7,852 matches
-
În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În „Hanu Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este modul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este antologică. Trei momente se disting În fața cititorului: sosirea domnitorului la Mitropolie, un fel de prolog la ceea ce urma să se Întâmple, gestul domnitorului de a se Închina pe la icoane, inclusiv la racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou. Intervenția naratorului și relația angelic-demonică pune În evidență prin Întâlnirea sfântului cu Lăpușneanul, e o pagină rară: „Spun că În minutul acela el era foarte galben la față și că racla sfântului ar fi tresărit”. Urmează o cuvântare deșănțată, unde cinismul atinge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rezultat. „Aici a lucrat alcătuirea firească a autorului, darul său de a privi direct oamenii și evenimentele ...” Autorul și-a pus personajele să vorbească și să acționeze ca un regizor și scenograf. Și recuzita este pe măsură. Uneori autorul este narator omniscent, fără să facă abuz, ca să surprindă atmosfera. Dialogul e Însă, e precumpănitor. După modul cum este concepută, nuvela „este propriu zis o dramă În mai multe acte”. Povestirea devine indicație scenică. Scriitorul nu intervine Însă pentru a spune, ci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce urmează este un fantastic În care realul și supranaturalui se află Într-o simbioză magistrală. Plecat să caute pe fata Împăratului Roș, Harap-Alb Întâlnește În drum „ajutoarele”; fără ele nu poate duce la Împlinire ce i s-a poruncit. Naratorul Îi scoate În drum o nuntă de furnici; el o ocrotește, trecând prin apă, iar Crăiasa furnicilor Îi oferă o aripă căreia, atunci când va avea nevoie de ajutorul furnicilor, să-i dea foc. Apoi Întâlnește un roi de albine și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel mai mic al Craiului, fratele lui Verde Împărat. Personajele. Personajul principal Harap-Alb, Făt-Frumos din basmele populare, este viteaz, răbdător, generos, curajos, luptă convins
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
revoltă a lui Vasile Baciu. Se spune că „Ion” de Rebreanu este „romanul satului transilvănean” pentru că universul acestuia se raportează la un spațiu cu un specific aparte, o lume dintr-o anumită zonă a Ardealului. În primul plan al subiectului, naratorul urmărește viața lui Ion Pop al Glanetașului, frământat de trăsături antagonice: dragostea față de Florica pe de o parte, și dorința de a obține pământ pe căi necinstite. Într-un fel, Ion repetă, În mare, existența lui Vasile Baciu, ajuns și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul, trec fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-și admiră odraslele și al copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mișcă țara”, aproape egale ca Întindere; romanul are un subiect urmărit pe planuri paralele, dintre care, două principale și mai multe secundare. În primul plan (primul capitol), este prezentat Titu Herdelea, personaj existent și În romanul Ion, el reprezentând vocea naratorului, sosește la București, stăpânit de aspirații poetice și gazetărești (personaj autobiografic), dar este Înfrânt de mediul social existent. Tot În acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la origini până În prezent”, publicată În 1941. N. Manolescu, Într-un articol din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența În text a unui singur narator, ci dimpotrivă, se constată o intervenție permanentă a autorului În calitate de comentator savant și expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar. De aceea, s-a spus că, la G. Călinescu, mijloacele literaturii interferează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realizarea personajelor sunt: comportamentul (prin care se transmit exclusiv datele concrete, obiective ale acestuia, fără a se cunoaște gîndurile personajelor, cu excepția celor dezvăluite de ele Însele) și interesul pentru procesele psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion) În ceea ce privește tehnica narativă, discursul aparține unui narator omniscient, omniprezent, care relatează la persoana a treia, controlând traiectoriile existenței personajelor sale. Deși naratorul pare a nu se implica În acțiune, el face mai mult decât atât, comentează permanent evenimentele, ceea ce a și determinat observația că autorul Își prelungește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a se cunoaște gîndurile personajelor, cu excepția celor dezvăluite de ele Însele) și interesul pentru procesele psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion) În ceea ce privește tehnica narativă, discursul aparține unui narator omniscient, omniprezent, care relatează la persoana a treia, controlând traiectoriile existenței personajelor sale. Deși naratorul pare a nu se implica În acțiune, el face mai mult decât atât, comentează permanent evenimentele, ceea ce a și determinat observația că autorul Își prelungește mijloacele criticii În literatură. O tehnică ce ține de modernitatea romanului constă În introducerea În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asemenea, umorul este un alt element al originalității lui G. Călinescu. Romanul e considerat comic prin folosirea unor procedee: tipologia redusă la esență, personajele - caricaturi (Simion), prezența unor teme și motive specifice comediei. Limbajul este uniformizat, ceea ce trădează faptul că naratorul se ascunde În spatele personajelor sale. Sunt utilizate aceleași mijloace ligvistice, indiferent de situația socială sau de cultura acestora. În concluzie, „Enigma Otiliei” este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezintă viața societății bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și motive specifice comediei. Limbajul este uniformizat, ceea ce trădează faptul că naratorul se ascunde În spatele personajelor sale. Sunt utilizate aceleași mijloace ligvistice, indiferent de situația socială sau de cultura acestora. În concluzie, „Enigma Otiliei” este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezintă viața societății bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic și polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lăsând la o parte jocul potrivit, scriitorul face un permenent apel la diferite mijloace de caracterizare, ca să ne folosim de o pârghie didactică, pentru a ajunge la Întregirea făpturii În cauză. În toate situațiile se constată o măiestrie excepțională a naratorului, de a alterna perspectivele ființării personajului. Prezența fiecăruia dintre actanți este naturală, organică, absolut necesară la momentul respectiv. Scenele au recuzita lor, iar indicațiile „scenice” se subînțeleg. G. Călinescu era nu numai un pasionat de teatru, ci și un creator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se vedea că nu o astfel de apariție aștepta el. „...Pe mă-ta și pe tine, chiorule!” Se Întâlnesc În paginile cărții și alte scene În care această trăsătură a personajului se dezvăluie cu prisosință. Problema este Însă cea a naratorului dibaci, el știe adevărata strategie. Ca om al satului, Moromete nu este unul oarecare, mai precis, nu este o figură comună, ci detașat de ceilalți prin puternica sa personalitate, dată de inteligența lui nativă. Nu este o noutate când se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plecați să-și caute un alt viitor, dar Întoarcerea nu mai este posibilă, chiar dacă el lasă ușa larg deschisă ca ei să-l urmeze. Se vede Însă că sentimentul dezrădăcinării și al Înstrăinării nu mai funcționa la vremea aceea și naratorul știe bine acest lucru, deși nu putem nega o mică doză de idilism. Pragmatismul lui Moromete nu se reduce nici atunci când Își vede amenințată existența lui ca țăran prin trecerea pământului la gospodăria colectivă. Deseori cere bani de la feciorul lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
seceratul grâului, În aceeași atmosferă de tensiune, așa zisul moment al desfășurării acțiunii, dar prozatorul surprinde Întreaga suflare a satului, la cel mai important sezon agricol al verii. Secerișul grâului apare, În felul acesta, ca un ritual. Cu acest prilej, naratorul evocă alte stări conflictuale, specifice lumii satului. Memorabilă este cea provocată de Polina, fiica lui Tudor Bălosu, căsătorită cu un băiat sărac, după pofta inimii și nu după cea a tatălui ei. Birică, soțul Polinei, are un moment când Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să se lege, că am cinci personaje care funcționează împreună. Și că fiecare dintre ele e un alt limbaj. Astfel că m-am distrat în continuare legând poveștile (limbajele), fără să folosesc vreo substanță adezivă. Nu există, în prima parte, narator. Nu atât povestea e importantă aici, ci felul în care este spusă. Limbajul înseamnă multe lucruri. Stil, dar și consecvență în stilul respectiv, o anume rigoare, deci o anume nuanță de la care, dacă te abați, falsezi. Și, după alte câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de apropiat poate fi un scriitor de personajul căruia i-a dat viață? Există o oarecare identificare între autor și personaj, chiar o relație de prietenie, așa cum întâlnim și în Don Quijote, unde, spre final, în momentul morții lui Alonso Quijano, naratorul spune: „În toiul lacrimilor și vaietelor celor din jur, Alonso Quijano și-a dat duhul, vreau să spun că a murit“. Cititorul înțelege că moare prietenul, nu personajul lui Cervantes. Vorbind despre relația dintre scriitor și personajele sale, Mircea Mihăieș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
povestea americană a lui Ronald Reagan îndeamnă publicul să vadă în America națiunea unică în lume care conduce mapamondul pe calea libertății și progresului economic, să îl perceapă pe președinte drept "conducător prietenos și motivat"574 și, în același timp, narator al poveștii americane, iar pe sine să se conceapă ca "eroi ai desfășurării măreței drame americane"575. Prin urmare, retorica lui Reagan definește locuri privilegiate, în cadrul poveștii americane, lumii, strategiilor politice, valorilor, președintelui și publicului său, toate aceste elemente ținând
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
anilor 19201940 trebuie să citească și memoriile pianistului Radu T. Constantinescu (1900-1986), profesor, director al Conservatorului ieșean și principal fondator al Filarmonicii din Capitala Moldovei. Figurile descrise în paginile sale inspirate defilează într-un tempo susținut de forța sufletească a naratorului, în stare să retrăiască la vârsta de 80 de ani tot ce i-a marcat destinul în mod definitiv. Muzicienii, scriitorii, pictorii, profesorii, medicii aduși în prim plan cu o vorbă de spirit, un gest semnificativ sau o întâmplare trăită
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]