11,589 matches
-
lună. În călătoria sa, eroul din Umbra mea este însoțit de un înger blând, pe nume Onde. Numele personajului are sonorități acvatice care sugerează împlinirea erotică. Onde este și ea un înger care are înfățișarea eternă a femeii eminesciene. În Geniu pustiu, la fel ca în Sărmanul Dionis, femeia este mai mult un simbol al diafanului. Poesis și Sofia sunt „îngeri lunatici”, „îngeri trandafirii”, sunt niște Ofelii eminesciene, simboluri ale durerii. Pentru Ioan, femeia este „prototipul îngerilor din senin”. Sofia este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este „o natură dulce și înțeleaptă care face pe Ioan să aibă priviri adânci și mari” care ar fi trebuit să fie o natură voluptoasă, stimulatoare, plină de mister, ca Poesis. Pentru Toma Nour, Poesis este „un înger trandafiriu”, „un geniu al durerii” care îi inspiră un straniu erotism. Pentru Toma, femeia este un centru al lumii, o ființă divinizată prin intermediul căreia are revelația propriei profunzimi sufletești, prin care se regăsește pe sine într-o altă durată. Erosul este, în Geniu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
geniu al durerii” care îi inspiră un straniu erotism. Pentru Toma, femeia este un centru al lumii, o ființă divinizată prin intermediul căreia are revelația propriei profunzimi sufletești, prin care se regăsește pe sine într-o altă durată. Erosul este, în Geniu pustiu, ca și în alte opere eminesciene, modalitatea prin care se produce un fel de iluminare interioară a eroului. Poesis este o „natură catilinară”. Rolul ei este însă mai mult unul metaforic, ea fiind o imagine suavă, o oglindă în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a doua, unde joacă roluri banale, deși are aptitudini de tragediană. Înfățișarea ei este una tipică pentru femeia romantică ce poartă în priviri „o visătorie profundă” întruchipând parcă divinitatea. Prin dragoste și prin visul erotic pe care îl cauzează feminitatea, geniul demonic al eroului masculin din Geniu pustiu este în permanență mobilizat să-și depășească angoasa datorată suferințelor provocate de istoria vitregă și să comunice cu infinitul. Toma, după ce se îndrăgostește de Poesis, își regăsește puterile încătușate ale simțului său lăuntric
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
deși are aptitudini de tragediană. Înfățișarea ei este una tipică pentru femeia romantică ce poartă în priviri „o visătorie profundă” întruchipând parcă divinitatea. Prin dragoste și prin visul erotic pe care îl cauzează feminitatea, geniul demonic al eroului masculin din Geniu pustiu este în permanență mobilizat să-și depășească angoasa datorată suferințelor provocate de istoria vitregă și să comunice cu infinitul. Toma, după ce se îndrăgostește de Poesis, își regăsește puterile încătușate ale simțului său lăuntric. Pasiunea erotică reînvie în ființa eroului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității demonice, trăsătura care le unește fiind intensitatea pasională. Cezara din Avatarii faraonului Tla întruchipează imaginea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
obișnuite a colecției "Biblioteca cosmopolită", foarte răspîndită în numeroase edituri, prezentarea cărții se face într-o perspectivă dublă: cea a cărții (opera) și cea a autorului (omul). Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James pentru că se opresc asupra secretului și a morții. Cei vii din opera lui James sînt fideli celor morți. Morții permit visarea... Și apoi, moartea este bogăția supremă, fugă și victorie. Altarul morților, scris la Londra în 1894
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
afective...). Însă orientarea descrierii către o concluzie poate fi asigurată și de alți termeni asupra cărora vom reveni. Să analizăm prima frază din prezentarea cărții: (1) [P1] Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James [P1'] pentru că se opresc asupra secretului și a morții. Operațiunea de ancorare ne invită să plasăm "această carte" (obiectul discursului) în vîrful structurii descriptive arborescente. Tema-titlu asigură lizibilitatea secvenței permițînd activarea reprezentărilor care o privesc. Operațiunea de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în vîrful structurii descriptive arborescente. Tema-titlu asigură lizibilitatea secvenței permițînd activarea reprezentărilor care o privesc. Operațiunea de aspectualizare se găsește la baza dezvoltării părților (Pd PĂRȚI: "două povestiri") și a calităților-proprietăți (Pd PROPR: "două admirabile povestiri... printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James"). Fie următoarea schemă: Să ne oprim asupra acestor proprietăți-calități: "admirabile", "printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James". Orientarea configurațională a descrierii este legată de frecvența adjectivelor afective, al căror rol în dinamica argumentativă a enunțării este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se găsește la baza dezvoltării părților (Pd PĂRȚI: "două povestiri") și a calităților-proprietăți (Pd PROPR: "două admirabile povestiri... printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James"). Fie următoarea schemă: Să ne oprim asupra acestor proprietăți-calități: "admirabile", "printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James". Orientarea configurațională a descrierii este legată de frecvența adjectivelor afective, al căror rol în dinamica argumentativă a enunțării este subliniat de C. Kerbrat-Orecchioni: Adjectivele afective enunță atît o proprietate a obiectului pe care îl determină, cît și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
veșnic mișcător al vieții"6. Esteticianul nu face acum nicio propunere de tip canonic, observațiile din articolul său nu ne conduc spre vreuna din cele trei categorii propuse de acesta pentru clasificarea operelor de valoare (de talent, de virtuozitate, de geniu). Abia în numărul omagial al Mișcării literare din 29 august 5 septembrie 1925, profesorul va considera că a sosit momentul bilanțului așteptat. "Oricât talent ar avea nuveliștii ardeleni mai noi exceptând pe Rebreanu care e mai mult un mare romancier
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-și recunoaște ratarea, este adevăratul personaj tragic, însă "de o tragedie fără nimic măreț"; Lică este întruchiparea "ideii platoniciene de bărbat" spre care aspirase întotdeauna Ana și în egală măsură, dar din alt unghi, un om al opțiunii scelerate, adevăratul geniu al răului; Bandi, "un psihozat", "un inadaptat absolut" a cărui crimă are "resorturi curat psihanalitice". Slavici însuși e trecut prin "sita măruntă" a unei investigații ce se revendică de la Freud și Jung totodată. Rezultatul oferă, după părerea criticului − psiholog al
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numărul mare de propoziții subiective și atributive strânse ca boabele de strugure într-un ciorchine, în timp ce la bietul Slavici frazele ies nădușite, "bâiguite" (un cuvânt ce se repetă în vocabularul scriitorului) adică zăpăcite, amețite... Creangă și I.L Caragiale au geniu lingvistic, Slavici are doar talent (mare talent) pe care-l cultivă cu osârdie și se folosește de el în chinuri pentru a duce proza la capăt"57. Profesorul bucureștean mai formulase o opinie asemănătoare în 1978 când în capitolul Realismul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de cuvânt al scriitorului. Ea reprezintă o lume veche, la ale cărei moravuri scriitorul e evident că ține"99. Oricare au fost intențiile lui Slavici, ele au ajuns a fi, categoric, depășite de creația sa. Acesta este rezultatul direct al geniului creator: dă aripi și punctul de plecare rămâne undeva în spate, mic și neînsemnat. Oricum am privi lucrurile, bătrâna este "omul lui Dumnezeu". Relația ei cu sacrul traversează ca un fir roșu nuvela. Inocența cu care ea privește în final
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în sensul unei noi încadrări referențiale: naturalismul, dar scoate, fără îndoială, la iveală apartenența lui Slavici la o literatură realist-naturalistă cum o numea Nicolae Manolescu pe cea a lui Rebreanu. Această așezare e semnul marelui creator, căci doar scriitorii de geniu reușesc, de fiecare dată, să spargă tiparele oricărei clasificări didactice. Ei depășesc orice curent sau ilustrează mai multe curente literare. Capitolul 3 Mara sau despre cei din mijlocul pământului unde se întâlnesc toate neamurile Motto: ,, Recitiți Mara de Slavici și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
funestă a cărei victimă sînt eu și, care, poate, vreme de un secol și jumătate nu va pierde din marea ei putere. Atunci apropiații mei vor putea să opună lumina, progresul, libertatea acestor fapte întunecate, apăsătoare, tiranice, care împovărează creștinătatea. Geniul bun și geniul rău vor fi alături. Lupta va începe și Dumnezeu îi va păzi pe cei drepți... Este posibil ca această "sfîntă asociație" a cărei întemeiere o deslușește Rennepont, expresie a "luminii, progresului și libertății", să nu fie altceva
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
victimă sînt eu și, care, poate, vreme de un secol și jumătate nu va pierde din marea ei putere. Atunci apropiații mei vor putea să opună lumina, progresul, libertatea acestor fapte întunecate, apăsătoare, tiranice, care împovărează creștinătatea. Geniul bun și geniul rău vor fi alături. Lupta va începe și Dumnezeu îi va păzi pe cei drepți... Este posibil ca această "sfîntă asociație" a cărei întemeiere o deslușește Rennepont, expresie a "luminii, progresului și libertății", să nu fie altceva decît masoneria. Important
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de neînțeles ca expresie absolută a ceea ce este juridic și moral, noțiunea de legitimitate se impune totuși cu deosebită forță atunci cînd se acceptă situarea ei doar la nivelul observației concrete, abordarea ei în funcție numai de datele analizei empirice. "Geniu invizibil al Cetății" este formula istoricului italian Guglielmo Ferrero 35, o formulă inspirată care, dîndu-le unora puterea de a comanda și făcîndu-i pe alții să se supună, asigură în mod esențial coerența și continuitatea oricărei societăți politice. Dacă întrebați un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se consulta și Cari Schmitt, Legalitate, legitimitate, Sirey, Paris, 1936 (trad. din germ.). W. Fach, Politische Legitimitat, Frankfurt-pe-Main New York Campus, 1978 și Alfred Grosser, În numele cui? Fundamente ale unei morale politice, Ed. du Seuil, Paris, 1969. 35. Guglielmo Ferrero, Puterile. Geniile invizibile ale cetății, Pion, Paris, 1944 (trad. din italiană). 36. Erik H. Erikson, Adolescență și criză. Criza de identitate, Flammarion, Paris, 1972 (trad. din americană) [sic! n.trad.]. 37. Vezi K. Jennings și R.G. Niehi, The Political Caracter of Adolescence
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
reținând, în concluzii, partea cea mai convingtoare a lucrrii, ideea central a crții: Omul este în mod necesar și fr încetare, opus la ceea ce este prin grija a ceea ce nu exist și face s se nasc cu greutate sau cu geniu ceea ce trebuie, pentru ca s dea visurilor sale puterea și precizia realitții pe de o parte, iar pe de alta, pentru a impune acestei realitți alterrile veșnice care o apropie de visurile sale. Asemenea convingerilor psihologiei franceze contemporane, care spera s
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
indignare, multele și frumoasele teoreme din teoria ecuațiilor, a seriilor de puteri și a funcțiilor analitice, în general, care își datorează apariția introducerii numerelor complexe. Matematicianul nu este dispus să renunțe la interesul său pentru cele mai frumoase realizări ale geniului său. [Cititorul poate fi interesat, în acest context, de comentariile mai degrabă răutăcioase ale lui Hilbert despre intuiționismul care "încearcă să rupă în bucăți și să desfigureze matematica", Abh. Math. Sem., Univ. Hamburg, 157 (1922), sau Gesammelte Werke, Springer, Berlin
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
proiect urmărit cu asiduitate la începutul secolului al XX-lea de către matematicieni și filosofi de prim rang precum David Hilbert sau Bertrand Russell, este un proiect sortit eșecului din cauza inconsistenței sale. Acest fapt a fost intuit de un matematician de geniu cum a fost Henri Poincaré cu mult înainte de demonstrarea riguroasă de către Gödel la începutul anilor '30 a principiului incompletitudinii care, de altfel, chiar asta afirma: inconsistența sau incompletitudinea oricărui sistem axiomatic al aritmeticii. Pledoaria sa antilogicistă și în favoarea rolului intuiției
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din ce în ce mai multe nemulțumiri despre felul în care își prezentau invitații comunicările ("sunt de neînțeles, deci nefolositoare"), și, prin urmare, ar fi util să-i spui unui vorbitor despre asemenea plângeri înainte de a adăuga alte motive pentru a le primi. Un geniu își face propriile sale reguli, dar un articol despre "cum să" este scris de un muritor de rând pentru folosul unui semen al său. Pe Harpo Marx, unul din cei mai mari harpiști ai tuturor timpurilor, nu l-a învățat
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a învățat nimeni cum să cânte; conform învățământului standard, tot ce a făcut el era "greșit". Cea mai mare parte a lucrurilor pe care un articol cum este acesta le poate spune are cel puțin un contraexemplu în practica unui geniu. Autorii unor lucrări asemănătoare acestui articol știu asta, dar după o prima aproximare trebuie să ignore totul, altfel nu ar mai termina nimic niciodată. De ce prelegere Care este scopul unei prelegeri publice? Răspuns: să atragă și să informeze. Ne place
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
originală, de obicei poți vedea subiectul evoluând în mod natural și poți înțelege cum s-a ajuns la forma lui modernă. (Mai rămân doar acei pași neașteptați și străluciți în fața cărora tot ce poți face este să te minunezi de geniul inventatorului, dar aceștia sunt mult mai puțini decât ați putea crede.) De exemplu, recomand de obicei citirea lucrărilor originale ale lui Weyl în domeniul teoriei reprezentărilor grupurilor Lie compacte și al derivării formulei sale caracteristice, împreună cu unul din multele tratate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]