, fiind născuți în 1815 și, respectiv, în 1821, față de ceilalți, mai tineri: Vasile Boerescu (n. 1830); Constantin Boerescu (n. 1836); Gh. (Gună) Vernescu (n.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe case care respectau datina și-și făceau o plăcere și o petrecere din primirea colindătorilor. Era actorul Pascaly care, de cu seară se instala în antretul casei, dindărătul unei mese mari pe care se aflau coșuri cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceai. Și alăturea damigenele cu vin. Până aproape de ziuă, Pascaly primea neobosit și vesel și ura copiilor sănătate și un an mai spornic și ciocneau paharul și avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ultima crîșmă, „Bălălău” și „Așa beau oamenii tineri” (completat de secretarul cu propaganda Bratu, cel ce mă declarase „sinucigaș politic”) cu distihurile involuntar semnificative: „Așa beau oamenii mari / Numai whisky pe dolari” și „Așa beau oamenii mici / Numai țuică cu covrigi”. În atari împrejurări, adeseori mă crispez, mă amorsez împotriva „lumii”. Așa mi s-a întîmplat și acum, fapt care l-a făcut pe Mișu Sabin să observe, la scurt timp după asta, că „prea despic firu-n patru”. Ca să nu fac
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru acum și pentru cîndva), pentru alții onorariul, din păcate tot mai scăzut. Pot totuși cumpăra o pereche de ciorapi pentru amantă sau doi litri de vin la restaurantul „Bistrița”, în buricul tîrgului, unde bea o lume mai spălată, sau... covrigi pentru neveste! *La BBC (11 ianuarie 1987), s-a citit un prim articol din „Le Figaro” despre „România la ora delirului”, cu referiri la „proiectele faraonice ale Președintelui”, „distrugerea Bucureștiului” și a satelor prin sistematizare, oficializarea denunțului (Decretul 48 din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că erau manifeste țărăniste, pe care le luase de la București, ca membru în conducerea „Tineretului Țărănist”. Pentru propagandă, cei de la centru dădeau bani („puteai să ceri o valiză”) și manifeste avînd ca simboluri „Ochiul” („Votați ochiul, ca să vedeți soarele!”) și „covrigul”. Hăituit de adversari, n-a mai apucat să le răspîndească. Le-a ascuns la mama, care le-a dat utilizarea amintită. Alegerile - fapt sigur - au fost măsluite, responsabil cu măsluirea, pe Moldova, fiind un udeștean de-al nostru: generalul Nicolae
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]