6,536 matches
-
el a reușit să ocupe o mare parte a insulei (inclusiv capitala, Palermo), înainte ca baronii săi să se răzvrătească. În Neapole, el s-a confruntat cu opoziția verilor și soției sale din Casa de Anjou-Durazzo, care au respins puternic dominația sa, iar Ludovic de Gravina a început revolte agitate în Aqulia. Ludovic a murit, probabil, de ciumă bubonică, în Napoli pe 26 mai 1362. Ioana a reluat imediat autoritatea pe tărâmurile ei. Deși s-a căsătorit încă de doua ori
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
este arsă de vie în timpul unei eclipse solare, Ull îl imploră pe Takkar, cu ultima suflare, să aibă grijă de cei doi copii ai săi, iar el acceptă, luându-i în satul său, în siguranță. Cu amândouă triburi distruse și dominația Wenja asigurată, Roshani acceptă să stea cu Wenja și să-i învețe secretul unor culturi roditoare, în timp ce Takkar decide să-l omoare pe Dah pentru a-i sfârși suferințele, el suferind de boala Udam. Apoi, Takkar celebrează victoria împreună cu ceilalți
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
slovaci. Germanii (incluzând evreii) erau concentrați, mai ales în Gura Humorului, Rădăuți, Siret, Suceava și Cernăuți.. Acestora li se adăugau - în orașe, polonezi. Ucrainenii din această regiune a Imperiului Austro-Ungar aveau o conștiință socială mai dezvoltată decât cei aflați sub dominația rusă în Basarabia și erau conduși de o elită politică experimentată și activă, formată din reprezentanți ai clasei de mijloc a orașelor și intelectuali ai satelor (preoți ortodocși si greco-catolici, profesori, funcționari publici). La începutul secolului al XX-lea, comunitatea
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
ca Bătălia Alpilor (Occidentali) (10-25 iunie 1940), a fost prima acțiune militară italiană de amploare din timpul Bătăliei Franței al celei de-a doua conflagrații mondiale. Intrarea Italiei în război împotriva Franței a adăugat un nou obiectiv celor deja existente - dominația în Africa și bazinul Mării Mediterane. Obiectivul dictatorului italian Benito Mussolini a fost eliminarea dominației franco-britanice în Mediterana, recucerirea teritoriilor asupra cărora Italia avea „drepturi istorice” (așa-numita "Italia irredenta") și extinderea influenței asupra Balcanilor și Africii. Franța și Regatul
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
din timpul Bătăliei Franței al celei de-a doua conflagrații mondiale. Intrarea Italiei în război împotriva Franței a adăugat un nou obiectiv celor deja existente - dominația în Africa și bazinul Mării Mediterane. Obiectivul dictatorului italian Benito Mussolini a fost eliminarea dominației franco-britanice în Mediterana, recucerirea teritoriilor asupra cărora Italia avea „drepturi istorice” (așa-numita "Italia irredenta") și extinderea influenței asupra Balcanilor și Africii. Franța și Regatul Unit au încercat de-a lungul deceniului al patrulea să îl împiedice pe Mussolini să
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Dorința pe termene scurt al regimul fascist era „hegemonia politică în regiunea mediterano-dunăreano-balcanică”. Mai mult chiar, Mussolini visa la cucerirea „unui imperiu care să se întindă de la Strâmtoarea Gibraltar până la strâmtoarea Hormuz”. Hegemonia în Balcani și Mediterana a fost cheia dominației Romei Antice în zonă. Fasciștii italieni au creat planuri pentru impuneare unui protectorat al Albaniei și pentru anexarea Dalmației, ca și controlul economic și militar asupra Iugoslaviei și Greciei. Regimul italian căuta de asemenea să stabilească o relație de protectorat
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
al treilea copil al lui Saib Salam, care a fost de șase ori prim ministru al Libanului, și are doi frați mai mici și două surori mai mari. Bunicul său patern, Salim Ali Salam, a deținut funcții publice înalte în timpul dominației otomane, (și apoi regimului colonial francez) între care cea de deputat de Beirut în Parlamentul otoman și primar al Beirutului. Mama sa, Tamima Mardam Beik, este de origine siriană, provenind din Damasc. Salam a invatat la școala elementară de pe lângă Liceul
Tammam Salam () [Corola-website/Science/335009_a_336338]
-
lui Dobrotici, la cumpăna dintre secolele al XIV-lea și al XV-lea Vicina a devenit absentă din mențiunile documentare. Tranziția dintre secole s-a finalizat în Dobrogea într-un moment în care aici a ajuns să se stabilească definitiv dominația Imperiului Otoman, dar ca un reflex postum al trecutului, în hărțile portuare din secolul al XV-lea, numele Vicinei a persistat. În combinație cu unele referințe ambigue, aceasta a sprijinit ideea unei palide continuări a existenței orașului după anul 1400
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
reunească teritoriul păstorit de arhiepiscopiile de Tomis și de Dinogeția-Garvăn împreună cu celelalte 16 episcopii sufragane, au avut loc în baza unui acord negociat în perioada premergătoare restaurării din secolul al XIII-lea a autorității Imperiului. În contextul căderii Constantinopolului sub dominația cruciată, după 1204 în Dobrogea s-a constatat un aflux semnificativ de populație bizantină, astfel că orașul Vicina a putut prelua conducerea religioasă a întregului ținut. Notabilitățile grecești din Dobrogea, au obținut astfel crearea unei arhidieceze dependente de patriarhia constantinopolitană
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
însumează compozițiile scrise caracteristice peninsulei Iberice în timpul ocupației arabe. Zona, cunoscută și ca Andaluzia sau al-Andalus, a luat contact cu islamul încă din anul 711, prin intermediul maurilor și a rămas sub dominație arabă până în 1492, anul Reconquistei. Apogeul literar (și nu numai) al acestui spațiu s-a înregistrat în perioada califatului ommeyad de la Cordoba. Primele poeme arabe au pătruns în al-Andalus odată cu negustorii de caravane. Promotorul a fost Ibn al-Șimma, care, la
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
o atmosferă de mare entuziasm, rezoluție care a fost adusă în atenția lui V. E. Orlando, președintele Consiliului de Miniștri italian. Acesta a promis reprezentanților minorităților din Austro-Ungaria sprijinul guvernului său, pentru a obține independența și a se elibera de dominația străină. Pe 11 aprilie 1918, în primirea pe care a făcut-o delegațiilor națiunilor participante la congres după încheierea acestuia, primul ministru italian a precizat astfel că "„Italia consideră cauza lor ca pe a ei însăși”". Unul dintre pilonii acestei
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
întunericului" se pare că ar fi fost creați prin inginerie genetică, la fel ca alte câteva popoare, dar alteranii nu sunt menționați în acest context. Descendenții amestecului genetic dintre pământeni și tevarieni va salva în cele din urmă Pământul de sub dominația unor extratereștri care pot minți în limbajul mental. De altfel, aceasta a fost și metoda folosită pentru a cuceri telepatic Liga Tuturor Lumilor, așa cum se precizează în povestea din fundal prezentată în "Orașul iluziilor". Reunificarea este menționată în "Mâna stângă
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
reflectau originea lor geografică și etnică. La rândul lor, „națiunile” formau două mari grupări: "Natio Citramontana" (studenții din peninsula italică) și "Natio Ultramontana" (studenții veniți din țările situate dincolo de Alpi, străinii). În secolele XV - XVIII, când Padova se afla sub dominația Republicii Venețiene, universitatea a devenit renumită în întreaga lume pentru studiile și cercetările ce se efectuau aici, în special în domeniile medicinei, astronomiei, filozofiei și dreptului. În această perioadă s-a adoptat deviza latină "Universa universis patavina libertas" („Libertatea universitară
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
Saltuk uburi Rum iline altı yüz altmıș iki idi hem Hep Oğuznameyi tetebbü idüp Yazdı iclal ili Seyyid Lokman".(Trecerea lui Saltuk baba în partea cealaltă a fost exact în anul șase sute șaizeci și doi). În anii 1246, după puternica dominație a mongolilor în Anatolia, odată cu moartea lui Gıyaseddin Keyhüsrev II, între fiii săi Izzedin Keykavus II, Kılıçarslan IV și Alaeddin Keykubad II se naște o dispută pentru tron. Izzedin Keykavus II, care este înfrânt în acest conflict, se refugiază împreună cu
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
parți. La sosirea arabilor musulmani, în secolul al VII-lea, Biserica Răsăriteană rivaliza cu celalte biserici importante, din perspectiva numărului de adepți și a sistemului de învățământ, iar adepții acesteia, vorbitori de aramaică, reprezentau majoritatea populației sedentare a Irakului. Sub dominație musulmană, creștinii aveau statutul de dhimmi, desfășurând diverse activități, adesea în poziții înalte, precum cele din fruntea ministerelor. De asemenea aceștia au avut o contribuție majoră la consevarea filosofiei antice grecești, traducând lucrări din acest domeniu în limba arabă. Ulterior
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
mai de temut, dinastia marinidă în 1215. Ultimul descendent al dinastiei, Idris al-Wathiq, și-a exersat puterea asupra orașului Marrakesh, acolo unde va fi și omorât de către un sclav în anul 1269; dinastia marinidă va ocupa Marrakesh-ul, punând astfel capăt dominației almohade din vestul Magrebului. Mișcarea almohadă a început o dată cu Ibn Tumart, un membru al unei confederații tribale berbere a munților Atlas din sudul Marocului, cunoscută sub numele de Masmuda. În acel timp, Marocul și majoritatea Magrebului și Spaniei (Andaluzia) se
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
vestul Magrebului. Mișcarea almohadă a început o dată cu Ibn Tumart, un membru al unei confederații tribale berbere a munților Atlas din sudul Marocului, cunoscută sub numele de Masmuda. În acel timp, Marocul și majoritatea Magrebului și Spaniei (Andaluzia) se aflau sub dominația almoravizilor, o dinastie berberă cunoscută sub numele de Sanhaja. Încă de la o vârstă fragedă, Ibn Tumart a plecat în Spania pentru a-și continua studiile și de acolo va pleca la Bagdad pentru a-și aprofunda cunoștințele. La Bagdad, Ibn
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
de martirii in masa a evreilor care refuzau să se convertească la Islam. Abraham Ibn Ezra (1089-1164) care a fugit și el de presecutiile almohazilor, a compus o elegie plângând distrugerea numeroaselor comunități evreiești din întreaga Spanie și Magreb sub dominația almohazilor. Mulți evrei au fugit de pe teritoriile aflate sub conducerea almohazilor către teritoriile creștine, în timp ce alții, precum familia lui Maimonide, au fugit în est, spre teritorii musulmane mai tolerante. Exista totuși surse de la începutul perioadei almohade care atestă existența unor
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
ajutați de Imperiul Bizantin. Astfel lupta dintre maroniți și islam capătă dimensiuni internaționale. Relațiile dintre maroniți și Europa au fost întreținute, mai ales, prin intermediul pelerinilor care vizitau regulat Locurile Sfinte. Prin miracolul maronit se înțelege , în ciuda situației dificile create de dominația mamelucă și turcă , faptul că aceștia au realizat de a lungul secolelor XVI, XVII, XVIII, progrese remarcabile în domeniul religios, politic , militar și cultural. În 936 , mănăstirea din Bet Moroon și alte mănăstiri maronite au fost complet distruse în Siria
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
Yorkshire și părți din Lancashire. Există un număr mare de musulmani din Gujarati în Dewsbury, Blackburn (inclusiv Darwen), Bolton, Preston, Nuneaton, Gloucester și Londra (Newham, Waltham Forest și Hackney). Imigrația de musulmani în Marea Britanie, a fost început cu indienii în timpul dominației coloniale. Regatul Unit, cu 43,532 de locuitori originari din Somalia în 2001, și o valoare estimata de 101,000 în 2008,reprezintă casa celei mai mari comunități somaleze din Europa. Deși majoritatea somalezilor din Marea Britanie au sosit recent, primii
Musulmanii din Marea Britanie () [Corola-website/Science/331982_a_333311]
-
de ( "manzala-ye javănī"). "Javăn mard" ( arabul "fată" ) este în consecință cel care a ajuns la un stadiu de perfecțiune umană și cel în care s-au reunit forțele interioare ale spiritului ( "quwwatha-ye ma´nawī"), iar "javăn mardī" (ar. "futuwaat") este dominația victorioasă a Luminii inițiale a omului ("nūr-e fitrat-e insănī" ) asupra tenebrelor sufletului. Adevărata cale a misticului este de fapt o circularitate manifestată în trăirea spirituală și anume trecerea de la Verbul divin ("kalăm al-ḫăliq") la verbul uman ("kalăm al-adamīyīn"), apoi reîntoarcerea
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
asigure perspectivele fiului ei. Prin 1125 el a moștenit Regatul anterior musulman din Toledo. La data de 10 martie 1126, după moartea mamei sale, el a fost încoronat în León și a început imediat recuperarea Regatului Castiliei, care era sub dominația lui Alfonso I al Navarei și Aragonului. Prin pacea de la Tamara din 1127, Alfonso l-a recunoscut pe Alfonso al VII-lea de Castilia. Teritoriul de est sub stăpânirea sa a câștigat multă independență în timpul domniei mamei sale și a
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
închisoare în cazul în care vorbesc împotriva lui. Mulți participanți simt, totuși, că ieșirea din PCC este un act moral, care îi separă de istoria de violență și corupție a PCC. Acest lucru este analog cu o viață germană sub dominația nazistă care atestă în mod oficial că el (sau ea) nu acceptă acțiunile regimului nazist, și nu este o parte a acestei mișcări politice. Din august 2011, The Epoch Times a publicat peste 100 de milioane de nume și pseudonime
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
regale, iar la vârsta de 6 ani se înscrie la mânăstirea Sera din Lhasa, Tibet, unde evoluează sub tutela Venerabilului Geshe Rabten Rinpoche. Primește învățătura directă de la Dalai Lama și de la alți maeștri consacrați. În 1959 când Tibetul intră sub dominația chineză, se refugiază împreună cu maestrul său în India, unde își continuă studiile, învață limba engleză și pe cea hindi și devine traducător al învățăturilor buddhiste pentru studenții din vest. În 1974 își însoțește Maestrul în Elveția. După decesul acestuia preia
Gonsar Tulku Rinpoche () [Corola-website/Science/328418_a_329747]
-
domnie a contelui Robert. Inițial el a înregistrat unele succese în impunerea față de locuitorii rurali și de orășeni de a-și îndeplini datoriile față de francezi. Cu toate acestea, în aprilie 1310 el a început o politică de rezistență radicală față de dominația franceză, cu sprijinul supușilor și al familiei sale. Atât diplomatic, cât și militar el a reușit să se opună regelui Franței. Atunci când a întreprins un marș asupra Lille în 1319, milițiile din Gent au refuzat să traverseze râul Leie alături de
Robert al III-lea de Flandra () [Corola-website/Science/328432_a_329761]