6,528 matches
-
trebuie, citită și ca imixtiune nocivă a ideologiei, structurilor, intereselor din exterior în viața unei țări. Parabola Regulamentului de bloc include declarat și un asemenea aspect al realităților contemporane. Aceasta ar fi esența expozeului pe care-l avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Da, da... limitele sînt bune, omule, pentru că ele... limitele ne ajută să nu ne pierdem în... fără limite... adică acolo unde nu mai ești al nimănui... dar trebuie să fii al cuiva... limitele sînt bune... Florin Faifer Premieră la "Naționalul" ieșean Ultima premieră a actualei stagiuni a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași se va produce mîine, ora 18, la Sala Studio a instituției. Spectacolul prezentat pentru prima dată în fața publicului se numește "Mașina de vînt" și îi aparține actorului Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rutină a cuplului, încercarea de a-ți regăsi numele într-o altă tensiune lirică, pe de o parte, și intervenția legii morale, a pumnului moral, a sabiei morale, pe de altă parte, sînt perene". Constantin Popa este actor al Naționalul ieșean din 1962, iar din 1991, adică de la înființare, este și profesor la Academia de Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna a cochetat și cu literatura. Debutul și l-a făcut cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui Constantin Popa sînt actorii Constantin Pușcașu, Livia Iorga, Doina Deleanu și Călin Chirilă. Scenografia îi aparține Rodicăi Arghir. Oltița Cîntec ("Evenimentul", 17 iunie 2000) " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asumat să pui în scenă spectacole românești, contemporane, atîta vreme cît, după 1990, publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca cu sala aproape goală, Naționalul ieșean vede deschiderea către valorile dramaturgice autentice, către creația românească. De ce? Luați de valul "universalilor" am "uitat" în sertar piesele românești, le-am etichetat ca fiind "nesemnificative", "non-valoare", deși adevărul e altul. Acesta e motivul, probabil, pentru care, la Iași, se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Metafora agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 54 Constantin Popa: Constantin Popa despre... Constantin Popa 57 Constantin Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici 71 Constantin Popa: Părerea autorului 72 CAVOU BAR 75 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Popa despre... Constantin Popa 57 Constantin Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici 71 Constantin Popa: Părerea autorului 72 CAVOU BAR 75 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 77 Constantin Popa: Păreri și păreri... 80 "gheorghe popescu" de gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în slujba maselor largi de cititori”. Aproape fiecare număr începe cu un grupaj de versuri, a căror tematică este racordată la directivele ideologice și politice ale momentului: lupta pentru pace, alegerile, îndeplinirea planului de stat, condamnarea imperialismului etc. Alături de poeți ieșeni consacrați (Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Nicolae Țațomir ș.a.), apar versificări ale unor muncitori ceferiști, forestieri, țărani muncitori, studenți, învățători, funcționari, ziariști ș.a.m.d. Mai sunt inserate poezii de Mihai Beniuc, Nicolae Labiș, care publică aici primele versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
motivațiile actorilor principali, procesele „reeducării”, consecințele programului de formare a „omului nou”. Chiar și reprezentările actuale, despre ceea ce a fost, pot fi afectate de cadrajul ideologic infiltrat adânc În ființa noastră valorizatoare. Cu toate că s-a schimbat contextul, ne avertizează universitarul ieșean, „mulți dintre actorii sociali conservă nu numai gesticulația colectivă, ci și strategiile de evitare, practicile de disimulare, stilul adaptativ” (p. 45). O explicație pentru ceea ce Încă mai sesizăm la tot pasul. Andrei Cosmovici, În următorul capitol, rememorează viața universitară pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al. I. Cuza”. Sub îndrumarea lui Silvian Iosifescu, elaborează teza de doctorat Romanul comportamentului, susținută la Universitatea din București în 1979. Devine asistent la Catedra de engleză a Facultății de Litere ieșene în 1969 și parcurge toate treptele până la gradul de profesor, obținut în 1999. A predat cursuri de literatură română și teorie a literaturii ca lector la School of Slavonic and East European Studies din Londra și la Faculty of Modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
bibliografice: Magda Ursache, Cu cărțile sub vremi, CL, 1999, 6; George Bădărău, Analiza povestirii, CL, 1999, 8; Constantin Coroiu, Prozatori americani în România, ALA, 1999, 471; Constantin Coroiu, Biografii și destine, „Evenimentul”, 1999, 2384, 2387; Petraș, Panorama, 496-498; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 326-327. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
fost influența gastronomică occidentală, încât unele texte literare ne oferă detalii amuzante despre perioada în care ea s-a izbit de adepții trecutului nostru culinar. De pildă, Kogălniceanu, în Fiziologia provincialului în Iași, descrie o masă luată la un restaurant ieșean al anului 1844: „... bucatele sunt tot beftecuri, angemachturi, budinci și blamanje, bucate [...] care de unii se mănâncă cu sardele, ca să nu fie prea dulci și să strice dinții.“ Același autor ne oferă, în Tainele inimei, o mostră din conservatorismul care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
studiilor în străinătate. Audiază cursuri de filosofie și mai ales de pedagogie la Berlin și Göttingen, unde în 1924 obține doctoratul în filosofie cu teza Die soziale Schichtung Rumäniens. Întors în țară, este asistent la Catedra de pedagogie a Universității ieșene și, în urma concursului susținut în 1927, profesor în aceeași specialitate la Universitatea din Cernăuți. În capitala Bucovinei rămâne până la ocuparea acesteia de către URSS. Va reveni acolo pe durata războiului, fiind apoi transferat la Universitatea din București, de unde va fi epurat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
urmând în paralel și Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică și, pentru scurtă vreme, Școala de Belle Arte. Prima încercare dramatică, în 1907, cu o „Tragedie cumplită, strict actuală”. Debutează în literatură când era elev. S-a înscris la Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la Facultatea de Drept; devine pe-dagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Între anii 1916 și 1917 a urmat Școala de ofițeri în rezervă și a luat parte la luptele de la Oituz, cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
la Chilieni, în județul Hotin (1931-1935), iar cursurile secundare la Liceul Ortodox de Fete din Cernăuți (1935-1940) și la Liceul „Oltea Doamna” din Rădăuți, susținând examenul de bacalaureat în 1943. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, luându-și licența în februarie 1948. În 1949 devine asistent la Catedra de literatură română a Facultății de Litere din Iași, după ce, între 1947 și 1949, predase limbile română, franceză și rusă la gimnaziul din Dărmănești și la Școala Normală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
pe o excelentă comunicare cu studenții și pe o susținută activitate de cercetare în domeniul istoriei literare. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu lucrarea „Dacia literară” (1840). Între 1982 și 1985 conduce Catedra de literatură română a Facultății ieșene de Filologie, iar din 1985 funcționează în calitate de profesor consultant. În două rânduri (1970-1972, 1975-1977) a predat cursuri de limbă și literatură, de cultură și civilizație română la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier, unde în 1972 obține alt doctorat, cu teza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
respect frățesc pe cei care aparțin altor orizonturi spirituale. Iar dacă lectura cărții nu va fi una prea dificilă, înseamnă că efortul nostru n-a fost zadarnic. Ne exprimăm pe această cale întreaga noastră gratitudine față de doi Magiștri ai Universității ieșene, părintele profesor Nicolae Achimescu și profesorul Costică Marin, care au sădit și cultivat în noi interesul pentru India. Fără harul pe care ni l-au transmis această carte n-ar fi putut fi dusă la bun sfârșit. Emil Vacariu I.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de cercetători, cu viziuni și interese diferite. Cel dintîi nucleu este afiliat vechii istoriografii comuniste, cu tendințe vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin partidul extremist România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de legitimare a unei reformări imperative, rămîne totuși un rezumat semnificativ al stării de fapt, care ar trebui reluat, actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sînt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli de marcă precum cele promovate de Adrian Neculau sau Elisabeta Stănciulescu. Dar acest curajos verdict, coroziv și incitant, al echipei coordonate de Adrian Miroiu ar merita reiterat, Între altele pentru a demonstra și o reală desprindere de partizanatul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de sociologie și etică. Sub regimul comunist, este înlăturat din Universitate. Ocupă un post la Catedra de psihologie a copilului la Facultatea de Medicină și Farmacie (1948-1952), și după doi ani de ostracizare politică e acceptat cercetător în institutul filologic ieșean al Academiei Române. Primele versuri ale lui C. (Rosalia) apar în 1920, în „Curentul nou”, iar cel dintâi articol (Criza idealismului), în 1921, în „Viața studențească”. În afara studiilor publicate în reviste de specialitate, colaborează, destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii și cronici la „Facla literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Salveti, Nino Muccioli. Profesorul Constantin Ciopraga reprezintă ceea ce un talentat publicist numea o „valoare fixă”, un reper în mobilitatea tranzițiilor prin care am trecut și continuăm să trecem. Când, cu aproape jumătate de secol în urmă, intra în amfiteatrele Universității ieșene, prin ținuta liniștită și gravă, prin afabilitatea ușor reținută pentru ca relațiile să nu iasă din perimetrul civilității, părea descins din institute și academii străine unde predecesorii săi își făcuseră studiile. Nimic nu lăsa să se vadă că asistentul de atunci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
ales, cultural. Liderii politici moldoveni considerau Iașii a doua capitală a țării și au solicitat o serie de măsuri de ordin administrativ, care să susțină acest statut. Domnitorul - apoi Regele - Carol I a făcut mai multe promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]