6,536 matches
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul României, pe teritoriul județelui Brăila. Aria naturală se află în parte central-nordică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale orașului Ianca și al comunelor Movila Miresii și Traian și este străbătută de drumul național DN22 care leagă municipiul Brăila de Râmnicu Sărat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.982 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Ianca, Plopu, Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutul Alb"), mlaștini, turbării, pășuni și terenuri arabile; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
unui copil este marcată prin diferite tradiții și obiceiuri. La turci, cele mai multe obiceiuri se păstrează din perioada otomană, când familiile efectuau anumite practici pentru a avea copii. Practicile tinerilor de a avea copii începeau încă de la nuntă; în prima zi, mireasa venea în casa mirelui, iar un copil îi descoperea fața miresei, înlăturându-i voalul, gest care exprima urarea ca mireasa să aiba copii. În orașul Muș din Turcia, în prima zi când mireasa venea la casa mirelui i se punea
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
cele mai multe obiceiuri se păstrează din perioada otomană, când familiile efectuau anumite practici pentru a avea copii. Practicile tinerilor de a avea copii începeau încă de la nuntă; în prima zi, mireasa venea în casa mirelui, iar un copil îi descoperea fața miresei, înlăturându-i voalul, gest care exprima urarea ca mireasa să aiba copii. În orașul Muș din Turcia, în prima zi când mireasa venea la casa mirelui i se punea în brațe un băiețel, gest care exprima credința că primul copil
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
efectuau anumite practici pentru a avea copii. Practicile tinerilor de a avea copii începeau încă de la nuntă; în prima zi, mireasa venea în casa mirelui, iar un copil îi descoperea fața miresei, înlăturându-i voalul, gest care exprima urarea ca mireasa să aiba copii. În orașul Muș din Turcia, în prima zi când mireasa venea la casa mirelui i se punea în brațe un băiețel, gest care exprima credința că primul copil pe care îl va avea va fi băiat. În timpul
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
începeau încă de la nuntă; în prima zi, mireasa venea în casa mirelui, iar un copil îi descoperea fața miresei, înlăturându-i voalul, gest care exprima urarea ca mireasa să aiba copii. În orașul Muș din Turcia, în prima zi când mireasa venea la casa mirelui i se punea în brațe un băiețel, gest care exprima credința că primul copil pe care îl va avea va fi băiat. În timpul rugăciunii musulmane, mirele și mireasa se rugau lui Allah să le dăruiască un
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
orașul Muș din Turcia, în prima zi când mireasa venea la casa mirelui i se punea în brațe un băiețel, gest care exprima credința că primul copil pe care îl va avea va fi băiat. În timpul rugăciunii musulmane, mirele și mireasa se rugau lui Allah să le dăruiască un băiat. În Anatolia, întâlnim diferite modalități prin care se făceau preziceri dacă femeia va avea sau nu copil. Femeia care nu avea copii se ducea la hogea, care se ruga pentru ea
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
primă instanță ca surse de muncă și producătoare de copii. Virginitatea unei fete era considerată esențială atunci când familia acesteia îi aranja căsătoria și primea un preț pentru fată. În Somalia de exemplu familia soțului are dreptul de a inspecta corpul miresei iar mamele în special își verifică propriile fiice infibulate pentru a se asigura că încă sunt neatinse. În acest context, părinții vedeau infibulația cât și căsătoria precoce ca moduri de asigurare că fiicele lor rămâneau pure și astfel demne de
Mutilarea genitală la femei () [Corola-website/Science/329090_a_330419]
-
Sfânta Taină a Cununiei cu tânăra Sărcuța Florica, fiica lui Vasile și Irina de pe strada Principală”. Chematul „strîgatul în nuntă” este un obicei ce încet, încet se pierde datorită faptului că „danțul’’ nu mai există duminica în sat. Mirele și mireasa îmbrăcați oșenește „cheamă’’ la nuntă cu o săptămână înainte de ceremonia propriu-zisă. Duminica „în sat’’ unde sunt adunați tineri, bătrâni, mirele strigă cu voce tare: „Feciorași și fete, / Boresari și neveste / Pe sâmbătă... vă poftim la nuntă’’. Împletitul miresei (coadă lată
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Mirele și mireasa îmbrăcați oșenește „cheamă’’ la nuntă cu o săptămână înainte de ceremonia propriu-zisă. Duminica „în sat’’ unde sunt adunați tineri, bătrâni, mirele strigă cu voce tare: „Feciorași și fete, / Boresari și neveste / Pe sâmbătă... vă poftim la nuntă’’. Împletitul miresei (coadă lată) se făcea vinerea dimineață de către o femeie pricepută. În prezent, miresele în ziua nunții sunt îmbrăcate oșenește, dar nu poartă cunună. Obiceiul s-a schimbat, miresele își pun cunună în ziua în care cheamă la nuntă. Cea mai
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
propriu-zisă. Duminica „în sat’’ unde sunt adunați tineri, bătrâni, mirele strigă cu voce tare: „Feciorași și fete, / Boresari și neveste / Pe sâmbătă... vă poftim la nuntă’’. Împletitul miresei (coadă lată) se făcea vinerea dimineață de către o femeie pricepută. În prezent, miresele în ziua nunții sunt îmbrăcate oșenește, dar nu poartă cunună. Obiceiul s-a schimbat, miresele își pun cunună în ziua în care cheamă la nuntă. Cea mai îndemânatică meșteriță consacră 5-6 ore de lucru concentrate numai pentru împletirea părului și
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
și fete, / Boresari și neveste / Pe sâmbătă... vă poftim la nuntă’’. Împletitul miresei (coadă lată) se făcea vinerea dimineață de către o femeie pricepută. În prezent, miresele în ziua nunții sunt îmbrăcate oșenește, dar nu poartă cunună. Obiceiul s-a schimbat, miresele își pun cunună în ziua în care cheamă la nuntă. Cea mai îndemânatică meșteriță consacră 5-6 ore de lucru concentrate numai pentru împletirea părului și tot atâta vreme pentru aranjarea podoabelor. Părul lung și bogat, uns cu untură de porc
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
creștetul capului. Urmează cele 2 plase, mâini și cu toate cele 10 degete, împletitura avansează pe rând la ambele părți laterale ale capului, dinspre ceafă spre frunte. Cusutul steagului are loc vineri sau sâmbătă dimineața, „Drujbele” (fetele de onoare ale miresei) pregătesc cele necesare steagului: două „chischineauă” (baticuri) dintre cele mai frumoase, batistele, „perțile” (hârtie creponată tăiată fâșii), flori din grădină, de obicei „barghinoc” (rozmarin), iar „stegașii” (băieții de onoare) aduc: „bota”‚ „zurgălauăle” („țurgalauă”) - clopoței, verdeață și câteva cuie. Din rândul
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
cele necesare steagului: două „chischineauă” (baticuri) dintre cele mai frumoase, batistele, „perțile” (hârtie creponată tăiată fâșii), flori din grădină, de obicei „barghinoc” (rozmarin), iar „stegașii” (băieții de onoare) aduc: „bota”‚ „zurgălauăle” („țurgalauă”) - clopoței, verdeață și câteva cuie. Din rândul drujbelor, mireasa desemnează „drujba cea mare”, iar mirele pe „stegașul cel mare”. Ei vor conduce întreg ritualul nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
iar „stegașii” (băieții de onoare) aduc: „bota”‚ „zurgălauăle” („țurgalauă”) - clopoței, verdeață și câteva cuie. Din rândul drujbelor, mireasa desemnează „drujba cea mare”, iar mirele pe „stegașul cel mare”. Ei vor conduce întreg ritualul nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
verdeață și câteva cuie. Din rândul drujbelor, mireasa desemnează „drujba cea mare”, iar mirele pe „stegașul cel mare”. Ei vor conduce întreg ritualul nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
mare”. Ei vor conduce întreg ritualul nunții: cusutul steagului, mersul după nănași, ducerea miresei la biserică etc. Se lucrează colectiv atât la casa miresei cât și la casa mirelui: vinerea (în ajunul nunții), după masă, drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Totuși, cheia probabil era folosită pentru cuferele valoroase ale casei. Inelul se poartă pe al patrulea deget al mâinii stângi deoarece locuitorii din Grecia Antică credeau că conține o venă care conduce la inimă. In al doilea secol înainte de Hristos, mireasa romană primea două inele, unul de aur pe care îl purta în public și unul din fier pe care îl purta acasă. Grecii au fost primii care au creat inele de logodnă dar pentru ei erau mai degrabă cunoscute ca
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
vremuri, inelele de logodnă reprezentau adesea rangul social deoarece doar cei bogați iși permiteau să cumpere inele de logodnă cu diamante. Înainte de secolul 20, alte tipuri de inele de promisiune erau folosite. La sfârșitul secolului 19, era tipic ca viitoarea mireasă să primească un degetar cusut mai degrabă decât un inel de logodnă. Această practică era folosită mai ales de grupurile religioase care evitau bijuteriile. Inelele de logodnă au devenit cunoscute în Vest abia la sfârșitul secolului 19 iar în America
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
foarte întâlnite în al Doilea Război Mondial, deoarece bărbații care erau plecați în război le purtau în amintirea soțiilor și copiilor pe care îi lăsau acasă. În secolul 21, în special în civilizația occidentală, a devenit un obicei ca viitoarea mireasă să își poarte tot timpul inelul ca un fel de angajament în viitoarea căsătorie. În secolul 20, dacă își putea permite,mirele tipic occidental selecta și cumpăra un inel de logodnă, pe care îl prezenta apoi femeii iubite când o
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
sunt de multe feluri. Aurul și platina sunt sunt materialele preferate pentru inelele de logodnă dar alte tipuri de metale obișnuite cum ar fi titanul, argintul sau inoxul sunt de asemenea folosite pentru inelele de logodnă. Asta îi permite viitoarei mirese să iși creeze propriul inel în funcție de stilul ei. În America, unde inelele au fost purtate tradițional doar de femei, diamantele au fost foarte folosite în fabricarea lor din mijlocul secolului 20. Inelele simple de logodnă care se purtau doar de
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
rândul lor. Cel mai mare dom al moscheii este Domul Vulturilor. Acesta are o înălțime de 36 de metri fiind construit din piatră în urma incendiului din 1893. Cele trei minarete ale moscheii sunt alte elemente spectaculoase ale arhitecturii moscheii. Minaretul Miresei, a fost primul construit, fiind situat pe partea de nord a moscheii. Minaretul lui Iisus, se află în colțul estic al moscheii, având o înălțime de 77 de metri, fiind cel mai înalt minaret al moscheii. Cel de-al treilea
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
urmă dată. La puțină vreme după naștere, în 1242, Margareta a fost promisă spre căsătorie lui Albert "cel Degenerat", fiul cel mare și moștenitorul markgrafului Henric al III-lea "cel Ilustru" de Meissen. Căsătoria a avut loc în iunie 1255, mireasa primind Pleissnerland (orașele Altenburg, Zwickau, Chemnitz și Leisnig) ca zestre. Cuplul s-a stabilit la rezidența din Eckartsberga, iar ulterior s-a mutat la Wartburg, unde Margareta a dat naștere la cinci copii: trei fii (Henric, Frederic și Dietzmann) și
Margareta de Sicilia () [Corola-website/Science/328568_a_329897]
-
a face rost de bani, fostul șofer o convinge pe Luminița (Mariana Mihuț), o femeie ce lucra ca fotograf la un atelier din oraș, să se căsătorească de formă. Femeia urma să primească 5.000 lei plus banii de la dansul miresei, în timp ce Grigore își păstra banii rămași, după ce va deconta organizarea nunții. Aflată la oraș pentru a vinde mure domnului Fulviu (Dinu Ianculescu), gestionarul unui magazin de rochii de mireasă, Amalia asistă la negocierea între cei doi viitori miri. Între timp
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
Femeia urma să primească 5.000 lei plus banii de la dansul miresei, în timp ce Grigore își păstra banii rămași, după ce va deconta organizarea nunții. Aflată la oraș pentru a vinde mure domnului Fulviu (Dinu Ianculescu), gestionarul unui magazin de rochii de mireasă, Amalia asistă la negocierea între cei doi viitori miri. Între timp, fata naivă fusese sedusă de Simion (Cornel Mihalache), un tânăr militar în termen ce făcea armata în apropiere de casa unde locuia familia lui nea Gheorghe. După terminarea stagiului
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]