7,390 matches
-
pune astăzi întrebări în nebunia mondială pe care a provocat-o", ne asigură Armand Petitjean 12. Pe noi ne miră mai degrabă faptul că își pune atît de puține întrebări, mai cu seamă în privința propriei identități. 4 Un fundament fără fundament Europa nu a devenit o noțiune geografică decît în virtutea faptului că a devenit o noțiune istorică. Cea din urmă nu posedă calitățile de stabilitate ale celei dintîi, însă dobîndește în schimb calitățile dinamice ale genezei și transformării. Astfel, Europa s-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în ele mai multă stofă culturală comună decît între Bretagne și Provence, decît între Flandra și Țara Bascilor, și, neîndoielnic, decît între Portugalia și Austria, Italia și Suedia. Să fie europeană doar această diversitate, această pluralitate? Nu există și un fundament, o unitate, un prin-cipiu de ordine și de organizare care să răspundă necesității noastre de astăzi? Or, fundamentul Europei este pierderea fundamentelor (Imperiul, Mediterana, Creștinătatea); ordi-nea Europei este dezordinea șantierului plin de zbucium. Europa nu a fost ea însăși decît
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și, neîndoielnic, decît între Portugalia și Austria, Italia și Suedia. Să fie europeană doar această diversitate, această pluralitate? Nu există și un fundament, o unitate, un prin-cipiu de ordine și de organizare care să răspundă necesității noastre de astăzi? Or, fundamentul Europei este pierderea fundamentelor (Imperiul, Mediterana, Creștinătatea); ordi-nea Europei este dezordinea șantierului plin de zbucium. Europa nu a fost ea însăși decît în anarhia eco-organizatoare și n-a existat nicicînd ca Organizare superioară a constituenților săi. De aici și problema
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Portugalia și Austria, Italia și Suedia. Să fie europeană doar această diversitate, această pluralitate? Nu există și un fundament, o unitate, un prin-cipiu de ordine și de organizare care să răspundă necesității noastre de astăzi? Or, fundamentul Europei este pierderea fundamentelor (Imperiul, Mediterana, Creștinătatea); ordi-nea Europei este dezordinea șantierului plin de zbucium. Europa nu a fost ea însăși decît în anarhia eco-organizatoare și n-a existat nicicînd ca Organizare superioară a constituenților săi. De aici și problema realmente năucitoare cu care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Așa cum istoria politică / socială / economică a Europei se accelerează și produce, în însăși această accelerare, originalitatea europeană în raport cu cea a celorlalte continente, în același fel istoria culturală a Europei își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl va
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl va afla în propriile-i legi, care se supun Legii supreme a determinismului. Știința
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl va afla în propriile-i legi, care se supun Legii supreme a determinismului. Știința îl va așeza pe verdictul irefutabil al experiențelor sale
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Astfel, fiecare nouă fondare este ea însăși urmată, aproape imediat, de o contestare radicală. Într-un anumit fel, negarea nu încetează a se manifesta în istoria culturală a Europei. Credința însăși joacă un rol critic fundamental, deoarece ea subminează toate fundamentele propuse de gîndirea laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deoarece ea subminează toate fundamentele propuse de gîndirea laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de gîndirea laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse sau impuse între secolele al XVII-lea și al XX-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi de toate autonomizarea relativă a gîndirii raționale și a sferei filozofice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse sau impuse între secolele al XVII-lea și al XX-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi de toate autonomizarea relativă a gîndirii raționale și a sferei filozofice în raport cu sfera religioasă. În prima fază, este vorba doar de o accedere prudentă la
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse sau impuse între secolele al XVII-lea și al XX-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi de toate autonomizarea relativă a gîndirii raționale și a sferei filozofice în raport cu sfera religioasă. În prima fază, este vorba doar de o accedere prudentă la o autonomie internă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
exercitarea libertății este necesară propășirii sale. În acest sens, umanismul nu este incompatibil în principiu cu Creștinismul, unde omul, chiar păcătos, este asemenea chipului lui Dumnezeu și cununa Creației. Va deveni totuși antinomic acestuia în măsura în care omul se va afirma ca fundament al oricărei valori și își va asuma misiunea de a-și lua destinul în mîini, iar apoi de a-și exercita propria suveranitate asupra universului. Din acest moment, Umanismul operează o revoluție coperniciană care va provoca explozia creștinismului, așezînd omul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
omul în centrul lumii din punct de vedere etic și intelectual și făcînd din el unicul Subiect al Universului. Individualism și umanitarism Umanismul reia ideea lui Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor". Însă el vrea să găsească în Omul însuși fundamentul demnității și al virtuților sale. De aici și ideea, formulată pentru prima oară de Grotius în 1625 în contradicție cu teologiile catolică și calvinistă, că omul posedă în sine un Drept natural. Acest drept individual se va confrunta de acum
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Comte și Marx își vor însuși cunoașterea "științifică" a Legilor Istoriei, care aduc certitudinea eliberării omului de toate asupririle și de toate barbariile. Astfel, Umanismul reprezintă sursa vie a unor curente de idei foarte diverse, toate laice și universalizabile însă. Fundamentul acestui universalism laic este Omul. Însă Umanismul, crezînd că dezintegrează orice Mit și orice Religie, așezînd la temelia omului omul însuși, își creează în fapt propriul Mit, cel al Omului-subiect cu-adevărat supranatural, și își creează propria religie, unde, ca
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Proletariatul) și care anunță cu convingere venirea apropiată a unei Lumi izbăvite de Rău, a unei Omeniri împăcate, a fericirii pe pămînt. Contradicții și discreditare Umanismul reprezintă o creație originală și tipică a culturii europene, reflectînd ambiguitățile și complexitățile acesteia. Fundamentul său, care este omul, este în totalitate laic, însă omul i-a devenit fundament deoarece cultura europeană a turnat aici substanța mitică și religioasă care îi conferă forța sa scînteietoare și care îl face să-și secrete propriile mituri, religia
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a unei Omeniri împăcate, a fericirii pe pămînt. Contradicții și discreditare Umanismul reprezintă o creație originală și tipică a culturii europene, reflectînd ambiguitățile și complexitățile acesteia. Fundamentul său, care este omul, este în totalitate laic, însă omul i-a devenit fundament deoarece cultura europeană a turnat aici substanța mitică și religioasă care îi conferă forța sa scînteietoare și care îl face să-și secrete propriile mituri, religia sa de căpătîi (Progresul) și religia sa secundă (mîntuirea pămîntească). Umanismul este de asemenea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
miturile și religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit să joace un joc de-a v-ați ascunselea cu Știința, considerînd-o deopotrivă adevăr despre lume și instrument al Omului, ale cărui progrese dezvoltă tocmai sfera superioară în care Omul-subiect stă-pînește Lumea. În momentul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din acest Umanism vor continua să înflorească în porțiuni extinse ale lumii. Însă în Europa, mai întîi și mai cu seamă, în cursul secolului XX, Progresul Rațiunii, Progresul Științei, Porgresul Istoriei vor intra în criză, iar această criză va afecta fundamentele Umanismului. În același timp, astronomia dilată vertiginos Universul, arătînd că omul nu este decît o ființă minusculă, marginală și efemeră a cosmosului din care provine. Determinismul, obiectivitatea, diviziunea disciplinară, care invadează științele umaniste, elimină din acestea orice idee legată de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție, aprofundează mereu o problematică inițială, sfîrșind prin a deveni conștient de pierderea tuturor Fundamentelor pe care s-ar putea sprijini gîndirea umană. Totul se petrece ca și cum, pornind de la Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]