6,546 matches
-
18, 3-4); apoi cei care, prin nevoințe și rugăciuni neîntrerupte, izbutesc să-și smulga rădăcinile păcatului, adică să-și golească inima de poftele și gândurile rele, de iubirea celor pământești și să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască și desăvârșire. Aceștia ajung să-L vadă pe Dumnezeu chiar din aceasta viață, aflându-L pretutindeni, și, mai ales, în făpturile Sale, precum este scris: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica Lui putere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă ca oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu cea mai mare fericire, care este privirea lui Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. (Matei 5, 9). Pacea întemeiată pe adevăr, dreptate și dragoste
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință și educație. Realizarea lui nu poate fi posibilă decât prin parcurgerea a trei etape: convertirea, instrurea și desăvârșirea. Cei covertiți trebuie educați pentru viața creștină. În ce privește cea de-a doua treaptă, un rol important îl are educația religioasă, dar nu pot fi ignorate nici educația morală, intelectuală, estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de educarea omului, conducându
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lor pot conține precepte și exemple capabile să inspire iubirea binelui, a virtuții. Desigur, este necesară o selecție, căci nu tot ce au scris autorii clasici este bun, în lucrările lor întâlnindu-se și lucruri necuviincioase, imorale. Idealul creștin ultim, desăvârșirea, nu interzice asimilarea valorilor culturii păgâne astfel triate, dimpotrivă, un suflet îmbogățit cu astfel de comori, care nu contrazic adevărurile religiei, va fi mai aproape de Dumnezeu. În lucrarea sa Etica, Sfântul Vasile îi îndeamnă pe copii să-și asculte și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fundamentală a omului, pentru că în lipsa ei apar toate relele posibile. Un copil lipsit de educație poate ajunge chiar un vrăjmaș a lui Dumnezeu, al naturii și al omului. Idealul educațional al Sfântului Ioan Hrisostomul este unul de factură pur religioasă: desăvârșirea sufletului prin cultivarea credinței. Așadar, nu un om priceput în artă, știință și vorbire frumoasă trebuie să tindem a face din copil, scrie el în Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
o origine divină. Artele liberale sunt utile cu condiția să se dezică de erorile morale, prejudecățile filosofice și, mai mult, să primească o semnificație pedagogică pozitivă inspirată de idealul creștin. Puternic marcat de cultura antică, Augustin nu putea respinge cu desăvârșire studiile clasice. El recunoaște valoarea formativă, la fel ca și alți părinți bisericești, dar pentru a le face apte pentru o autentică formare a creștinului le punea înainte adevărul relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel o educație soteriologică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fire » cele ale legii (Rom.2,14-16). Scopul pentru care acestea se practicau era mai ales reglementarea relațiilor între semeni, prin care să se asigure conviețuirea pașnică pe un anumit teritoriu. Creștinismul aduce un nou scop al practicii valorilor morale: desăvârșirea omului. Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, teologi, medici și sociologi. Ea reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale ființei umane, care se manifestă sub
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
diferiți oameni și chiar la popoare întregi. O educație îngrijită și un mediu sănătos, vor contribui la formarea unei conștiințe drepte, pe când lipsa educației și un mediu nesănătos vor falsifica conștiința. Elevilor noștri aflați la vârsta împlinirii caracterului și a desăvârșirii personalității trebuie să li se vorbească tot mai mult despre Dumnezeu, despre conștiință morală, despre suflet, despre idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lumii, constatăm că în familiile în care au crescut fii ce au schimbat cursul istoriei și au croit drumuri noi spre adevăr și lumină, a existat o mamă creștină. Cei mai mari oameni ai Bisericii își datorează ascensiunea lor spre desăvârșire în mare parte bunei educații primite în familie; ei sunt opera unor adevărate mame creștine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur etc. Părinții sunt primii dascăli ce sădesc în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că o asemenea regularitate este mai generală, independentă de un context particular. Dacă găsim că în întreprinderile dintr-o anumită țară sau dintr-un grup de țări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană aparținând culturii noastre, dar cu greu ar putea fi înțeleasă de o alta ce trăiește într-un cadru cultural în care un asemenea sentiment lipsește cu desăvârșire. Nu putem înțelege ce se petrece în mintea unui șaman căzut în transă sau în cea a vrăjitorului tribului Bororo, luptându-se cu spiritele răuvoitoare. Rezultatele obținute prin metoda comprehensiunii nu sunt verificabile. Ele pot fi doar estimate ca rezonabile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
veniturilor fiscale În PIB. Concomitent, se remarcă și faptul că ponderea cea mai mare a prelevărilor fiscale revine celor legate de factorul muncă, iar tendințele evolutive se Înscriu și pe linia eforturilor Întreprinse de OECD În vederea armonizării legislative fiscale, necesară desăvârșirii construcției europene, chiar dacă aceasta Înseamnă renunțarea de către statele membre la o parte din suveranitatea fiscală. În același context, este de remarcat și faptul că dorința de a asigura funcționarea eficientă a Uniunii Economice și Monetare, Uniunea Europeană a elaborat prin Regulamentul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine, a fost cel mai scump lucru ! Cuza-Vodă a stat neclintit și s-a uitat țintă la moș Ion Roată, cât a vorbit el. Și când a isprăvit vorba, vodă i-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
morala, ca și fizica, nu cercetează cum ar trebui să-i fie legile; se constată numai ceea ce ele sunt; morala nu a așteptat, pentru a exista, ca filosofii s-o fi construit sau dedus” (p. 312). Toate acestea sunt cu desăvârșire neexacte; morala a fost de mai multe ori opera personală a „filosofilor”, așa, morala evreească este opera lui Moise; aceea a creștinismului este opera lui Iisus Hristos; aceea a budismului este plăsmuirea lui Budha; și așa mai departe, cu Luther
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită filavtia de către Părinți - n.n.)”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „... întâi trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuie) înțeles ca fiind Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi ca există trei (persoane) : Domnul care poruncește, Cuvântul care creează și Duhul care întărește. Iar întărire ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, ne strămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.16, în PSB, vol. 12, p. 53) „ ... bolta înstelată sau cum i s-a mai spus cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a fi cineva împărat trebuia să fie uns) și deoarece în demnitatea împărătească se cuprinde toată puterea celorlalte demnități ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30, p. 457) „... Nu se numește Hristos pentru Sine, sau ca fiind aceasta în mod ființial, cum este Fiu, ci ca Unul în mod excepțional față de altul. Căci nimeni nu este între hristoși ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiul - n.a.) e Născutul lui Dumnezeu și, fiind propriu lui Dumnezeu Celui ce există pururea, există din eternitate. Căci e propriu oamenilor a naște în timp din cauza nedesăvârșirii firii; și e propriu lui Dumnezeu să aibă un Născut etern, pentru desăvârșirea eternă a firii 27“. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul I, XIV, în PSB, vol. 15, p. 171) „Dar și sfinții Lui ucenici ne învață că toate prin El și spre El s-au făcut și că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi împăratul. Nu e timp înaintea Lui, ci El este mai înainte de orice timp. Eternitatea timpului face ca toată realitatea să fie relativă, să se desfășoare în timp, să aibă în ea o neputință de a ajunge la o desăvârșire... (n. s. 22, p. 169) 35 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Sunt la prezentul permanent arată că nu a fost cândva când n-a fost, sau va fi, dar încă nu este, ci e veșnic. (n. s. 22a, p. 169) 36 Tâlcuirea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Născocire iudaică! Basm ieșit din ușurătatea minții lor! Ca să nu primească o singură persoană, introduc mii! Îndepărtând pe Fiul, dau slujitorilor vrednicia de sfătuitori! Fac din cei care sunt robi împreună cu noi domni ai creării noastre. Omul când ajunge la desăvârșire este ridicat la vrednicia îngerilor. Dar care creatură poate fi egală Creatorului? Uită-te și la cuvintele care urmează: După chipul nostru (Fac. 1, 26). Ce spui în fața acestor cuvinte? Nu cumva unul și același este chipul lui Dumnezeu și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuie înțeles ca fiind Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi că există trei persoane: Domnul Care poruncește, Cuvântul Care creează și Duhul Care întărește. Iar întărire, ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, nestrămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „... la Dumnezeu cuvântul e în același timp lucrare și faptă. Pentru că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai presus de cum ne-am născut noi, pentru că S-a născut fără nuntă. Zămislirea și nașterea sunt în rânduiala firii omenești; dar nașterea fără împreunare este mai presus de firea omenească. Și s-au făcut aceste două ca să cunoști și desăvârșirea Celui născut, și părtășia Lui cu tine”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Să nu dăm în vileag păcatele fraților noștri și să nu-i blestemăm pe dușmani, în vol. Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]