7,857 matches
-
această idee născuse entuziasmul popular și speranțele în acest partid. Ion Brătianu, în special, era o mare speranță națională; partizanii nu numai că-l urmau cu încredere, dar îl și iubeau. Acest om reprezenta și inspira: încrederea, speranța și devotamentul. Liberalii intră în scenă cu câțiva fruntași cunoscuți, precum: Ion Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Dumitru Brătianu, Nicolae Ionescu etc., și cu o pleiadă de oameni noi în fruntea cărora străluceau: Eugeniu Stătescu, Dumitru Sturdza, Ion Câmpineanu, Mihail
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sturdza, Ion Câmpineanu, Mihail Ferikide, Gheorghe Chițu, Nicolae Fleva, Petre Grădișteanu, Gheorghe Cantili, Tache Giani, C. Nacu, Anastase Stolojan, În plus, câțiva bărbați cu notorietate și auto ritate: generalul Gheorghe Lecca, generalul Haralambie etc. Alături de partidul liberal brătiano-rosettist erau și liberalii răzleți: Gheorghe Vernescu, Constantin Bosianu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg. Aceștia, însă - excepție făcând pentru Constantin Bosianu, eminentul jurisconsult - s-au despărțit repede de partidul liberal și s-au răzlețit. Bătrânii liberali erau cunoscuți: Ion Brătianu având, cu marele lui dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
după război, când a cucerit partidul Centrului, pus sub preșidenția lui Beizade Mitică (Dimitrie Ghica) și al cărui suflet era Vasile Boerescu. Disidența conservatoare grupată în jurul acestor doi bărbați devenea primejdioasă, mulți conservatori se înscriau în acest partid și mulți liberali nemulțumiți își îndreptau privirile către partidul ce sta la mijlocul celor două partide de guvern. Numele acestui partid era o imitație după Centrul din parlamentul francez. Francezii aveau, însă, două centre în Camera lor: Centrul drept și Centrul stâng. Vasile Boerescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
serioasă și o inteligență superioară - fundase un Centru unic cu ramificațiuni și puncte de contact și la dreapta, și la stânga. Ion Brătianu își atrase Centrul și dădu, astfel, o puternică lovitură opoziției. Mai târziu, o a treia lovitură cu grupul liberalilor disidenți de la Iași, supranumit și „grupul lui opt și cu Brânză nouă“. La Iași, conul Ghiță Mârzescu înjghebă un partid liberal disident, compus din 9 profesori universitari și secundari. În acest grup, alături de șef, care era un foarte puternic elector
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
zice - fără ca să-i jicnească. Iată o mostră despre felul său de a proceda. În Târgoviște era președinte de tribunal un domn Politimos, un om de o mare corectitudine și de un caracter inflexibil. Acest magistrat nu convenea însă politicianilor liberali din localitate, care voiau să se scape de dânsul. Pe lângă aceasta, locul de președinte la tribunalul local era făgăduit, din motive electorale, unui alt magistrat. Dar cum să fie înlăturat Politimos? Toate propunerile ce i s-au făcut de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei și convingerile înaintate democrate ale lui Rosetti. Pe când Brătianu era mai mult națio nalist și liberal, Rosetti era mai mult democrat. Afară de asta, Brătianu - precum am spus în volumul I - avea o avere văzută și-și legitima existența, pe când Rosetti, care nu era decât ziarist, putea să stea la Paris cu toată familia. Ceea ce era adevărat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sale politice, în cei patru ani, pentru răsturnarea fratelui său. Dar după ce l-a răsturnat, n-a putut culege nici un fruct, fiindcă atât regele Carol, cât și partidul liberal au stăruit ca puterea să treacă la conservatori și nicidecum la liberalii disidenți. Dumitru Brătianu care, mai în tot timpul lungii guvernări a fratelui său, a stat în postul de ministru al țării la Constantinopole, nu a lăsat după dânsul decât numele unui om onest. Ion Câmpineanu era omul destinat și pregătit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nici unul din aceia cari au jucat roluri de mâna întâia în politica țării nu au lăsat urme după dânșii. Gheorghe Chițu a fost și el un om de o mare probitate, un om cinstit în toată puterea cuvântului. Unul dintre liberalii de marcă, care a exercitat o mare înrâurire în partid, a fost Eugeniu Stătescu. Dacă sănătatea nu i-ar fi fost șubredă și dacă ar fi fost mai comunicativ, este sigur că șefia partidului liberal i-ar fi revenit lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
zguduie sub clamoarea strigătelor, a protestărilor, a amenințărilor! Acesta era Eugeniu Stătescu: un vulcan de patimi clocotind sub o mască de gheață. La 1876, când a intrat pentru întâia oară în cabinetul lui Ion Brătianu, s-a manifestat ca un liberal convins și tolerant. Circulara lui către șefii Parchetelor, prin care le cerea să nu mai aresteze preventiv pe ziariști, îi crease re putația unui spirit larg. După doisprezece ani era autoritarul care cerea restricțiuni pentru presă, iar opozanților le ridica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
când era vremea bună, venea la șosea ca să petreacă câteva ore în aerul curat și liber. și mulțumită faptului că se îngrijea cu stăruință, a putut trăi până la vârsta de 69 ani. A murit în 1906. Cel d-al doilea liberal care, ieșit din guvernarea și din regimul lui Ion Brătianu, a jucat un rol însemnat în tot timpul acestui regim, a fost Dimitrie Sturdza. Mai târziu a devenit șeful partidului liberal. La timp voi vorbi despre apogeul carierei acestui om
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Austro-Ungaria era franc ostilă războiului, dar nu îndrăznea să se aventureze în ajutorul Turciei. Iar Anglia, deși ostilă și ea, nu se putea împotrivi dezrobirii popoarelor creștine din Peninsula Balcanică, în numele cărui mare principiu Rusia declară război Turciei. Pe când unii liberali, precum Ion Ghica și Dumitru Sturdza, partizani ai politicii anglo turcești, cereau ca România să rămână neutră și să nu admită trecerea armatelor rusești prin România, Ion Brătianu și C.A. Rosetti au fost de părerea cealaltă, anume ca România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu creștea. O guvernare de 10 ani - fapt necunoscut în România - obosise. Afară de asta abuzurile, nedespărțite de gu vernările prea lungi, apăreau la suprafață. Partidul liberal începea să nu mai fie partidul cu ideile cele mai înaintate. Îmbogățiții deveneau conservatori, liberalii evoluau către dreapta, așa că idealul democratic nu mai era reprezentat prin ei. („Cronica săptămânală“ de Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 1.) Pagina 16 Mai multe referiri la gazeta Drepturile omului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
AD., nr. 11890, 10 decembrie 1922, p. 1.) Pasaj eliminat: În acel moment diferențierea nu era destul de bine făcută între diversele grupări opoziționiste, toți cei cari erau împotriva guvernului erau opozanți. Publicul cel mare nu distingea pe conservatori de numeroșii liberali disidenți cari combăteau guvernul. (Id., ibid.) Pasaj eliminat, unele aprecieri fiind preluate însă în versiunea finală: Director de formă erea Grigore Păucescu, însă director de fapt, adevăratul conducător al ziarului, erea Filipescu. De altfel Păucescu și Filipescu n-au putut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Djuvara care nu are nici un titlu, căci a studiat la Paris pictura. Fiind deputat și-a luat un concediu mai lung, s-a dus la Paris de și-a luat diploma de doctor în Drept. Toți tinerii aceștia, aleși la liberali, pe liste liberale, au trecut unul câte unul în tabăra conservatoare. D. Al. Marghiloman a trecut în grupul d-lui Carp, ceilalți pur și simplu în opoziție. și alți deputați tineri, din nou aleși, se desprind de partidul guvernamental și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui Carp, ceilalți pur și simplu în opoziție. și alți deputați tineri, din nou aleși, se desprind de partidul guvernamental și trec în opoziție. Dezagregarea începe, acțiunea opoziției impresionează și atrage. (Id., ibid.) În Parlament lupta este dusă de către numeroșii liberali cari făceau acum opoziție, cât și de gruparea junimistă care făcea opoziție mai moderată. În cadrul opoziției liberalo-conservatoare erau: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Paladi, N. Nicorescu, Dimitrie Butculescu etc. Junimiștii erau reprezentați prin Petre Carp, Titu Maiorescu, Jack
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
În cadrul opoziției liberalo-conservatoare erau: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Paladi, N. Nicorescu, Dimitrie Butculescu etc. Junimiștii erau reprezentați prin Petre Carp, Titu Maiorescu, Jack Negruți, Vasile Pogor, D. Laurian, Melic, Teodor Nica, Alexandru Marghiloman. Un tineret ales ca liberal trecea treptat în rândurile opoziției, aceștia erau: Tache Ionescu, Constantin Dissescu, Const. Arion, Alexandru Djuvara, Toma Cămărășescu, Ion Rădulescu (Pitești)etc. Nicolae Fleva este atras în luptă până ce ajunge cel mai violent opozant din Cameră. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
partidului guvernamental începe. Nicolae Fleva pornește la luptă cu o serie de interpelări cari se succed și fac deznă dejdea guvernamentalilor. Conservatorii, care pândeau puterea, stau în umbră și trimit înainte oameni noi ca Gheorghe Panu, Gheorghe Paladi etc. sau liberali cunoscuți și populari ca Nicolae Fleva, Constantin Grigorescu de la Ploiești, Gheorghe Mârzescu etc. (Id., ibid., foiletonul XLIX, AD., nr. 11911, 31 decembrie 1922, p. 2.) Pagina 61 Relatare eliminată despre crima din Calea Moșilor, din iunie 1886, conținând o serie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
70 Urmează: Din cine erea compusă banda și care a fost motivul atentatului? Motivul atentatului erea atentatul împotriva lui Ion Brătianu, iar banda erea compusă dintr-un număr de comercianți, foști funcționari comunali sau alții, mai toți agenți electorali, dar liberali din convingere. (Id., ibid.) Pagina 78 O variantă cu unele detalii eliminate ulterior, referitoare la mutarea gazetei Lupta de la Iași la București: Nu s-a împlinit anul de la apariția Epocii și Gheorghe Panu își manifestă hotărârea de a scoate ziarul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Cei mai însemnați advocați ai tuturor partidelor opozante s-au înscris ca să apere pe Oroveanu, iar pe banca apărătorilor, în semn de mare demonstrație, apar Dumitru Brătianu, Vernescu și alții. Prezența lui Dumitru Brătianu este aspru criticată în cercurile guvernamentale. Liberalii guvernamentali spun cum că Dumitru Brătianu ar fi trebuit să se abțină de la orice fel de manifestație de acest fel, deoarece este vorba de un atentat împotriva vieții fratelui său. Procesul s-a dezbătut, iar concluzia a fost că Iosif
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Panu și, cu mare greutate, am putut circula între Bulevard și strada Sf. Ionică. Brătianu acum erea numai Vizirul. Din cauză că regele Carol păstrase pe Ion Brătianu 12 ani la putere ziarele din opoziție nu-l mai scoteau din această poreclă. Liberalii ereau numiți colectiviști, iar șeful lor Vizirul. Banchetul de la 14 martie părea că adeverește această calificare. Dar acest banchet erea un banchet de adio, fiindcă atât rezultatul alegerilor cât și excesele de la 14 și 15 martie grăbiră căderea regimului liberal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
partid. Această țară este guvernamentală, prin urmare în ziua în care vom avea în buzunar decretul de dizolvare toți conservatorii vor trece la mine fiindcă toți sunt lihniți după 12 ani de opoziție. Dar rezultatul a fost cu totul altul. Liberalii doreau și ei ca să vină junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și represaliile noilor guvernanți. Cu Lascăr Catargiu, cu Vernescu, cu liberalii-conservatori ar fi fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și represaliile noilor guvernanți. Cu Lascăr Catargiu, cu Vernescu, cu liberalii-conservatori ar fi fost cu totul altceva, foarte mulți liberali ar fi fost ținta loviturilor. Destituirile ar fi curs, trimiterile în judecată de asemenea. Dar mai era și un alt motiv. Dacă Regele nu se adresa opoziției celei mari, ci lui Petre Carp, opoziția s-ar fi scindat, desigur. Unii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un articol: „În contra oamenilor populari“. și lupta între cei cari au răsturnat pe I. Brătianu începe. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 151 * O versiune mai dezvoltată referitoare la alegerile comunale din Capitală, din iunie 1888: La alegerile comunale, luptă mare. Liberalii disidenți nu admit ca ei să nu facă parte din Consiliul Comunal, de aceea prezintă listă deosebită la Colegiul I, cu Nicolae Fleva. Comercianții și industriașii și cooperatorii lui Dimitrie Butculescu, neobositul luptător pentru cauza cooperației, pun și ei listă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
grijă a guvernului a fost de a dizolva opoziția și de a-și atrage elementele conservatoare din coaliție. Propaganda se adresa, mai ales, tinerilor conservatori. Acestora li s-a ținut următorul limbagiu: — Partidul conservator a fost înjosit prin fuzionarea cu liberalii lui Vernescu; partidul conservator nu numai că și-a pierdut personalitatea, dar nici nu și mai poate pune în aplicare ideile. Liberalii vernescani l-au încălecat, prin urmare singurul mijloc de a reface partidul conservator așa cum a fost odinioară este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ales, tinerilor conservatori. Acestora li s-a ținut următorul limbagiu: — Partidul conservator a fost înjosit prin fuzionarea cu liberalii lui Vernescu; partidul conservator nu numai că și-a pierdut personalitatea, dar nici nu și mai poate pune în aplicare ideile. Liberalii vernescani l-au încălecat, prin urmare singurul mijloc de a reface partidul conservator așa cum a fost odinioară este ca tot tineretul cu idei conservatoare să se grupeze în jurul oamenilor de elită, culți și plini de talent precum sunt: Carp, Maiorescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]