6,757 matches
-
1724, oficiu administrativ erarial, apoi reședință de plasă. În 1787 primește privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în 1837 când i se permite organizarea unei piețe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluție economică, demografică și urbanistică. Localitatea a fost colonizată cu germani (șvabi). S-a dezvoltat și localitatea Sânnicolau German, încorporată mai târziu în oraș. Un loc important în viața localității l-a jucat școala inferioară de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
utilizată. A fost adoptată formația de luptă triunghiulara. Călăreții români dispuneau de arcuri și erau îmbrăcați în cămăși cu zale. Migratorii excelau însă în lupta călare. Cauzele migrațiilor erau complexe, la baza deplasărilor de populații fiind motive politice, economice, sociale, demografice și climatice. Cand creștea presiunea politică și economică din partea imperiilor, există un răspuns din partea populațiilor exterioare, nevoite să accepte supunerea, fie să refuze și să intre în conflict cu puterea vecină. Se adaugă lentele creșteri demografice, pășunile sau terenurile agricole
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
motive politice, economice, sociale, demografice și climatice. Cand creștea presiunea politică și economică din partea imperiilor, există un răspuns din partea populațiilor exterioare, nevoite să accepte supunerea, fie să refuze și să intre în conflict cu puterea vecină. Se adaugă lentele creșteri demografice, pășunile sau terenurile agricole ce erau exploatate excesiv de populațiile semisedentare devenind insuficiente. Schimbările climatice au provocat de asemenea deplasările ce se suprapun cu perioadele de răcire a climei. Așadar, o serie de factori ce au provocat „efectul domino” au stat
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa, turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a progresului și a civilizației. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass - media, internet, TV. Reportaje Critici Istorie
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
În vecinătatea localității se află Aeroportul Internațional Mărculești. În secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea: Într-una din surse pentru anul 1930 se menționează 2645 locuitori, din care 2337 evrei După 1944 structura demografică a populației localității s-a schimbat, ca urmare a pieirii marii majorități a locuitorilor evrei și a deplasării supraviețuitorilor. În zilele noastre populația orașului Mărculești este de 2100 (2014), dintre care 75% o constituie românii moldoveni. Deși nu este o
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
Incompletă, adunând copii din satele: Crasnîi Vinogradari, Alexandrovca Nouă, Afanasievca, Calinovca și Lunga Nouă. Pe teritoriul comunei Crasnîi Vinogradari sunt 5 sate. În satul Crasnîi Vinogradari locuiesc în proporții egale moldoveni, ruși și ucraineni, preponderența având-o totuși moldovenii. Situația demografică a avut de suferit în timpul războiului din vara anului 1992. În prezent situația nu este mai îmbucurătoare, numărul populației este tot în scădere ca rezultat al situației social-economice din țară și al migrației populației în zonele urbane. În Crasnîi Vinogradari
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
este datată cu anul 1789. Satul a fost inclus în componența județului Tiraspol, inițial în gubernia Nikolaev, iar din anul 1803, odată cu mutarea centrului administrativ la Herson, în gubernia omonimă. În secolul XIX satul cunoaște o puternică evoluție economică și demografică, influențată în principal de dezvoltarea orașului Odesa. În tabelul bisericilor Eparhiei Hersonului, alcătuit în anul 1875, satul Nezavertailovca din județul Tiraspol este menționat cu hramul Adormirii Maicii Domnului. La 12 octombrie 1924 se constituie Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, având
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
Lexicul locuitorilor părții ruse conține până în prezent numeroase elemente rutene care, după toate probabilitățile, au fost moștenite din perioada formării națiunii ucrainene. Potrivit ultimului recensământ (noiembrie 2004) aproximativ 25% din locuitorii satului s-au declarat ucraineni și 15% - ruși. Sporul demografic al ultimilor decenii are pregnante valori negative din cauza unor factori de natură economică, ecologică și social-politică. Începând cu perioada modernă, procesele economice din zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
se făceau din nuiele lipite cu lut, acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi. Dupa întemeiere, satul și-a început dezvoltarea demografică destul de lent. În 1861, în Băcioi erau 270 de gospodării cu o populație de 1086 de oameni. Conform datelor din anul 2001, în satul Băcioi locuiesc aproximativ 10680 de persoane. Până în prezent numărul acestora a crescut considerabil. Structura etnică a
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
prin amisia în cantități mari a dioxidului de carbon și a altor gaze, defrișările masive ș.a. contribuie la încălzirea globală și a climei. Desecările duc la modificarea climei pe plan regional. Populația satului Petrunea este de circa 3000 persoane. Mișcările demografice și migratorii au influențat considerabil structura de varsta a populației. Se înregistrează o tendință stabilă de imbatranire cauzată de scăderea ratei creșterii naturale datorită înrăutățirii situației social-economice în sat și nivelului scăzut de trai al familiilor. Sistemul de învățământ din
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc despre formarea și dezvoltarea social-economică a satului, prezintă indicii demografici. Locuitorii medievali ai satului aveau privelegii de la Ștefan Vodă cel Bătrîn. În a treia domnie a lui Gheorghe Duca (1678 - 1683), satul aparținea lui Miron Costin, vestit cronicar. Satul a avut o moșie mult mai mare decât astăzi. De-a
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Recea. În 1864 țăranii au primit așa-numitele nadeluri de pământ câte 11 hectare. Totuși, cele mai multe pământuri le-au rămas boierilor Sturza, Ctargiu, Verdeș, arendătorului Păvălache Văluță. Unii țărani, care nu au primit nadeluri, au plecat în satul Sofia. Situația demografică era întodeauna pozitivă, natalitatea fiind mai înaltă decât mortalitate. În 1870 satul avea deja 189 de case cu 1325 de locuitori. Ei întrețineau 158 de cai, 320 de cite cornute mari, peste o mie de oi. Din cauza secetei, însă, țăranii
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Aceeași subordonare administrativă se atestă și în anii 1915-1918. Nomenclatorul poștal al localităților din 1918, ca și alte surse îl înregistrează și sub numele de Bagu. Începînd cu deceniul trei, documentele prezintă satul Bahu ca avînd următoarea situație economică și demografică: 31 locuitori împroprietăriți cu 55 ha și 4.400 m pătrați de teren arabil și de pășune, conform reformei agrare din anul 1918-1924; 72 de gospodării, 415 locuitori, 218 bărbați și 197 femei, școală primară, poștă rurală, primărie. Imaginea satului
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
au preluat-o vecinii din Sărata-Răzeși și Tochile-Răducani raionul Leova și vecinii din satul Cioara. Astfel locuitorii satelor și-au căpătat dreptul de viacuri de a se plimba, munci sau a se odihni pe malul Prutului. Din punct de vedere demografic trebuie de menționat că creșterea naturală a populației este în scădere (nașterile minus decesele). La 1 Ianuarie 2008 populația era de 1700 suflete inclusiv 804 bărbați și 896 femei, 422 sub vârsta aptă de muncă (până la 16 ani), peste vârsta
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Alsaciei și Lorenei era o temă extrem de dezbătută public după crizele de la începutul secolului XX. Se dezbătea politică de înarmare și dezechilibrele apărute între Franța și Germania. Se dezbătea legea electorală. Apăruse sentimentul că un mare război se apropia. Situația demografică a Franței devenise disperată după Primul Război Mondial. Cu 1,7 milioane de morți, 2,8 milioane de răniți dintre care 600 000 au rămas invalizi, Franța avea o populație de 39,2 milioane de locuitori, cu 400 000 mai
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
urmând să se intersecteze cu drumul ce vine de la Zalău. Populația satului Sâg număra la recensământul din anul 2002, 758 locuitori, populația majoritară este de naționalitate română, zona fiind cunoscută și în istoria locurilor ca una cu populație românească. Problemele demografice apar și aici ca la nivel național prin decimarea segmentului de tineri și implicit printr-un procent mai mare de locuitori cu vârste de peste 50 de ani. Reechilibrarea acestei situații prin eventuala creștere a numărului populației tinere este încă greu
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
diferența dintre populația teritoriului anexat la recensămintele din 1938 (românesc) și 1959 (sovietic), ținând cont de cei 280.000 de evrei deportați și uciși în perioada iulie 1941-martie 1944 și de intensa colonizare sovietică de după august 1944, arată că deficitul demografic a fost compensat prin colonizare și, totodată, că populația băștinașă românească/moldovenească s-a menținut la fața locului în proporție de 59% (pentru tot teritoriul anexat, fără Transnistria) în contrast cu 74% de dinainte de război. Procentajul de 15% dintr-o medie de
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
dar mai târziu a înflorit odată cu venirea noilor comercianți și locuitori. Populația orașului a explodat de la cel mult 1.000 de locuitori în 1848 la 25.000 de rezidenți permanenți până în 1850. Ca și în cazul multor orașe cu explozie demografică, influxul brusc de populație a forțat infrastructura din San Francisco și din alte orașe din preajma zăcămintelor. Oamenii trăiau în corturi, colibe de lemn, sau cabine desprinse de pe vapoarele abandonate. În ceea ce a fost mai târziu denumită „prima goană după aur
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
avut un excedent total de peste 1.000 milioane de lei aur. În același timp s-au perpetuat numeroase caracteristici ale unei țări subdezvoltate. "România își întemeia dezvoltarea pe resursele sale naturale, pe masa de forță de muncă rezultată din creșterea demografică și pe mijloacele financiare si tehnice, în majoritate externe; ea era departe de procesele de dezvoltare intensivă, bazată pe tehnici industriale, pe productivitate și eficiență ridicate, caracteristice economiilor avansate". Agricultura a continuat să fie ramura economică de bază, care ocupa
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
prezent satul dispune de un liceu, un dispensar medical, o grădiniță de copii, o casa de cultură, o școală de arte plastice, bibliotecă și două locașuri de închinare religioasă a celor două culte creștine - biserica ortodoxă și cea baptistă. Problema demografică, care domină în Republica Moldova, precum și în această regiune este migrarea populației și părăsirea locului de trai în căutarea unui loc de muncă care i-ar asigura o viață mai decentă. Această problemă agravează și mai mult situația economică și socială
Antonești, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305618_a_306947]
-
migrarea populației și părăsirea locului de trai în căutarea unui loc de muncă care i-ar asigura o viață mai decentă. Această problemă agravează și mai mult situația economică și socială din zonă. Avînd în vedere situația geografică, teritorială, economică, demografică și infrastructurală a regiunii satului Antonești, desfășurarea activităților CDAS enumerate în capitolul anterior va juca un rol deosebit prin: - acordarea populației din zonă a diferitor servicii sociale; - asigurarea cu noi locuri de muncă; - atragerea diferitor investiții în dezvoltarea afacerilor; - atragerea
Antonești, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305618_a_306947]
-
tipică democrațiilor militare; funcția cetăților evoluând spre forme statale, fiind un loc de refugiu și apărare dar reprezentau și locuințe permanente ale unor căpetenii și a soldaților. În jurul cetăților gravitau sate care au fuzionat, la un moment dat, datorită creșterii demografice. În 102 d.C. Pelendava este cucerită de romani care vor construi un castru în zona actualului cartier Mofleni. Castrul se află în vecinătatea mănăstirii Bucovățul Vechi (Coșuna) și a fost construit întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în vremea lui Hadrian). Cărămizile castrului poartă ștampila unității militare Numerus Maurorum. Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare, creșterea demografică făcându-se prin împroprietărirea cu pămînt a veteranilor Legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirile arheologice au relevat că în această perioadă, romanii și geto-dacii trăiau separați unii de alții, la o distanță de 400-500 m. Erau practic, două Pelendave, una
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Jianu de lăutarul Niță Băloi din Ișalnița, căruia vodă îi tăiase în 1802 degetele de la mîna dreaptă ca să nu mai răscoale norodul prin cîntecele sale, dar el nu înceta să cînte". Cu toate încercările prin care a trecut orașul, creșterea demografică a Craiovei era evidentă, numărul de locuitori crescînd și datorită numeroșilor țărani care se refugiaseră în Craiova de teama turcilor. Astfel, o statistică datînd din 1808 subliniază că, "în ciuda stării de război, Craiova este al doilea oraș al țării, dispunînd
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de 1 ianuarie 2006, din care 61.166.822 erau în Franța metropolitană, ceea ce corespunde la aproximativ 1% din populația mondială. Din 1801 s-a organizat, la intervale regulate câte un recensământ național general, din 2004 acesta devenind permanent. Creșterea demografică înregistrată de Franța este una dintre cele mai dinamice din Europa și este datorată unui nivel al natalității superior mediei europene și unui șold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). În ceea ce privește fecunditatea, aceasta se clasează printre primele în Europa
Demografia Franței () [Corola-website/Science/306292_a_307621]