7,566 matches
-
românească”, LCF, 1975, 35; Dumitru Micu, Un studiu despre proza fantastică, CNT, 1975, 46; Alexandru George, O cercetare meritorie, VR, 1975, 10; Marin Beșteliu, Prima sinteză asupra literaturii fantastice românești, R, 1975, 11; Teodor Tihan, O „estetică” posibilă a prozei fantastice românești, ST, 1975, 11; Nicolae Manolescu, Criteriul fantasticului, RL, 1975, 51; Dimisianu, Opinii, 221-225; Ulici, Prima verba, II, 207-210; Louis Vax, Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique, Paris, 1979, 42; Mircea Opriță, Spiritul Romei, TR, 1980, 2; Veronica Mocanu, Spiritul
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
despre proza fantastică, CNT, 1975, 46; Alexandru George, O cercetare meritorie, VR, 1975, 10; Marin Beșteliu, Prima sinteză asupra literaturii fantastice românești, R, 1975, 11; Teodor Tihan, O „estetică” posibilă a prozei fantastice românești, ST, 1975, 11; Nicolae Manolescu, Criteriul fantasticului, RL, 1975, 51; Dimisianu, Opinii, 221-225; Ulici, Prima verba, II, 207-210; Louis Vax, Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique, Paris, 1979, 42; Mircea Opriță, Spiritul Romei, TR, 1980, 2; Veronica Mocanu, Spiritul Romei, ST, 1980, 2; Adrian Marino, Interpretarea literaturii
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
RL, 1975, 51; Dimisianu, Opinii, 221-225; Ulici, Prima verba, II, 207-210; Louis Vax, Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique, Paris, 1979, 42; Mircea Opriță, Spiritul Romei, TR, 1980, 2; Veronica Mocanu, Spiritul Romei, ST, 1980, 2; Adrian Marino, Interpretarea literaturii fantastice, T, 1982, 8; Adrian Marino, Ideea latină, TR, 1983, 27; Dana Dumitriu, Un eseu despre istoria Romei, RL, 1983, 40; Mircea Popa, „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică”, ST, 1983, 10; Yvonne Goga, O antologie a fantasticului românesc
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
literaturii fantastice, T, 1982, 8; Adrian Marino, Ideea latină, TR, 1983, 27; Dana Dumitriu, Un eseu despre istoria Romei, RL, 1983, 40; Mircea Popa, „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică”, ST, 1983, 10; Yvonne Goga, O antologie a fantasticului românesc, TR, 1984, 16; Iorgulescu, Prezent, 276-279; Rodica Lascu-Pop, „Roumanie fantastique”, „Marginales” (Bruxelles), 1985, 211-212; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, București, 1987, 325-330; Dan C. Mihăilescu, „Woodstock sau Cavalerul” de Walter Scott, LAI
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Căci: „Nu-n file-ngălbenite / Stă-mbălsămată taina măririi strămoșești” (Clio). Versurile lui se circumscriu ariei parnasianismului, autorul fiind obsedat de frumusețea exterioară, de formele de versificație impecabile, de ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor, precum și prin îmbinarea datelor realității cu pitorescul exotic și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor, precum și prin îmbinarea datelor realității cu pitorescul exotic și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură romantică, are un
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
1924), române (Trupul care își caută sufletul, 1932, S.O.S., 1935, atribuit unui anonim, Femeia și cătușele ei, 1946, Evadare, 1947), reportaj (30 de zile în studio, 1933). În 1925 depune la Teatrul Național din București dramă de atmosfera fantastică Calvar, respinsă de Comitetul de lectură. Premiată de Asociația Criticilor Dramatici, Calvar este acceptată și reprezentată de Teatrul Național din Iași (1929); tradusă de Guillot de Saix în franceză, a fost jucată cu succes în 1930, sub titlul Leș Masques
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
faptului mărunt, a existențelor mediocre sau ratate. Scriitorul are, în ciuda aparent insignifiantelor subiecte, un spirit de observație care radiografiază cu precizie momente, conștiințe, destine aparținând intervalului totalitarist din istoria noastră. Unele scrieri sunt simple exerciții umoristice ori ironice, cu pretexte fantastice. Ultimele romane revin la existențe ratate, fie din motive politice, fie din cauza platitudinii vieții cotidiene. Constanta sesizabilă e faptul că eșecul intervine atunci când sufletele nu reîntineresc și nu se revitalizează spiritual. Cele câteva încercări dramatice ale lui C. (Cireșică și
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
să sugereze înțelesuri prin simpla înșiruire într-un discurs lipsit de logica frazării inteligibile. Agresivitatea textului încearcă să denunțe un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă haitele în putrefacție”, „odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare”, cerul colcăie „în aburii unui cazan de sânge”. Poezia arată
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
semnul morții și învierii, al cuplului adamic (Cezara eminesciană și analiza lui Mircea Eliade din Insula lui Euthanasius sunt structurale prozei lui C.), al lui „Purus.a”, indicul. Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia, Wajda și Bulgakov, de psihism tanatic, jubilație fantasmagorică, strada Mântuleasa și strada Venerei. Tradusă în franceză (Le Rêve, Paris, 1992
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe poetă în tinerețea lui bucureșteană, a ales spre traducere un astfel de text: „Ala, bala, alandala,/ o pădure cu rădăcinile-n
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile (1969), după care explorarea subconștientului (Zăpada nevăzută, 1973), minarea realității prin inserții cvasionirice îi devin procedee favorite în analiza erosului. În ciuda lirismului prozelor, personajele au un dinamism și un nonconformism evident, de unde și aprecierea autoarei
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
Debutează încă din vremea studenției în „Gazeta literară” (1956). Colaborează la mai toate revistele Uniunii Scriitorilor, îndeosebi la revistele unde a funcționat ca redactor, susținând rubricile „Cronica literară”, „Retrospective”, „Cartea de debut”. Publică și foiletoane în serial, ultimul, despre proza fantastică. A semnat și cu pseudonimele Nic. C. Sava, Valentin Ganea. Criticul C. este dublat, mai ales în prima parte a activității sale, de istoricul literar. Volumul de debut este un studiu sistematic despre Nuvela și povestirea contemporană (1967), urmat, peste
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
lui Ionel Teodoreanu în șapte volume (Opere alese, 1968-1981). În următoarele sale contribuții de cronicar literar (Panoramic, 1972, Critica în prima instanță, 1974), abordează cu preponderență domeniul prozei literare. Chiar și volumul Eminescu (1984) este dedicat prozei poetului, investigând „structurile fantasticului narativ”. S-ar putea afirma că C. s-a specializat pe problemele prozei scurte românești. Volumul postum, Între imaginar și fantastic în proza românească (1987), vine să întărească această afirmație. E de apreciat efortul de a-și moderniza mijloacele de
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
Nuvela și povestirea contemporană, București, 1967; Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Panoramic, București, 1972; Critica în prima instanță, București, 1974; Incursiuni critice, Timișoara, 1975; Însemne ale modernității, I-II, București, 1977-1979; Întâlnire cu opera, București, 1982; Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iași, 1984; Între imaginar și fantastic în proza românească, București, 1987; Ediții: Ionel Teodoreanu, Opere alese, I-VII, pref. edit., București, 1968-1981. Antologii: De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, N. Ciobanu
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
de recuperare, RL, 1977, 26; Dimisianu, Opinii, 304-308; Mihai Ungheanu, „Însemne ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera”, RITL, 1983, 4; Simion Bărbulescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, RL, 1984, 40; Valentin F. Mihăescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, CNT, 1984, 43; Piru, Critici, 73-76; Dicț. scriit. rom., I, 568-569; Petraș, Panorama, 187-189. S.I.
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
Însemne ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera”, RITL, 1983, 4; Simion Bărbulescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, RL, 1984, 40; Valentin F. Mihăescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, CNT, 1984, 43; Piru, Critici, 73-76; Dicț. scriit. rom., I, 568-569; Petraș, Panorama, 187-189. S.I.
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu intruziunea fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în oricare dintre momentele istoriei, oamenii, simțindu-se în miezul
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
coexistența dintre „poezia patrimoniului iudaic” și „expresivitatea românească”. Pitorescul lingvistic, savoarea limbajului, ce se reclamă, parcă, de la Anton Pann și de la Ion Creangă, fac din cele două scrieri o sinteză culturală insolită. Expresii idiomatice, umor al zicerilor, lexic arhaic-pastoral, univers fantastic, cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori arghezian, arată că simplitatea e doar aparentă, iar scriitorul, un rafinat. Nu miră, prin urmare, faptul că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
Jebeleanu, Emil Botta, Radu Stanca, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu și Adrian Păunescu. Un prim capitol de repere teoretice inventariază câteva titluri din bibliografia curentului (de la Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Stanca, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu și Adrian Păunescu. Un prim capitol de repere teoretice inventariază câteva titluri din bibliografia curentului (de la Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un ultim capitol stabilește câteva
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Un prim capitol de repere teoretice inventariază câteva titluri din bibliografia curentului (de la Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un ultim capitol stabilește câteva diferențe și similitudini între fantastic și science-fiction, realizând
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
titluri din bibliografia curentului (de la Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un ultim capitol stabilește câteva diferențe și similitudini între fantastic și science-fiction, realizând și un excurs sumar în literatura românească a
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un ultim capitol stabilește câteva diferențe și similitudini între fantastic și science-fiction, realizând și un excurs sumar în literatura românească a genului. În studiul care deschide
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]