8,110 matches
-
Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș langages de la ville, Actes du 23e Colloque d'Albi Langages et Significations, Université de Toulouse, Toulouse, 2003, p.7-12 MARTIN-FUGIER, Cocottes et demi-mondaine, în Le programme de la Comédie-Française,1995 MARTIN-FUGIER, La vie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
III, Dacia, Cluj, 2002, p.118-125 NEGRICI, Eugen, Sistematică poeziei, Fundația Culturală Română, București, 1998 NICOLESCU, Basarab, Transdisciplinaritatea, Polirom, Iași, 1999 NICU, Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, București, 1999 NOICA, Constantin, Modelul cultural european, Humanitas, București, 1993 NOUSS, Alexis, Modernitatea, Paralelă 45, Pitești, 2000 OSTER, Daniel; GOULEMOT, Jean, La vie parisienne. Anthologie des mœurs du XIX e siècle, Sand /Conți, Paris, 1989 OUELLET, Roland, L'Univers du român, P.U.F., Paris, 1972 OZOUF, Mona, Leș mots des femmes. Essais
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o reprezentare mentală, "recreare imaginara", "saturata de semnificații" și conceptul de efect-personaj, care este "un produs al textului", "o reconstrucție a cititorului" și devine un principiu de organizare a analizei. 4 Istoricii ideilor "aleg anul 1789 că data inaugurală a modernității, dar nu ca modernitate evenimențiala, ci că stare de spirit, ca mit sau "morală" (Baudrillard); ei aleg anul 1789 pentru că înseamnă Revoluția franceză, Iluminism, Drepturile Omului, pe scurt o nouă definire a omului, în ruptură radicală cu cele precedente" [Nouss
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
imaginara", "saturata de semnificații" și conceptul de efect-personaj, care este "un produs al textului", "o reconstrucție a cititorului" și devine un principiu de organizare a analizei. 4 Istoricii ideilor "aleg anul 1789 că data inaugurală a modernității, dar nu ca modernitate evenimențiala, ci că stare de spirit, ca mit sau "morală" (Baudrillard); ei aleg anul 1789 pentru că înseamnă Revoluția franceză, Iluminism, Drepturile Omului, pe scurt o nouă definire a omului, în ruptură radicală cu cele precedente" [Nouss, p.23]. 5 Poziția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Perrault exprimă clar poziția Modernilor (Corneille, Fontenelle): "tous leș arts ont été portés dans notre siècle à un plus haut degré de perfection que celui où ils étaient parmi leș Anciens" [Parallèle des Anciens et des Modernes]. 6 În funcție de domeniu, modernitatea prezintă datări diferite. Cât privește domeniul estetic, H.R.Jauss [1990, p.42] delimitează trei momente esențiale ale modernității literare: anii 1800, care resping Antichitatea, anii 1850, cu estetică lor înnoitoare și anii în jurul lui 1912 cu drumul lor spre viitor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
plus haut degré de perfection que celui où ils étaient parmi leș Anciens" [Parallèle des Anciens et des Modernes]. 6 În funcție de domeniu, modernitatea prezintă datări diferite. Cât privește domeniul estetic, H.R.Jauss [1990, p.42] delimitează trei momente esențiale ale modernității literare: anii 1800, care resping Antichitatea, anii 1850, cu estetică lor înnoitoare și anii în jurul lui 1912 cu drumul lor spre viitor. 7 Cf. P. Robert, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Paris, 1951-1964, art. "modernité". 8 Modernitatea se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ale modernității literare: anii 1800, care resping Antichitatea, anii 1850, cu estetică lor înnoitoare și anii în jurul lui 1912 cu drumul lor spre viitor. 7 Cf. P. Robert, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Paris, 1951-1964, art. "modernité". 8 Modernitatea se caracterizează, conform lui Georges Balandier, printr-o dinamică inerentă: "se forme et se dit à partir de ce qui effectue en profondeur, en mouvement de fond, le travail d'une société et d'une culture; elle le révèle; elle exprime
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
l'histoire naturelle, le système newtonien, la politique; et ce qui est cent fois plus absurde et plus téméraire, la forme sacrée de la tragédie française" [Mercier, 1990, p.260]. 10 Sunt capitale observațiile lui H.-R. Patapievici despre faptul că "modernitatea este o evoluție în funcție de progres și nu de calitate" [p.139] și ale lui A. Compagnon: "La foi dans le progrès est une foi dans le nouveau en tânt que țel, comme forme et non comme contenu" [p.178]. 11
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
calitate" [p.139] și ale lui A. Compagnon: "La foi dans le progrès est une foi dans le nouveau en tânt que țel, comme forme et non comme contenu" [p.178]. 11 A. Compagnon formulează și cele cinci paradoxuri ale modernității: "la superstition du nouveau, la religion du futur, la mânie théoricienne, l'appel à la culture de masse et la passion du reniement" [p.11]. 12 Modernitatea se alimentează din noutăți, se constituie prin singularitatea privirii și acuitatea unei percepții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
comme contenu" [p.178]. 11 A. Compagnon formulează și cele cinci paradoxuri ale modernității: "la superstition du nouveau, la religion du futur, la mânie théoricienne, l'appel à la culture de masse et la passion du reniement" [p.11]. 12 Modernitatea se alimentează din noutăți, se constituie prin singularitatea privirii și acuitatea unei percepții. Pentru J.-F.Lyotard "modernitatea nu este o epocă, ci mai curând un mod (aceasta este originea latină a cuvântului) de gândire, de enunțare, de afirmare a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la religion du futur, la mânie théoricienne, l'appel à la culture de masse et la passion du reniement" [p.11]. 12 Modernitatea se alimentează din noutăți, se constituie prin singularitatea privirii și acuitatea unei percepții. Pentru J.-F.Lyotard "modernitatea nu este o epocă, ci mai curând un mod (aceasta este originea latină a cuvântului) de gândire, de enunțare, de afirmare a sensibilității" [p.44]. Michel Foucault enunța și el o idee asemănătoare "mă întreb dacă modernitatea nu poate fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
J.-F.Lyotard "modernitatea nu este o epocă, ci mai curând un mod (aceasta este originea latină a cuvântului) de gândire, de enunțare, de afirmare a sensibilității" [p.44]. Michel Foucault enunța și el o idee asemănătoare "mă întreb dacă modernitatea nu poate fi privită mai curând că o atitudine decât că o perioadă a istoriei; (...) un mod de relatie cu actualitatea; o alegere voluntară (...); în sfârșit, un mod de a gândi și de a simți, un mod de a acționa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acționa și de a te comportă" [p. 67]. 13 O înțelegere similară găsim la J.Habermas: "De acum înainte este considerat modern ceea ce permite unei actualități care se reînnoiește spontan să exprime spiritul timpului sub forma obiectivă" [p.952]. 14 "Modernitatea a marcat o ruptură în dinamică mentalului european, fiind caracterizată de o mutație calitativa, care produce, prin mecanismul secularizării și prin accelerarea fără precedent a dialecticii sacrului și profanului, un tip uman diferit, produs al noii episteme" [Neagotă, p.118
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
au inventat-o. 69 Charles Baudelaire imortalizează întâlnirea unei femei pariziene în poemul A une passante în ciclul Tableaux parisiens din Fleurs du mal că mit al Trecătoarei. Claude Leroy constată că Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare și scenariul unei întâlniri. Sonetul transforma tocmai acest scenariu în mit. Ne vom
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
povestire a originilor (cel al dragostei urbane care se naște din întâmplare și rămâne fără urmare, un mit al dorinței rămasă dorința); scenariul baudelarian permite rezolvarea simbolică a unui conflict (între absolut/efemer, dragoste/moarte, întâlnire capitala / pierdere ireparabila; iar modernitatea că teorie și că figură ține rolul unei alegorii conciliatoare). 70 În 1798, membrii Athenaeum-ului constată că "présenter et développer de manière intéressante un personnage entièrement neuf est un mérite suffisant, même selon l'opinion la plus courante, pour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al frumuseții "fort jolie", dar care este relativizat prin verbul "sembler": "Elle semblait fort jolie" [Zola, L'Argent, p.29]. 103 Important ne pare faptul că termenul de modernitate este utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o frumusețe misterioasă, inca nedescoperita" [Friedrich, p.32, subl.n.]. Baudelaire are înțelegerea să asupra frumosului, el este nu numai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o frumusețe misterioasă, inca nedescoperita" [Friedrich, p.32, subl.n.]. Baudelaire are înțelegerea să asupra frumosului, el este nu numai "poeticianul modernității", ci și "esteticianul modernității". Baudelaire consideră că epoca noastră nu este mai puțin fecunda în motive sublime decât cele trecute. Se poate afirma că "de vreme ce toate secolele și toate popoarele și-au avut frumusețea lor, o avem și noi, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o frumusețe misterioasă, inca nedescoperita" [Friedrich, p.32, subl.n.]. Baudelaire are înțelegerea să asupra frumosului, el este nu numai "poeticianul modernității", ci și "esteticianul modernității". Baudelaire consideră că epoca noastră nu este mai puțin fecunda în motive sublime decât cele trecute. Se poate afirma că "de vreme ce toate secolele și toate popoarele și-au avut frumusețea lor, o avem și noi, în chip inevitabil, pe a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cele trecute. Se poate afirma că "de vreme ce toate secolele și toate popoarele și-au avut frumusețea lor, o avem și noi, în chip inevitabil, pe a noastră" [1971, p.63]. Important pentru demersul nostru este faptul ca Baudelaire face din modernitate un vector de frumusețe: "Frumosul este alcătuit dintr-un element veșnic, invariabil, a cărui cantitate este peste măsură de greu de determinat, precum și dintr-un element relativ, circumstanțial, care va fi, dacă vrem, rând pe rând sau în întregime, epoca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Unite; crearea unor mișcări politice globale, precum marxismul; extinderea conceptului drepturilor omului; schimbul complex între religiile mondiale" (Marshall, 2003, p. 627). Surpriza vine și de la acest mod de a percepe globalizarea ca un sistem cultural global. Se consideră caracteristic actualei modernități faptul că nivelul cultural și material (de la muzica lumii la cea religioasă) poate constitui sursă de cultură comercializantă și exploatabilă. Într-adevăr, cultura poate vinde mai eficient acolo unde se potrivește contextului local, dacă nu, capătă un aer exotic. Ceea ce
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Comparația cu W. Sombart, care publică Der moderne Kapitalismus în 1902, scoate bine în relief cotitura neașteptată pe care o aduce explicația weberiană. Sombart explică raționalitatea capitalistă prin elemente raționale, reducând deci raționalul la el însuși. Nimic surprinzător în ideea modernității capitalismului câtă vreme acesta se poate sprijini pe matematică, modernă ea însăși, pentru a-și ține contabilitatea. Teza lui Weber răstoarnă raționamentul, propunând drept cauză a "spiritului" capitalist un element irațional: "asceza" puritanilor "în mijlocul lumii". "Monahismul medieval, ascetic în afara lumii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
controversat, care a devenit o "neplăcere pozitivă", fiind confundat de obicei cu naționalismul, cu protecționismul sau cu anarhia. Se referă la teoriile economice și la gândirea strategică prin care sunt stabilite relațiile dintre state în Europa din perioada timpurie a modernității. Termenul s-a impus în utilizarea curentă prin critica adusă de Adam Smith "sistemului mercantilist" al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, în Avuția națiunilor (1776). Potrivit lui Smith, mercantiliștii operează cu concepția de sumă zero a averii (câștigul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
toți cei pentru care cartea nu a fost, vorba pictorului Bogdan Bîrleanu, "doar model de natură moartă", că Eminescu a desăvârșit, prin rafinarea vocabularului și prin artisticitate, limba literară românească, marcând astfel, la noi, trecerea de la cultura tradițional orală la modernitatea intelectuală a Europei, dominată de cultura scrisă și de carte. De asemenea, cei care au avut vreodată curiozitatea să-l descopere pe Eminescu în integralitatea lui, în ediția de "Opere complete" coordonată de Perpessicius - Petru Creția (la care Noica cerea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]