6,815 matches
-
noul chip al lumii ce stă sub semnul lui "Cât?" și "Pentru ce?" Chiar și timpul cade pradă acestor criterii de evaluare. * Instituirea omului ca fundament pentru tot ceea ce există începe odată cu metoda lui Descartes, cu organizarea cunoașterii pornind de la intuițiile cele mai simple, ordonate apoi după reguli. Din acel moment punctul de plecare (și capătul final) îl constituie omul, renunțându-se la contextul metafizic, la Dumnezeu ca măsură a tuturor lucrurilor. * Științele socio-umane nu vor scăpa nicicând de experiența traumatizantă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
operezi cu numere, suprafețe, volume etc., cât prin ceea ce aduc ele în mod indirect. Să gândim matematica sub forma unui instrument de gândire, să-i vedem influența asupra instrumentelor de gândire. Este vorba de modelarea anumitor conexiuni, putând considera că intuiția își capătă formele și din modelele matematice. Preluând o idee a unui autor, s-ar putea ca în momentul în care cunoaștem semnificația lui "2", a semnului "+", a lui "2" (iarăși) și a semnului "=" automat avem semnificația lui "4", ea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
al societății și încep opreliștile pe care ea le exercită împotriva libertății individuale? Altfel spus, nu cumva societatea contemporană este mult prea prezentă în viața persoanei? Poate avem nevoie de noi granițe între individ și societate. Vârsta aduce cu sine intuiția puținului timp scurs de la începutul omenirii; distanța față de strămoși se scurtează în mod semnificativ, nu dintr-o unire cu ei așteptată odată cu moartea, ci dintr-un sentiment de apropiere pe care ți-l dă noua raportare la timp. Diavolul constituie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
menită să ascundă momentele de prostie, el fiind scuza ideală pentru proști. De câte ori rostim formula "Și-a băgat Dracul coada!" atunci când ceva nu merge dintr-o lipsă a noastră de cunoaștere?! Însă putem gândi în modalitatea aceasta atunci când avem o intuiție a posibilității lucrului făcut altfel, conștiința unei variante diferite, admiterea faptului că am fi putut face lucrurile mult mai bine sau altcineva le-ar fi putut rezolva într-un mod mult mai reușit. Ceea ce înseamnă o recunoaștere implicită a prostiei
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a fost meniul standard, pe care o bună perioadă l-am savurat fără nazuri și fără frustrări gospodărești; apoi a apărut îndoiala: „Iar ne dau ăștia piure cu vițel la tavă și salată bulgărească... o fi bine, o fi rău?“; intuiția mea gospodărească, ieșită pe nesimțite din starea de letargie și cuprinsă de o neliniște creatoare, a adulmecat dincolo de cortina de fier a meniurilor fixe și a deslușit terra incognita pe care s-ar putea afla comori minunate. După o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
aflam în piață, artista din mine a hotărât că e momentul unei cine mai speciale. Lumânări aveam acasă, dar tot lipsea acel quelque chose care să-i taie respirația extraterestrului numărul unu... El nu depășise încă stadiul aluziilor voalate, dar intuiția îmi spunea că asta așteaptă de la mine: să-l uimesc în bucătărie. În timp ce căutam ca bezmetica prin piață, mă gândeam la toate cinele memorabile văzute prin filme, dar nu reușeam să identific nicio variantă accesibilă; într-un târziu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea unui anumit model presupune, În primul rând, intuiția unei valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
odihnă la Bușteni, Bacovia îl vizitează aci, fapt care, sigur, nu-l va fi încîntat. îl tolera, dar nu-l înțelegea. Deși a scris și el versuri, ba a și publicat o poezie în „Ateneul literar”3) n-a avut intuiția a ceea ce reprezenta Bacovia. Recent, citind Soarele melancoliei de Petre Pandrea, am dat peste dovada opacității lui. Se află într-o scrisoare pe care memorialistul i-o trimite altui memorialist, M. Sevastos: „Am tot așteptat să revin în București și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
față-i fierbe și se cerne”)8). Rescriind de mai multe ori „Lacustră” și înlocuind (după informația dată de Aurelia Batali lui Ion Caraion)9), într-una din variante, versul „Aud șuvoaiele plîngînd” cu „Aud materia plîngînd...”, Bacovia a avut intuiția enormei puteri evocatoare pe care o are acest cuvînt. „Cuvîntul «materie» - remarca Blaga, care îl folosește în «Lucrătorul» - este plin de rezonanțe mitologice: el vine dintr-o epocă cînd materia era privită ca principiu matern al lumii sau chiar ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gol. Și goliciunea mă doare cînd văd golul din jur”, scrie primul dintre aceștia, mărturisire pe care, cu mici schimbări, nu se va sfii să o repete de mai multe ori. Chiar dacă antenele lor nu sînt orientate către Bacovia, au intuiții și stări asemănătoare cu cele anunțate de acesta în Plumb, Scîntei galbene, Cu voi... „Adînc pe adînc cheamă...”, spune Psalmistul. Aceeași mișcare se întîmplă și la Bacovia: golul dinăuntru cheamă golul din afară. Cuvîntul, folosit și ca titlu de poem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Specificul individual apare în entitatea numită creație. La Blaga, ea se află deasupra tuturor celorlalte facultăți umane. Polemizând cu Bergson și în sensul "intuiției" sale (considerată de filosoful român "o facultate de cunoaștere", nu "facultate de creație"), Blaga vede numai în actul creator adevărata independență a omului individual; până la urmă, creația nu este altceva decât materializarea destinului. Misterul, noțiunea centrală a sistemului blagian, se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu putință miracolul cunoașterii religioase. 1.2.2. Clarviziunea Fenomenul clarviziunii s-ar situa pe o treaptă inferioară a cunoașterii sacre tocmai pentru că previziunile sale sunt active, provocate, și nu pasive ca în cazul profețiilor. Ea se sprijină deopotrivă pe intuiție și pe "interpretarea metodică", practică, dar și pe experiența interioară a persoanei. Clarviziunea este, putem spune, o adeptă a căii de mijloc deoarece îmbină cunoașterea teoretică, practica și trăirea interioară. Dacă analizăm clarviziunea în raport cu auguratul, putem constata că trăirile interioare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
treia condiție pe care dorim să o verificăm, cea de metodă, nu ridică mari probleme. La fel ca în cazul științelor moderne, divinația și magia posedă un arsenal de tehnici extrem de bine dezvoltat. De la observație până la experiment, adăugând, în plus, intuiția și imaginația, trăirea interioară, toate se regăsesc în demersul magico-divinatoriu. Cei mai îndrăzneți au numit divinația protoștiință. Credem că în acest caz s-au avut în atenție, în primul rând, aspecte legate de metodele folosite în practicile divinatorii. Observația atentă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mult mai devreme decît se crede. El a iubit la Ipotești. De-acolo și-a luat Eminescu idealul primei iubite"33. Zoe Dumitrescu-Bușulenga a găsit-o posibilă în anul 1863 și trebuie să recunoaștem că D-sa a avut o intuiție exactă. "Poate în anul de întrerupere, a avut loc idila care a lăsat urme în inima și opera poetului de mai tîrziu"34. George Munteanu a tatonat cu presupu nerile și prin anii vecini: "Acea zi de primăvară e din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, or încăpe(a) în mîini străine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om își are pe ale sale...". Foarte justă a fost intuiția lui G. Călinescu: "Mamă-sa singură, la care ținea în chip deosebit, moare abea în 1876. Mai scumpă în lume îi fusese negreșit iubita cu ochi mari"161. Cu cele spuse în această paranteză, credem că se clarifică pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri neluminate, N. Iorga a avut o intuiție justă: "Superstiții înfiorătoare a strigoilor formează însuși miezul legendei, și cînd regina vie și moartă "înlănțuie gîtul cu părul ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
voie bună - Tudor Arghezi, Dea vați ascuns). 3) MESAJUL este definit ca o secvență de semnale verbale (cărora li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul codează informația, iar receptorul o decodează, identificând semnele, indicii, denotația, cono tația, con știentizând în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formulat în 1886 de către Jean Moréas, iar în literatura română de către Alexandru Macedonski (Despre logica poeziei, 1880; Arta versului, 1890; Poezia viitorului, 1892; Despre poezie, 1895). Con testatari ai „veacului de fier“, poeții simboliști aspiră la recuperarea sensibilității omenești, a intuițiilor primordiale, a percepțiilor sinestezice prin care poate fi revelată „analogia universală“, iar ființa poate intra întro rezonanță muzicală cu lumea nevă zutelor corespondențe. Canonul estetic simbolist vizează crearea unui nou limbaj poetic prin: - Noutatea viziunii poetice instituite pe principiul corespondențelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sub aparența frivolității sau a cochetăriei se disimulează convin gerea fermă a eroinei că, întro lume a bărbaților, o fată fără zestre nuși poate afla un loc acceptabil decât prin lumina frumuseții, a tinereții, a spiritului și sensibilității. Cu o intuiție remarca bilă, Otilia se comportă adecvat fiecărei situații, fiecărui om. Alături de Pascalopol, este copilăroasă și nebunatică, episoadele călătoriei la Paris sau la moșia din Bărăgan fiind semnificative. Față de Felix manifestă o grijă tandră și protectoare, ajutândul să se adapteze noului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un poet de certă erudiție poetică, ancorat într-o tradiție de cea mai bună calitate, sugerându-i, în același timp, un proces de clarificare interioară: "Lui Liviu Apetroaie nu-i rămâne decât să-și împlinească erudiția și să-și exerseze intuiția lirică. Rădăcinile sunt vii, maeștrii de certă valoare, orizonturile ample. Nu lumea de afară îl așteaptă, ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să înțeleagă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ta/ mătăsoasă un marș funebru" Despre cunoașterea și recunoașterea trupurilor necunoscute), într-un vârtej de senzații, gesturi și mai ales cuvinte care măcar să îi amortizeze, dacă nu să îi obnubileze cu totul gândul morții. Eremitul preocupat de abstracțiuni, sedus de intuiții filosofice și servit de concepte dintre cele mai nobile ("amantă intuiția mi-a fost/ și conceptul slugă devotată" Călătorie monotonă sub soare) se transformă, în poemele de dragoste, într-un subtil psalmist al uniunii desăvârșite dintre animus și anima cea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-un vârtej de senzații, gesturi și mai ales cuvinte care măcar să îi amortizeze, dacă nu să îi obnubileze cu totul gândul morții. Eremitul preocupat de abstracțiuni, sedus de intuiții filosofice și servit de concepte dintre cele mai nobile ("amantă intuiția mi-a fost/ și conceptul slugă devotată" Călătorie monotonă sub soare) se transformă, în poemele de dragoste, într-un subtil psalmist al uniunii desăvârșite dintre animus și anima cea dătătoare, etern, de viață: "de-atunci poeți cu lira și îngeri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
crucificării, ce apare în diferite secvențe textuale pentru a puncta ideea de sacrificiu, desigur, dar de un sacrificiu trăit cu voluptate, în numele unei altfel de mântuiri; de fapt, în suferință se ghicește, mai mult decât conștiința lucidă a durerii predestinate, intuiția imposibilității de a trăi altfel și implicit de a o schimba. Cu recuzita și simbolistica specifice (pe de o parte, puști și gloanțe, cuie și bastoane, răni și alte forme de tortură psihică și fizică; pe de altă parte, porumbelul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o tablă de materii viu colorate, adunate pe pânza în tonuri à la "Bosch și Brueghel", cei doi "șobolani favoriți", dacă nu cumva ca o hipermaterie aglutinând elemente din toate regnurile și genurile, precum Stampa în care limbajul subversiv traduce intuiția unui univers distopic pe cale de destrămare: "Bărbați albaștri negri galbeni indigo/ femei brune blonde roșcate verzi/ bătrâni copii colombe câini./ pancarte eșarfe portrete fanfare.../ Un STADION?/ Nici vorbă despre magie alcool sinucidere./ În marea aglomerație/ contemplu Eșafodul-/ într-un loc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]