6,962 matches
-
ei, stins cu doi ani înainte. Faptele, la Pavel Dan, sunt nu numai temelia epicului, dar și repere psihologice reflectorizante. Altfel spus, faptele sunt, în același timp, reverberațiile unor suflete elementare, primitive, dar aici „primitiv” nu înseamnă numaidecât nedezvoltat sau naiv. Clasicii nutreau aspirația declarată de a descoperi în individ universalul; D. are în vedere un uomo particolare, inflexibil, instinctual, concret, de unde insistența într-un anumit „detectivism”. Prozele sale, vizând stări de spirit dense, concentrate, sunt mai puțin nuvele cât povestiri
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
parte, există opinia conform căreia Comisia poate manipula grupurile de interese În așa fel Încât acestea, convinse de utilitatea unor măsuri europene, să preseze guvernele naționale să le adopte. Însă colaborarea dintre Comisie și grupurile de interese private nu pare naivă nici de o parte, nici de alta. Neavând suficiente resurse, Comisia este deschisă la consultări cu diverși experți. Pentru a nu fi dependentă de expertiza statelor membre, Comisia caută să atragă și grupuri private de interese În faza de formulare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
gură, de inși prepuielnici, clevetitori, arțăgoși. O geantă burdușită cu milioane, aruncată dintr-un tren, generează, ca într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar totodată determină importante mutații în cugetul personajului principal, Lisandru, care se pune, mai naiv sau mai orientat, în slujba „adevărului”, așa cum înțelege el lucrurile și cum, de la o vreme, îi dictează conștiința. Șarje ironice vizează un ipochimen, procurorul, ițit parcă din maculatura realismului socialist, dar, așa cum obișnuiește să procedeze, scriitorul oferă o șansă unor
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
în conștiințele individuale. În Al doilea pasaj (1975), întâmplări neobișnuite dereglează existența mecanică a unor muncitori navetiști, pentru a evidenția resorturile interioare ale personajelor, iar în Cora (1977), problemele vieții într-un mare combinat se inserează în experiența unei iubiri „naive” sortite eșecului. Problematica, personajele și tehnicile narative favorite se regăsesc și în Măștile (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București), roman al educației afective, în care ancheta orchestrată de un narator-martor, înzestrat cu fervoare analitică, declanșează confesiuni și rememorări care tind
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
de poeme în caietul Azur (Brăila, 1940). Volumele pe care le va publica începând din 1960, când îi apar versurile din placheta De-o vârstă cu țara, evocă liric, în tonalitate convențională, grandilocventă și cu risipă de metafore, cu prețiozități naive chiar, de vreme ce se vor ermetice, ogorul, șantierul, munca etc., experiențe sufletești, erotice și încearcă un fel de panoramare a timpului în univers ori, mai cuminte, a trecerii istorice. Păcatul fluviului (I, 1975) este un roman autobiografic cu ecouri din Panait
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
energia, cultivarea demnității și a grijii față de semeni. Și arta o consideră doar o formă de confort social. De aceea, poate, interesul pentru diferite opere de artă, pentru peisaj se înscrie în fraze fără relief, strict informative, dar și în naive și entuziaste exclamații. Călător prin Europa începutului de secol XIX, G. relatează, se uimește, dă seamă, este „împuns de cuget”, se lamentează, socotește, se spovedește. Descoperă lumea mirat, dar se mișcă fără stinghereală, fără multe spaime și nedumeriri, ceea ce ar
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
de joc al logicii marxiste care duce la această paradigmă estetică. Trimiterea la Samuel Beckett nu e inocentă. Faptuil că aceste figuri guvernează ficțiunea Împiedică orice fabricare reușită și glorioasă a lumilor. Citim mai puțin În aceste texte o credință naivă În puterile literaturii cît o deconstrucție a acestor puteri pe măsură ce ele sînt făcute să apară evidente.” Nu este aceasta, Întreb, o logică a sfîrșitului, mai subtilă desigur decît hegelianismul pentru toți al lui Fukuyama - citat ca exponent al discursului sfîrșitului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și-a dat seama că cititorul contemporan este sensibil la un anume tip de retorică, violent autopromoțională, patetică. El instituie astfel o literatură de consum cu două niveluri: primul, al narațiunii secundar -, al doilea, al retoricii. Povestea poate interesa cititorul naiv, retorica, Însă, Îl va subjuga. În culisele acestui spectacol nu se află nimic Însă, afară doar de "sinceritate", o convenție narativă dar mai ales enunțiativă pe care Beigbeder o joacă pînă la capăt: cititorul atent va ști să citească indiferența
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
situația În care un celebru teoretician, nelipsit din bibliografiile de specialitate ale facultăților de Litere, ajunge să facă asemenea afirmații aberante este cea a specializării. Unui eseist ca Genette Îi lipsește deschiderea culturală - iar afirmațiile-i apar cu atît mai naive cu cît le rostește cu superbie. Studiile culturale ar spune mai mult decît naratologia, În cazul autoficțiunii (pornind de la observații formale, dar depășindu-le), și, mai ales, ar răspunde la alte Întrebări. Punctul de vedere al esteticii receptării este foarte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe sine, încearcă să-i domine pe ceilalți, determinându-le orice alegere. Sunt două femei care trăiesc din amintiri și iluzii, insinuate continuu într-o existență ce se hrănește din ele pentru a putea continua. În Castanii roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea le conferă un aer de agreabilă stranietate. Dominată de prezențe feminine (Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
are accesibilitatea și farmecul scriiturii retro, care știe să capteze atenția unui public determinat. Este, cu alte cuvinte, o literatură de succes, fără a recurge la un compromis de gust. SCRIERI: Prietena mea Si, București, 1969; Castanii roșii, parfumați și naivi, București, 1970; Eternitatea e după colț, București, 1972; Scadența, București, 1972; Goana după vânt, București, 1974; Emigrant în străinătate, București, 1999. Traduceri: James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Petru Popescu). Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, Corina Cristea, „Prietena
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând să miște candidul auditoriu, pentru a-i afâna receptivitatea, povestitorul recurge, din când în când, la întâmplări triste. Inventivitate nu numai onomastică vădește
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
adevărat într-o poveste de dragoste, cu lirismul, inocența și trăirile contradictorii aferente, naratorul, care știe mult mai mult, îl ridiculizează punându-l în ipostaze care scot în relief iluzionarea neroadă, ignoranța, așteptările și frământările vane, întreg comicul situației îndrăgostitului naiv. Metamorfoza de la imaginea purității virginale a sorei medicale de care se îndrăgostește militarul cu termen redus la revelarea brutală a adevărului că aceasta era o practicantă a amorului liber este trăită cu înfrigurare de personaj și cu evidentă satisfacție a
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
O mulțime de naivități imposibil de aplicat. Ficțiuni în felul acesteia se găsesc multe la acești profesioniști ai utopiei. Istoria după ei este ceva dur, un bagaj care ucide spontaneitatea. În locul istoriei vine ficțiunea care creează realitatea. Această metodă, deși naivă, deși înlăturată cu totul își are încă adepții săi în lumea politică de astăzi. 2. După această metodă a apărut a doua metodă a realismului critic, cum i s-a dat denumirea de către Karl Marx. În ce privește sociologia, aceasta a dus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”. O cunoaștere, fondată pe observarea mediului și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv” unificator, în imagini și legături mentale, în stil acțional. O altă cale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În Europa de după Renaștere s-au dezvoltat portretele și autoportretele pictate. Pictorul ce realizează portretul unui adult poate surprinde aspecte esențiale nu doar ale formei feței, ci și ale firii acestuia. În portretul bine pictat putem vedea dacă eroul e naiv sau intransigent, nehotărât, fricos, mândru, alunecos, stăpân pe sine, perfid, resemnat, curat sufletește, naiv. Aceasta pentru că, până la vârsta respectivă, experiențele vieții au sedimentat în om esențialul modului în care el s-a manifestat în variate situații și evenimente, iar portretistul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
portretul unui adult poate surprinde aspecte esențiale nu doar ale formei feței, ci și ale firii acestuia. În portretul bine pictat putem vedea dacă eroul e naiv sau intransigent, nehotărât, fricos, mândru, alunecos, stăpân pe sine, perfid, resemnat, curat sufletește, naiv. Aceasta pentru că, până la vârsta respectivă, experiențele vieții au sedimentat în om esențialul modului în care el s-a manifestat în variate situații și evenimente, iar portretistul, contemplând chipul acestuia, îl poate surprinde caracterial în toată complexitatea sa. Pe de altă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Kiesler, 1996Ă. În condițiile unei vulnerabilități biologice preexistente sau a intervenției unor factori sociali defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși, uneori, influențele socioculturale sunt minime sau greu accesibile (Alarcon, 1998; Benjamin, 1999Ă. În procesul socializării, comportamentele spontane și naive sunt modelate de norme comunitare și se apropie treptat de expectațiile sau stilul congenerilor și al adulților cu care se stabilesc contacte mai frecvente sau condițiile unor mai persistente legături interpersonale (Guisinger și Blatt, 1994Ă. Astfel, copiii stau tot mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o cuprinzătoare expresie simbolică a existenței eroice sunt excepții notabile în Floare și genune sau În peșteră. Arid, dar și cu accente de o puritate notabilă, ce prevestesc lirica lui Al. A. Philippide (Dura lex), retoric, dar și cu stângăcii naive, C. a adus în lirica de la începutul secolului o notă individuală, prin reflexivitatea marcată de noblețea sufletului. Die Gedankenlyrik încearcă o sinteză de estetică literară asupra statutului de artă al liricii de idei. Pornind de la o bază teoretică declarat împrumutată
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
procedeu: inventează un tip uman excepțional, pe care îl pune în situații considerate reprezentative pentru o anumită epocă. Indiferent cum se numește acesta, Alexandru Severin, Crișan, Ion Mușat, drumul său e unul singur - în slujba clasei muncitoare. Romantismul sincer și naiv și scriitura alertă salvează aceste texte mediocre de la ridicol. C. reprezintă însă cazul acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu de succes, Cireșarii, cu
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
doar „o operă eminamente istorică sau un roman istoric”. Spre deosebire de J. Halévy, care nega orice tangență a cunoscutei cărți populare de origine babiloniană cu folclorul altor popoare, C., în acord cu Th. Reinach și E. Cosquin, o raportează la „fantezia naivă a primelor popoare”. El remarcă, pe de o parte, preluări din tezaurul folcloric al popoarelor orientale, iar pe de alta, semnalează, în variantele ei românești, pecetea oralității populare, apropierea de stilul oralității. Ediția Folclor vechi românesc (1990) aduce o importantă
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
Până în 1930 a susținut cu obstinație această poziție. Ea îi permitea să extrapoleze fără nici o reținere concluzii obținute prin experimente pe animale, pentru a explica procese psihice umane de mare complexitate. Rezultatele nu puteau fi decât simplificări șocante, adesea chiar naive. Ceea ce a stârnit reacții vehemente din partea psihologilor europeni, în special a gestaltiștilor. În anii ’20 ai secolului trecut, când Thorndike tocmai încerca să își stabilizeze sistemul, aceste critici s-au transformat într-un adevărat uragan. Corului gestaltist care venea din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de-a dreptul antagonice, demonstrează că G., mai mult decât în scrierile anterioare, are calități de constructor și, în egală măsură, de analist. Protagonistul, tânărul prinț Dimitrie Balș, ins de o remarcabilă (aproape maladivă) sensibilitate - bogat, generos, dar și extrem de naiv -, devine victima unei soții versatile, avidă de avere, lipsită de scrupule, care, în final, reușește să-l anihileze, determinându-l la autoexilare. Este, de fapt, o meditație asupra modului în care uneori răul învinge binele, iar meschinăria anulează altruismul. În
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
literar, prin masiva scriere Istoria poeziei culte românești (1570-1830) (I-IV, 1993-2001), cercetare enciclopedică ce vrea să demonstreze că înaintea literaturii române moderne s-a scris la noi, timp de câteva secole, un fel de „rudiment” de poezie, o literatură „naivă, anacronică”, crescută într-un climat specific, producție care trebuie apreciată în ambientul cultural propriu, așadar cu alte criterii decât acelea aplicate scrisului de după 1830. Este vorba de „un vast repertoriu al vechilor compuneri în versuri românești”, de o preistorie a
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
popularizare a genului științific, și uneori cu speculații având o tentă didactică. Scrie el însuși acolo și publică, în 1911, un roman cu titlul rebusist: Ralph 124C41+. Eroul său folosește diferite invenții: magnetofonul, televiziunea și chiar radarul, în cadrul unei intrigi naive, cu urmăriri în mare viteză, răpirea logodnicei și tot soiul de dueluri. Gernsback lansează apoi, în 1926, Amazing Stories și își numește povestirile pe care le publică "scientifiction", povestiri de valoare îndoielnică, chiar dacă le compară cu povestirile lui Poe, Verne
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]