6,525 matches
-
importante reviste românești din toate timpurile. Ea este, înainte de orice, publicația afirmării plenare a redactorului, B. P. Hasdeu, în toate domeniile literaturii: poezie, proză, dramaturgie, critică literară. Revista constituie totodată mijlocul prin intermediul căruia savantul a trezit din letargie viața culturală ieșeană, trasând, în genere, literaturii române un nou făgaș (anticipator al celui croit de Titu Maiorescu), cu deschidere deopotrivă către marile probleme naționale și către valorile universale. În sfârșit, "Din Moldova" (Lumina) reprezintă stimulentul de coagulare a principalelor forțe artistice care
Din Moldova (revistă) () [Corola-website/Science/317038_a_318367]
-
Fiind un popor religios, oriunde exista o mică comunitatea armeană, aceasta ridica o biserică, după modelul celor din țara lor. Mărturiile istorice consemnează o activitatea bisericească armeană în Moldova abia din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Istoricul ieșean N.A. Bogdan menționează o tradiție potrivit căreia Biserica „Sf. Sava” din Iași ar fi fost mai întâi o capiște (templu) armenească. Cum armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi (azi strada
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Brad prezintă la Academia Mihăileană din Iași primele lecțiuni de agricultură. 1905 - Senatul Universității "Al. I. Cuza" din Iași votează înființarea catedrelor de Chimie Agricolă și Chimie Tehnologică la Facultatea de Științe. 1912 - Anul de înființare a învățământului universitar agricol ieșean. 1933 - Transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, cu sediul la Chișinău. 1940 - Facultatea de Științe Agricole de la Chișinău este desființată. 1941 - Se înființează, din nou
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași () [Corola-website/Science/317651_a_318980]
-
care s-a înscris la Liceul "M. Kogălniceanu" din Vaslui, pe care l-a absolvit în 1928. După ce a trecut examenul de bacalaureat la Liceul Național din Iași, și-a continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, pe care a absolvit-o în 1931 cu "Magna cum laude". A funcționat ca profesor la liceele din Vaslui și Tecuci și ca director al Liceului Național din Iași iar în 1950 a fost chemat la Facultatea de Istorie și
Constantin Cihodaru () [Corola-website/Science/317703_a_319032]
-
al Moldovei și Bucovinei, care au oficiat slujba pe o scenă amenajată în afara bisericii. Cu această ocazie s-a resfințit și altarul, ca urmare a faptului că fusese reparată și Sfânta Masă. La acesta ceremonie au participat peste 1.000 ieșeni. La 21 mai 2009, de sărbătoarea hramului, Sfânta Liturghie a fost celebrată de mitropolitul Teofan Savu al Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un sobor de 12 preoți și diaconi. La acestă slujbă religioasă au participat peste 300 de credincioși, răspunsurile
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
amploare. Raportul comisiei parlamentare care a cercetat privatizarea și falimentul companiei Nicolina SA arată că statul român, prin reprezentanții săi în Consiliul de Administrație (CA) al fabricii, dar și prin persoane din conducerea AVAS, a fost părtaș la falimentarea companiei ieșene. În joc au fost cele 31,2 hectare de teren aflate în patrimoniul Nicolina, precum și liniile de fabricație care urmau să fie exportate în Polonia. Începând cu 2004 și până în prezent, deși au existat numeroase semnale, autoritățile locale sau centrale
Nicolina (companie) () [Corola-website/Science/318210_a_319539]
-
fi parcursă a avenului este de circa 18-19 metri. Orientat pe axa nord - sud, face legătura între Valea Bistricioarei și Depresiunea Șaru Dornei. Are cel mai înalt vârf din Munții Bistriței, traseul de acces conectându-se spre vest cu "Drumul Ieșenilor" Muntele Comarnicului este un mic masiv cu înălțime puțin mai mare de 1500 m, aflat în extremitatea sud-vestică a Munților Bistriței. La aspect se aseamănă mult mai bine cu Munții Hășmaș cu care se învecinează. Cel mai bine poate fi
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Astfel a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. În 1952 a fost epurat din Universitatea ieșeană, fiind transferat pe un post de lector la Institutul de Industrie Ușoară, institut care în 1955 devine facultate a Institutului Politehnic din Iași. A fost reintegrat la Universitate, pe un post de conferențiar, în 1957. Profesorul Vasile Harea a funcționat
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
votat unirea fără condiții. Între anii 1923-1924, la Iași, participă la redactarea ziarului "Îndrumarea", alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu și alții - în cadrul orientării împotriva mișcărilor legionară și cuzistă. Din 1925 începe și colaborarea la prestigioasa revistă ieșeană "Viața românească", semnând mai ales recenzii și traduceri din limba rusă. După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista "Minerva", condusă de Petre Andrei. A colaborat cu Petre Andrei la elaborarea "Manualului de sociologie
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
Iulius Mall este primul centru comercial modern de tip shopping mall din Iași, primul din afara Bucureștiului și al doilea din România, inaugurat în aprilie 2000. Deținut de compania ieșeană Iulius Group, Iulius Mall e situat în campusul studențesc din cartierul Tudor Vladimirescu, având o suprafață închiriabilă de 25.400 de metri pătrați și peste 200 magazine. Iulius Mall a fost construit în asociere cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, pe
Iulius Mall Iași () [Corola-website/Science/319158_a_320487]
-
Publica (Bucuresti), cu sprijinul Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au trimis un mesaj ultimativ Primăriei Iași cu privire la ceea ce acestia au descris ca o situație critică a arborelui, recomandând o serie de măsuri dendrologice urgente. . La 14 iunie 2014, serviciile municipale ieșene, sub îndrumarea Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au purces la aplicarea unui tratament dublu, cu zeamă bordeleză împotriva ciupercii Trematovalsa Matruchotii și cu insecticidul Proteus (concentrație 0,03%), împotriva celor trei paraziți biologici identificați anterior. Pentru tratarea clorozei și a
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Dar datorită frumuseții lui, a fost menținut, iar în perioada în care Eminescu și-a desfășurat activitatea la Iași, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
a oferit cadrul pentru refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
de muzică, bibliotecă-birou, sufragerie, dormitor sunt amenajate cât mai aproape de destinația lor originară, punând în evidență piese de mobilier, instrumente muzicale (flautul lui Iacob, pianul lui Leon etc.), fotografii, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, realizate de artiști plastici ieșeni contemporani, stampe de epocă, covoare, piese de iluminat, mobilier de sufragerie original. Biblioteca conține o reconstituire a colecțiilor de ziare și reviste, cărți, calendare, ediții numeroase ale operelor negruzziștilor, carte veche românească, manuscrise, literatură franceză, germană, greacă, latină, italiană etc.
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
apariție pe care poetul o înregistrează ca debut absolut. În 1960 se căsătorește cu Cornelia Covrig, colegă de facultate, apoi profesoară de limba română. În 1966, revista Luceafărul îi acordă Premiul pentru poezie. Leagă prietenii cu tinerii, pe atunci, poeți ieșeni (unii dintre ei colegi de facultate) Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Emil Brumaru sau cu prozatorii Eugen Andoni, Stelian Baboi și Victor Leahu. Prețuit de colegi ca cel mai spectaculos poet al generației sale, numit deseori „noul Labiș", Adi
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
al generației sale, numit deseori „noul Labiș", Adi Cusin e invitat la aproape toate întrunirile literare din Iași și din Moldova. Rememorând, prin 2007, una din întâlnirile cu Adi Cusin, Cezar Ivănescu spunea: „ Întâlnirea, la care asistau și alți prieteni ieșeni, pe lângă masivul nostru grup de bârlădeni, ne-a amuțit pe toți: Adi a început să-și recite poemele, stârnit și "biciuit" continuu de Sandu Popovici, care-i mai azvârlea, zâmbind, câte un titlu sau câte un vers și, în final
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
în alt timp, că poezia trebuie să fie accesibilă, înțeleasă de toți... " Înființează la Iași Grupul de poezie „Lunar 11", o inițiativă salutată de publicațiile „Contemporanul", „Viața studențească", „Cronica", „Scânteia tineretului". Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre atmosfera ieșeană de formare ca poet, despre boema literară de atunci, poetul va mărturisi mai târziu: „Desigur că aparțin unei boeme literare, celei ieșene din anii 60-70. Din această boemă nu puteau face parte poeții zilei, aflați atunci la conducerea unor ziare
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
salutată de publicațiile „Contemporanul", „Viața studențească", „Cronica", „Scânteia tineretului". Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre atmosfera ieșeană de formare ca poet, despre boema literară de atunci, poetul va mărturisi mai târziu: „Desigur că aparțin unei boeme literare, celei ieșene din anii 60-70. Din această boemă nu puteau face parte poeții zilei, aflați atunci la conducerea unor ziare, deci la muncă ... Pentru mine boema ieșeană a însemnat Mircea Ciobanu, Dan Laurențiu, Cristian Simionescu, toți autori de referință. Boema nu e
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
literară de atunci, poetul va mărturisi mai târziu: „Desigur că aparțin unei boeme literare, celei ieșene din anii 60-70. Din această boemă nu puteau face parte poeții zilei, aflați atunci la conducerea unor ziare, deci la muncă ... Pentru mine boema ieșeană a însemnat Mircea Ciobanu, Dan Laurențiu, Cristian Simionescu, toți autori de referință. Boema nu e o modă vestimentară, a fi boem pe atunci însemna să te bucuri de lecturile unui Blaga, nu prea cunoscut în anii 60, Radu Gyr, Bacovia
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
dorise să fie înmormântat la Iași. Atunci, pentru prima oară, Adi Cusin mi-a spus, cu un fel de invidie, că și lui i s-ar cuveni, poate, să fie dus tot acolo. Și s-a făcut voia lui. Poetul ieșean s-a întors printre ai săi. După cinci ani de luptă cu boala necruțătoare, cu reveniri în viața publică, atunci când părea că învinsese cancerul, luptând tot timpul cu înverșunare, dar și cu o discreție, cu o demnitate care mă obligă
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
a gazelor) de peste 200 de metri înălțime, fiind considerat cea mai înaltă construcție din Suceava. Căptușit pe interior cu materiale plastice, el a fost folosit pentru eliminarea sulfurilor rezultate din procesul industrial al fabricării fibrelor artificiale. În anul 2006, grupul ieșean Iulius Mall a achiziționat de la FAMOS Suceava cei 131.977 de metri pătrați de teren pe care se aflau clădirile fostei IFA Suceava, intenționând să deschidă acolo cel mai mare centru supraregional din rețeaua națională de mall-uri a grupului
Turnul IFA din Suceava () [Corola-website/Science/316659_a_317988]
-
Banului (jud. Vaslui), a predat istoria, limba română și educația fizică. A continuat să studieze si a ținut mereu legătura cu specialitatea, colaborând strâns cu Muzeul din Huși și cu Institutul de Istorie și Arheologie din Iași. Cu sprijinul colegilor ieșeni, dar mai ales al marilor săi profesori de la București, a fost transferat la Muzeul de arheologie din Constanța, unde a funcționat între anii 1961-1965. Anii petrecuți în această instituție de profil au fost decisivi în formația viitorului savant. A participat
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au fost înmormântați membrii familiei boierești Negruzzi. După Revoluția din decembrie 1989, conacul și o suprafață de teren de aproape 3 hectare din parcul acestuia au fost cumpărate de omul de afaceri ieșean Laurențiu Popescu (consilier local PDAR în perioada 1992-1996), când afacerile sale erau în plină ascensiune. Acesta era proprietarul firmei Ledif SRL ce se ocupa cu producția de încălțăminte. Începând din 1996, afacerile sale au intrat în declin, Popescu fiind arestat
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
. Sculptor. S-a născut la (n. 1 noiembrie 1958, Iași). Absolvent al Academiei de artă "George Enescu", Iași, secția sculptură (șef promoție, 1992, cănd primește și titlul de "masters"). Expune încă din timpul studenției la saloanele anuale ale Filialei ieșene a Uniunii Artiștilor Plastici, al cărei membru titular devine în 1995. Participa la expoziția internațională de sculptură, Galați (1992), la salonul de sculptură, Bacău (1993), la expoziția "Experiment", Iași (1994), la expoziția "Artiști plastici ieșeni", București (1995) și expozițiile anuale
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
la saloanele anuale ale Filialei ieșene a Uniunii Artiștilor Plastici, al cărei membru titular devine în 1995. Participa la expoziția internațională de sculptură, Galați (1992), la salonul de sculptură, Bacău (1993), la expoziția "Experiment", Iași (1994), la expoziția "Artiști plastici ieșeni", București (1995) și expozițiile anuale ale Filialei UAP, sala Palatului, Iași (1990 - 2001). Prezent în expoziții de grup sau aniversare. Profesor de specialitate (sculptură) la Liceul de artă, Iași, imediat după absolvire. Are lucrări în colecții particulare din România, Austria
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]