7,834 matches
-
Acoperirea vizează creștinismul ca suport îngăduitor al ateismului (asumat la Rorty, indicat ca posibilitate de exersare a libertății la Vattimo) și al dezvoltărilor non-teiste ale religiozității la Hick, ca principală religie suport pentru evoluția seculară a Occidentului (nefericită la Wilson, generoasă etapă kenotică la Vattimo, din nou) și ca program de destructurare a celorlalte religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
canonic creștină? Așa par a sugera mai sus menționatele bune practici de coeziune socială, recunoscute ca temelie a Occidentului democratic și revendicate ca expresii ale iubirii aproapelui. Creștinismul este în primul rând o religie a iubirii. Totuși, în cel mai generos (pentru că atotcuprinzător) dintre demersurile prezentate, cel al lui Vattimo, prin accepțiunea kenotică a secularizării se deschide, insinuant, calea gnosticismului. Luând asupra sa grija lumii, omul poate asuma un statut diferit de cel al creaturii care împlinește poruncile Creatorului. Omul se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ontic al umanului. Să fie acesta rostul uitării divinului în procesul de secularizare? Gnosticism? Sfârșit de poveste și/sau încă o etapă în brâncușiana creștere- descreștere a lumii? Toate aceste întrebări pot fi puse fără strângeri canonice de inimă. Așa cum generos arăta Olivier Clément31, oricum Dumnezeu are răspunsuri la toate întrebările pe care omul le-ar putea pune. Bibliografie Clément, Olivier, "Creștinism și știință. Rolul ortodoxiei", în Bioetica și taina persoanei. Perspective ortodoxe, de Dominique Beaufils et al., volum îngrijit de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
greu de imaginat cum o metodologie concretă poate lua naștere din aceste teorii. Trebuie avut În vedere că hărțile mentale ale mai multor subiecți vor varia foarte mult, fiind supuse subiectivismului și experienței personale, și doar prin suprapunerea unui număr generos de date se va putea ajunge la concluzii argumentate. O posibilă ipoteză ar putea fi: hărțile mentale afective ale orașului ar putea fi reprezentate grafic prin teoria culorilor dezvoltată de psihologul german Max Luscher. Studiul și descoperirile acestuia În domeniul
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
moral și civic, ajungând la decizii de sanctionare și reorientare a comportamentelor. În definirea și aprecierea cazului rolul decisiv îl au trăsăturile specifice ale caracterului insului în discuție și nu aspectele minore, neesentiale și accidentale: exemplul insului harnic, al celui generos, cazul unui ins care într-o situație de amenințare a demonstrat demnitate, exemplul omului drept etc., dar și cazuri de necinste, a lipsei de caracter, de hoție etc. Selectarea, prelucrarea în termeni pedagogici a cazurilor, asigurarea condițiilor desfașurării cu succes
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
a răului sub toate formele lui, sub aceea de minciună și demoralizare, sub aceea de scepticism și nepăsare“. Se poate spune că elanul meliorist din anii formației, decisivi, s-a păstrat de-a lungul Întregii sale existențe, una de cărturar generos și infatigabil În strădania lui de a-și sluji țara. „Căci, mai la urmă, eu nu sunt decât un val ridicat de vântul vieții pe Întinsa masă a poporului românesc și «ce e val ca valul trece», iar ceea ce rămâne
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
propunea, ironic, spunem noi, rebelului Victor Eminescu - care stătea atunci pe Chausée d'Ixelles (la nr. 248) - soluția că unul dintre prietenii lui să-i plătească taxele, iar de va fi să reușească la examene, banii vor fi returnați imediat generosului amic: 1904, Ianuariu 7 Ionel, Dna Mathilda 'ți scrie. Azi am primit scrisórea ta și mé grăbesc a-ți réspunde. Eu nu [...] sunt pentru tine mama, nici tu pentru mine fiu, între noi firul iubirii s-a rupt. Animalele-și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
léger que méchant, mais je trouve aussi que la somme qu'il demande est un peu forțe 75. Așadar, Ministrul României la Bruxelles era dezamăgit, căci se înșelase crezând că poetul idealist și talentat ce-i prezentase cu entuziast proiecte generoase, ar fi fost un june serios și dedicat. Mavrodi a cerut poliției belgine să-l informeze asupra modului de viață al tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un raport sintetic din care află că mai vechiul său
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Cristofor Simionescu exclamă: "Slăvesc acel moment de început al formației mele intelectuale pentru impulsul imprimat gândirii, pentru trăirile de o rară frumusețe spirituală, pentru educația patriotică și stilul de muncă, dobândite în acei ani, cu puternică influență asupra întregii vieți. Generoasă școală!"140. De altfel, monografiile dedicate acestei instituții subliniază aportul liceului în procesul de plămădire a intelectualității moldovenești, atât prin faptul că a reprezentat prima școală de nivel mediu pentru copiii români, cât și prin corpul didactic de elită 141
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Creangă, Maiorescu, Macedonski, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia și atâția alții, coexistă autori mai modești, inclusiv un George Gregorian, un Ioachim Botez, un Mihail Celarianu, un Ion Iovescu, un Camil Baltazar, un Mircea Popovici, un Alexandru Lungu ș.a. Sensul acestei generoase cuprinderi critice nu mai trebuie argumentat: criticul și istoricul literar procedează cu scrupulozitatea botanistului care nu exclude din colecțiile sale cutare buruiană pe motiv că e otrăvitoare. Analogia a fost făcută de G. Călinescu, ale cărui spectaculoase reevaluări vizavi de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar și pe aceea a mult mai tinerilor confrați Marin Sorescu, Nicolae Labiș, Ștefan Aug. Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit "transparent", în sens maiorescian, receptiv la varii modalități creatoare, la varii cristalizări literare, expresiv-stilistice și ideatice. Criticul tinde spre o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la: G. Bacovia, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, Ion Vinea, Ion Minulescu, Al. A. Philippide, Mihai Codreanu, Camil Baltazar, Virgil Carianopol, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Sașa Pană, George Lesnea, Radu Boureanu. După război, criticul a semnat pagini generoase și aplicate despre Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Mihai Beniuc, iar la vârsta senectuții s-a apropiat de creația tinerilor (pe atunciă Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Neîndoielnic, Vladimir Streinu ar fi putut elabora oricând o istorie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o absență îndelungată, prin anii "-", Vladimir Streinu are la activ tentative notabile de apropiere de creația tinerilor poeți ai momentului. A făcut-o cu generozitate și poate și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este "un neoclasic printre moderni", "asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii." Criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
însuși obiectul ideal, al "misterului vibrător" . La " de ani, Șerban Cioculescu publica un savuros volum de Amintiri , îmbogățit și republicat în ", la aceeași editură, purtând de astă dată și un subtitlu edificator - Mărturii. Lui Vladimir Streinu i se acordă pagini generoase, de o caldă afecțiune. S-au cunoscut în toamna anului ", la seminariile profesorului Mihail Dragomirescu. Memorialistul precizează la un moment dat, fără complexe culturale: "Mi-a provocat același șoc pe care l-a simțit și I.L.Caragiale, când l-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Cartea Româneascăă un comentariu critic având drept punct de pornire primele două volume din cele cinci ale Paginilor de critică literară (cel de-al treilea a apărut, cum se știe - abia în " și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta "corupere" a sforțărilor teoretice în "nebuloasa artei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
față de autorul Paginilor de critică literară. Vladimir Streinu se reflectă divers și multiform în oglinzile criticii, ale acelei critici apte să disocieze permanent esteticul de valorile adiacente și să impună valorile perene. Postumitatea sa critică este una din cele mai generoase, chiar dacă, cel puțin deocamdată - cu excepția câtorva studii mai ample - nu i s-au consacrat lui Vladimir Streinu cărțile de exegeză pe care le merita. Viitorul ne poate rezerva însă surprize dintre cele mai neașteptate. Să așteptăm deci cu încredere! V.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
deosebită, prin claritatea expunerii și prin bogăția faptelor trăite cu prilejul unor excursii pe care le descria cu un farmec deosebit. Când povestea parcă aveai în fața ochilor locurile respective, expunerea sa fiind deosebit de sugestivă. Oferea elevilor din plinul sufletului său generos, concepția sa progresistă asupra vieții, experiența organizatorică cu prilejul numeroaselor excursii prin masivele muntoase ale țării, admirabilul său tact în relațiile de la om la om. În colectivul acestei școli, colegii erau obișnuiți cu prezența sa optimistă, plăcută, mereu mobilizatoare. A
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice caz, dialogul interreligios cu teologia lui, oricît de onestă și de subtilă, cu un ecumenism al credincioșilor oricît de generos e stingherit în momentul în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor religioase în litera lor diferită. Tocmai aici, unde se pune în discurs ceea ce fiecare religie privește ca esențial despre Unul divin, tocmai aici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îi răspunde, simetric, umanul care își limitează capacitățile de exercitare a forței, lăsînd astfel loc diferenței, alterității, existenței în diversitatea ei. A-ți limita puterea nu e, în acest caz, o dovadă de slăbiciune, ci imitatio a transcendenței, participare la generoasa ei suveranitate. Fiecare religie are felul ei de a asuma chiar în țesătura istoriei și a socialului modelul divin al puterii care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Uniunea Scriitorilor condusă de Mihai Cimpoi, pentru „mostre de xenofobie și extremism”, pentru atașamentul pentru ideea unirii cu România, pentru că „datorită pasiunii pe care au făcut-o liderii Uniunii Scriitorilor și redactorul ziarului „literatura și Arta” pentru activitatea politică,, susținută generos prin recompense bănești din fondurile speciale ale statului vecin, vechea uniune s-a transformat, cu adevărat, într-un partid politic extremist”. Voronin punea din nou problema apartenenței la cultura română sau la cea moldovenească a unor clasici ca Eminescu sau
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
al perspectivei istorice și al metamorfozelor istoriei (inclusiv literare). Aproape în fiecare pagină scrisă de Romul Munteanu se simțea o gîndire care voia să fie obiectivă, un producător de idei prea puțin sau deloc dispus la speculații sterile sau afirmații generoase, dar interesat în schimb de formularea unor judecăți care să zgîlțîie prostul simț comun. Așa scrie criticul Romul Munteanu chiar și atunci cînd face portretul spiritual al lui Dan Deșliu, despre care spune că s-a "născut ca un poet
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
represivă pentru că natalitatea nu a fost încurajată prin stimulente sociale (alocații, concedii, servicii, alte beneficii), ci prin coerciție și teroare, pedepsele pentru provocarea avorturilor fiind deosebit de dure. Unele regimuri comuniste practicau, de asemenea, politici pronataliste, dar aveau beneficii mult mai generoase pentru mame și familiile cu copii. În România, măsurile de protecție a mamelor și copiilor erau insuficiente 7, concediile de maternitate erau mai reduse, alocațiile mai mici (chiar dacă existau cuantumuri speciale pentru familiile cu trei copii și peste). Politica demografică
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ideea că filosofia unui neam cuprinde În ea destinul Însuși al acestuia (un popor ia conștiință de soarta sa și o Îndeplinește cât mai desăvârșit, dacă devine conștient de natura filosofiei sale). Inimosul dascăl vedea În filosofia românească o filosofie generoasă, „filosofia idealului”, care ne Învață că „rostul pe această lume este ca să realizăm Înțelegerea”. Filosofia românească era, În ochii săi, „o armonie spiritualistă sau un spiritualism armonic”. În optica ei - invocând principiul naționalităților pentru izbânda umanitarismului -, „când fiecare națiune va
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
uman și înspre atributul fundamental al acestuia, conform noilor exigențe existențiale ale secolului XX: mandatul opțiunii personale. A pune, prin urmare, un pas după celălalt, pe cărările întortocheate, punctate de numeroase "răscruci" - care sunt tot atâtea "crize", cum ne reamintește, generoasă, etimologia termenului - ale discursului, într-un mod activ, pragmatic și cu discernământ devine atributul fundamental al producătorului de discurs și trăsătura în baza căreia va fi evaluat, împreună cu întreaga situație discursivă de a cărei "bună desfășurare" acesta devine responsabil. Vestea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]