8,329 matches
-
cântat destul de frumos ba și din gură. "Frunză verde fir de linte, Ghiorghiță cu mândre multe, Când se duce pe la toate Îl apucă miez de noapte Iar când vine pe la mine Îl apucă ziua bine" și "Cucoanele acuma-și fac pălăria cât mitropolia Și pe cap le șade drept ca un ceaun" și "Când la podu aceal de cheatră L-am găsit pe Rifchea bată Puțuntel îngreunată!" Și la nuntă au venit și săteni din Boboești, și au dăruit fiecare câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
timp la școala lui? Cred că este un timp privilegiat ce sintetizează sensul existenței noastre în această lume ca pelerini. La capăt, la altarul nunții, la cel al nunții cerești, ne așteaptă o stea ce luminează chipul unui apostol, cu pălărie, pelerină, toiag și un vas cu apă, și cu un simbol (scoicaî cusut pe mantie. în loc de toiag, poate avea în mână o spadă în formă de cruce, ca apărător al unui popor creștin împotriva ocupanților musulmani, mauri. Personajul religios și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
M-am trezit în zorii zilei. Mulți pelerini erau deja îmbrăcați și gata de plecare deși încă nu era lumină afară. Leam urmat repede exemplul și la ora 7 eram ieșit din albergue. Mi-am cumpărat o scoică și o pălărie cu boruri largi și am ieșit din Puente la Reina traversând renumitul pod romanic, arhicunoscut și descris în toate ghidurile. Lumina soarelui de dimineață începe să scalde totul într-o frumusețe și în culori de nedescris; în plus, spectacolul de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
se așează trei pelerini, unul probabil corean, și toți servesc prânzul în aceași manieră. Sunt foarte mulțumit pentru că în mijlocul pieții este o operă artistică, din fier, cu lucrurile necesare pelerinului: o bicicletă, rucsacul, plosca pentru apă, bastonul, bocancii, scoica și pălăria. Mulți se opresc și fac fotografii iar în planul doi sigur intru și eu. Cine știe câți mă vor vedea și pe mine în fotografiile lor mâncându-mi cu o poftă necamuflată sandviș-ul abundent! De fapt m-aș fi mutat dar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
neapărat să mă schimbe interior în mai bine. Cum mergeam așa, cuprins de gândurile mele observ în față un pelerin scund de statură, cu îmbrăcăminte veche chinezească sau japoneză, căci nu-mi dau seama bine de deosebiri și cu o pălărie conică. îl salut când ajung în dreptul lui cu obișnuitul ,,ola,, și-mi răspunde la fel cu un zâmbet cemi aduce aminte de Budha. De fapt, este budist, nu creștin. Pare în vârstă, peste 65 de ani, și parcurge zilnic 15
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
adevărat universal. Aș fi dorit să merg mai mult alături de el, dar nu găsim o limbă comună, așa că ne despărțim apoi, eu urmându-mi ritmul alert, iar el pășind cu pași mărunți, în hainele lui tradiționale și cu inconfundabila pălărie pe cap. Pe camino împreună cu pelerinul budist - înainte de Belorado am parte de o altă surpriză, șocantă. Privind cu atenție înainte, pe drum, observ trei pelerini dintre care unul are partea de jos a picioarelor sclipitoare. în lumina dimineții, parcă ar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
câte ceva. Nici unul nu este supărat deși văd mulți cu picioarele bandajate. Cumva mândru de picioarele mele încă intacte, ca și de noii bocanci, pornesc mai departe pentru un drum de aprox. 11 km. Căldura devine obositoare dar sunt protejat de pălăria cu boruri largi. Pașii cadențați se aud pe drumul cu piatră ca și zgomotul bastonului ce mi l-am procurat cu mai multe zile înainte. Relieful este sărăcacios, cum am spus deja, iar deasupra lanurilor de grâu se ridică dealuri
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
un pat moale. Ies de la recepție prin spațiul îngust dintre perete și gard, și, din viteză, mă agăț de gard cu rucsacul și cad cu fața în jos, lovindu-mă pe frunte, nas și toată fața de caldarâm. Din fericire, pălăria cu boruri largi îmi protejează cât de cât fruntea și ochii. Anesteziat de oboseala drumului nu prea simt durerea, ci doar o hemoragie puternică din nas mă umple de sânge. încerc să realizez ce s-a întâmplat pipăindu-mă: ochii
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
îți vine să plângi de durere, dar totuși, nu plângi, ci râzi și încă din toată inima. După această binemeritată pauză de refacere, îți aduci aminte că sfârșitul nu-i aici așa că îți iei rucsacul, îți așezi bine pe - cap pălăria cu boruri largi, îți iei bastonul și pleci mai departe. Trecând prin sat observ biserica. Pe acoperișul turnului câteva berze și-au construit niște cuiburi impunătoare iar poarta veche și rablagită care duce spre ușa de la intrare este încuiată cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
preocupat de repunerea în dezbatere bilaterală și internațională a chestiunii recuperării valorilor confiscate de puterea sovietică, dar oscilațiile mari în modul de abordare a relațiilor cu Rusia, văzută îndeosebi la sfârșitul secolului trecut, ca un fel de U.R.S.S. cu pălărie nouă, n-a avantajat deloc poziția României în reluarea discuțiilor privind retrocedarea; în plus, s-a evitat să se recunoască faptul că aici este vorba de o decizie politică, acceptându-se ideea falsă că „tezaurul” este o problemă ce revine
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
departe, înfruptă-te din câte poezii poftești. Iată, câteva... Omul de pe casă Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu-se de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu-se de-a dreptul. Numai în sus să n-o iau, mai spuse omul nostru, acolo nu mai e capăt! Elogiul toleranței Mergeau impasibili pe stradă, unul pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
două, trei, șase luni, opt luni vezi că funcționează ceea ce-ai gândit tu, îți dau lacrimile... A. N.: - Eu vă mulțumesc mult pentru timpul acordat. C. H.: - Și eu îți mulțumesc. Că uite, m-ai.... A. N.: - Și jos pălăria. Tot respectul pentru dumneavoastră. C. H.: - [Râde] Eu mulțumesc... mi-ai... m-ai... m-ai întors pe dos. Interviu realizat de Nicolai Dolghi cu doamna Marina Vraciu, în data de 5. 11. 2013, în Corpul H (Casa Catargi) al Universității
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
funcționau 749 instalații industriale, din care: șase mori de cai (după 1834, vechile mori de apă au fost înlocuite prin mori cu tracțiune animală), 26 velnițe și 717 „fabrici” (în realitate, ateliere), din care: cinci ateliere de lumânări, unul de pălării, 10 ateliere de prelucrare a pieilor, unul de găitanuri, opt de fabricare a săpunului, cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-nceput să-și vîre siretele În buzunarele de la sacou. - Nu cred că se perforează așa, a zis. Auzi, te sun din nou Într-o zi, două, după ce le plasez pe astea și mai fac rost de bani. Și-a potrivit pălăria pe craniul asimetric și-a adăugat „Pe curînd”. În ziua următoare a venit iar. Și-a mai făcut una și a scos patruzeci de dolari. Am pus pe masă zece cutii și am păstrat două. - Astea-s pentru mine, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
branșă „căzătură” - atrage o ierarhie de hoitari. Primii vin prăduitorii de top, ca Poponaru’, ghidați de un radar special. Cei din categoria asta nu vor decît bani gheață, bijuterii ca lumea și ceasuri. Apoi vin găinarii, care fură orice. Iau pălăria, pantofii și cureaua. La sfîrșit hoții grobieni, neîndemînatici, Încearcă să tragă de pe bețiv pardesiul sau vesta. Poponaru’ era Întotdeauna primul la bețivii mănoși. O dată s-a scos cu o mie de dolari la stația pe la Strada 103. Deseori loviturile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Împrejur și am observat cum trăgătorii ieșeau În evidență ca grup aparte, ca și poponarii care pozau și chițăiau Într-un colț În curte. Drogații erau adunați la un loc, vorbeau și gesticulau În felul lor tipic. Drogații poartă toți pălării, În cazul În care au. Toți arată la fel, ca și cum ar purta o costumație identică Într-un fel ciudat, care scapă unei corespondențe precis formulabile. Marfa i-a Însemnat pe toți cu pecetea ei inconfundabilă. Ike mi-a zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
alea două pistolas ale lui. Ne-am chinuit o grămadă să-l scoatem. Ike a suflat prin ac. - Acum e curat. L-am văzut pe unu’ care se droga la Lupita. Îi ziceau El Sombrero fiindcă-și scoate mălaiu’ trăgînd pălăriile din cap la oameni și fugind. Se duce lîngă un tramvai gata să plece din stație. Se-ntinde și ia o pălărie și zvîrr! a tăiat-o. Să-l vezi acu’. Are picioarele umflate, pline de răni și murdare! Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am văzut pe unu’ care se droga la Lupita. Îi ziceau El Sombrero fiindcă-și scoate mălaiu’ trăgînd pălăriile din cap la oameni și fugind. Se duce lîngă un tramvai gata să plece din stație. Se-ntinde și ia o pălărie și zvîrr! a tăiat-o. Să-l vezi acu’. Are picioarele umflate, pline de răni și murdare! Doamne Sfinte! Oamenii-l ocolesc uite-așa. Ike stătea cu seringa Într-o mînă și cu acul În cealaltă. - Cum e cu injecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
în timpul neutralității. Acesta golise cămara, trimisese acasă nenumărate borcane Rex cu conserve și dulcețuri și se bucura de cel mai modern confort, ba încă, în dorul de a face spirit, el și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau lucrul foarte hazliu. La plecare, în loc de gratificație, dete menajerei, rămasă în casă și care îi făcuse gospodăria, o rochie și o pălărie a stăpânei plecate. Nemțoaica, fe meie cinstită, refuză, spunându-i că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spirit, el și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau lucrul foarte hazliu. La plecare, în loc de gratificație, dete menajerei, rămasă în casă și care îi făcuse gospodăria, o rochie și o pălărie a stăpânei plecate. Nemțoaica, fe meie cinstită, refuză, spunându-i că nu le-ar putea primi decât din mâna proprietarei legitime. Crăciunul lor trecuse, ilustrat printr-o serie de orgii. La mess-ul din casa d-rului Angelescu, un ofițer beat, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în vederea victoriei germane. Într-o ședință se discută furtunos înlo cuirea regelui Ferdinand printr un fiu al Kaiserului - erau prezenți: Carp, Maiorescu, Marghiloman, Lupu Costache, Nenițescu 95, Arion. Chiar acesta din urmă făcu această propunere extraordinară. Maiorescu și-a luat pălăria și a plecat, declarând că nu ia parte la o astfel de conspirație. Marghiloman spuse că, ju mătate țara fiind în puterea regelui și jumătate în a germanilor, nu se poate lua o hotărâre ca aceasta. Carp, îndârjit pentru înlocuire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Am scris îndată lui Ionel, Dinu și Tați. Le spuneam starea prizonierilor români, pentru care trebuia reclamat la Crucea Roșie de la Geneva. Ne scrisese și mama că-i întâlnea în București, duși la muncă de germani dezbrăcați, desculți și cu pălării de livrea pe cap. O adevărată batjocură. Pleca și Landowski în concediu, și-am dat o scrisoare către d-ra Erlach, în Elveția, ca să scrie la Iași. Dar nu a primit-o. De la București am aflat că d-na Maria Berindei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
geau și vindeau tot ce aveau în mână, încărcau în lăzi și lăzile în vagoane, din care foarte multe au rămas pe drum, mai ales în Ungaria. Negustorii evrei vindeau mărfurile pe nimic, stofe de 150 coroane pe 4-5 coroane, pălării de 150 pe 5 coroane, de teama pogromurilor la plecarea armatei germane. Moartea dramatică a lui Tisza, împușcat de trei soldați răzvrătiți în salonul lui, între fii sa și nevastă-sa, care voind să-l apere a fost și ea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
parte același imn, parte Deșteaptă-te, române! sau Hora Unirii, soldații strigau Ura! Ura! țăranii Trăiască. Steagurile fâlfâiau pe cerul albastru, cortegiul se cobora pe piață, cu regele și regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, pălăriile se mișcau deasupra capetelor descoperite. Era o vibrațiune imensă de culori, de sunete, de emoțiune, poate unică în viața unei națiuni, căci într-acea clipă părea că se înfăptuise unirea poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga Românie Mare. Regele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]