6,839 matches
-
vinovăție. Omul normal judecă și evaluează valoric, moral, în permanență pe alții și se judecă pe sine - prin ceea ce face și felul în care este - presupunând constant cum îl evaluează și îl judecă alții pe el. Cu alte cuvinte „îi pasă” de opinia și judecata altora în ceea ce-l privește, după cum se așteaptă ca și altora să le pese de opinia și judecata sa. Această relaționare este expresia stimei și considerației pe care subiectul o acordă altora, o acordă sieși și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o acordă sieși și o pretinde din partea altora pentru sine. Atunci când subiectul nu mai are considerație față de ceilalți, nu-i mai stimează și când față de sine e indiferent sau într-o constantă atitudine de autoevaluare pozitivă, lui nu-i mai pasă nici de opinia și judecarea publică a celorlalți iar rușinea și pudoarea dispar. Sentimentul de vinovăție rezultă din judecarea de sine, privitor la propriile intenții, comportamente și mod de a fi - care - poate fi evaluat ca reprobabil, în conformitate cu normele și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din următoarele caracteristici: - produsul este standardizat și disponibil unui număr mare de producători sau distribuitori; este cazul general al mărfurilor de larg consum; - există puține șanse de a crea o diferențiere semnificativă din punctul de vedere al cumpărătorului; cui Îi pasă, de exemplu, ce marcă poartă o cutie de piuneze sau conductorii unei instalații electrice? - cumpărătorii au costuri de transfer mici atunci când schimbă furnizorul, și de aceea se deplasează cu ușurință În căutarea prețului minim; - cumpărătorii sunt mari sau importanți, și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al doilea volum din Orbitor, C. a considerat oportun să publice, în 2001, Jurnal, operă dezamăgitoare, de self-agent literar, de un egoism etanș, nu o dată pigmentat megalomaniac și meschin: „Nimeni nu are mai mult instinct literar decât mine”, „Nu-mi pasă de viața națională și socială, de comunități. Individul, eu, asta mă fascinează, grota”, „Procreez cu creierul și gândesc cu testicolele, isterizat în țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
suficient de departe unii de ceilalți pentru a avea o anumită intimitate. Problema este stabilită și discutată până când este înțeleasă. Fiecare participant (în mod privat/separat) construiește una sau mai multe schițe (pe foi separate), după cum vede el rezolvarea problemei, „pasând” schița persoanei din dreapta sa în momentul în care a definitivat-o. Mediatorul trebuie să stabilească o limită de cinci minute pentru efectuarea acestor schițe. Participanții primesc schițele de la colegi și le folosesc în vederea obținerii unor noi idei pentru propriile schițe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
proiectate asupra viitorului, dau o ardoare aparte dialogului (rămas deschis, suspendat) speranță-scepticism: „Ce bine va aduce o astfel de schimbare? / Și ce mai rău ar face o stea, un comet mare, / Care să arză globul ș-ai lui locuitori! / Ce pasă bietei turme, în veci nenorocită, / Să știe de ce mână va fi măcelărită / Și dacă are unul sau mulți apăsători?” Când se întoarce spre trecut, poetul se oprește asupra paginilor de istorie înnobilate de sângele eroilor căzuți pentru libertate. Virtuțile strămoșești
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
să primească judecata strâmbă a tiranului. Într-o astfel de atmosferă încordată, Ciacalul are intenția de a o provoca pe Vulpe, renumită pentru istețime și viclenie, să ia cuvântul și să salveze onoarea patrupedelor. E o strategie de a-i pasa altuia o sarcină dificilă, pe care, dacă se poate, e bine să nu ți-o asumi: "Frate Hulpe, dzisă, poți răbda ca între pasiri dihanie mai cu socoteală și mai cu meșterșugul loghicăi decât între noi să să afle? (că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fiert, 4-5 măsline tocate și puțină verdeață tocată; se freacă bine până devine o pastă. Pasta de ouă - 5 cartofi fierți, 5 ouă fierte tari, 200 g de unt, o ceapă tocată fin, sare și piper; ouăle și cartofii se pasează și se amestecă cu restul, până se face o pastă cremoasă. Pasta franțuzească - un ficat mare, fiert și măcinat se amestecă cu 4 linguri de unt, o lingură de muștar, o lingură de smântână, o ceapă tocată fin, 3-4 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură de făină. După ce dau un clocot, pasăm și strecurăm sosul. Se poate servi la diferite preparate din carne și ouă, dar mai ales se servește la clătite umplute cu carne. SOS DE BRANZA PENTRU PASTE FAINOASE 2 cepe tocate se călesc în 3 linguri de ulei, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
usturoi verde tocat mărunt. SOS DE ROȘII (1) 6 kg roșii, 8 ardei roșii, 8 cepe, 2 rădăcini de țelină, 3 linguri de oțet, 4 linguri de muștar, 250 g zahăr, sare și piper după gust Se fierb și se pasează legumele, apoi adăugăm oțet, muștar, zahăr și condimente. Le dăm un clocot, apoi punem în sticle și sterilizăm la Bain-Marie. SOS DE ROSII (2) 4 kg roșii, 2 kg gogoșari, 3 linguri de zahăr, 3 linguri de sare, 3 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se pune în borcane. SOS DE ROSII (4) 3 kg roșii, 1 kg ardei roșii, 2 ardei iuți, 4 cepe mari, 4-5 cuișoare, 4 linguri de zahăr, 2 ceșcuțe de oțet, boabe de enibahar pisat Se fierb roșiile și se pasează, se amestecă cu ardeii, ceapa și condimentele date prin mașina de tocat, apoi se fierb ca o marmeladă. Fierbinte, se pun în borcane și se lasă până a doua zi. SOS DE SMÂNTÂNĂ 300 g smântână, 100 g muștar, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făcut din sos, ulei, muștar, vin, piper și foi de dafin), se ung bucățile de carne cu acest sos și lăsăm să stea timp de 6-7 ore. Apoi adăugăm apoi carnea și lăsăm să fiarbă bine. Scoatem carnea, sosul îl pasăm și îl turnăm peste carne. Se servește cu cartofi prăjiți, cu sos de roșii și boia. Pentru un grătar mai gustos, se ține carnea bătută, condimentată și dată cu un sos făcut din ulei, sare, muștar și foi de dafin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
doua zi. SOS POULETTE Preparăm un sos à la crème, căruia, înainte de a fi servit, îi adăugăm puțin pătrunjel tocat, după care îl legăm cu două gălbenușuri de ou. Se servește la rasol, pui sau vițel. SOS RAVIGOTTA Se pasează bine 4 sardele cu 2 gălbenușuri fierte tari, se adaugă pătrunjel tocat, tarhon și o ceapă mică. Se adăugă 4 linguri de ulei, o lingură de oțet, o lingură de muștar, sare, piper și mărar tocat. Se servește în sosieră
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pe răzătoarea mică. După ce am călit morcovul, stingem cu 2 l de apă, apoi adăugăm 2-3 linguri de zarzavat din conserve pentru iarnă, patru cartofi tăiați cuburi, o ceapă tocată mărunt și lăsăm să fiarbă. După ce a fiert, strecurăm supa, pasăm zarzavatul, amestecăm supa cu zarzavatul pasat, punem o lingură de delicat, dăm gust de sare, mai dăm un clocot, apoi dăm deoparte și decorăm cu verdeață. Se servește cu crutoane din pâine, care se fac din felii de franzelă tăiată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
să fiarbă, apoi se adaugă 125 g brânză rasă și două gălbenușuri, după care se formează găluște care se fierb în apă cu sare. Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele fierte se pasează și se pun în supă, împreună cu găluștele și 200 g smântână. Este o rețetă pentru patru porții. SUPĂ DE GĂINĂ CU GĂLUȘTE DE GRIȘ O găină potrivit de mare se pune la fiert în apă cu sare, după ce se spumează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
curăță și se pun la fiert, cu aripile, apa și sarea. Se lasă până fierbe carnea, apoi se strecoară supa. Carnea se lasă la răcit, apoi o luăm de pe oase și o adăugăm în supa strecurată. După dorință, zarzavatul îl pasăm și îi dăm drumul în ciorbă, dăm gust de sare și punem piper, verdeață și o crenguță de cimbru verde tocat fin. Separat, fierbem în apă cu sare o ceașcă de paste făinoase cam nouă până la zece minute, apoi le
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și lăsăm să fiarbă la foc domol timp de o oră. Adăugăm mirodeniile, pastă tomată, merele tăiate felii subțiri, zahărul, cimbrul, usturoiul tocat și lăsăm să mai fiarbă puțin. Dăm deoparte, scoatem peștele într-un vas mai mărișor, sosul se pasează în alt vas, dăm gust de sare, piper și dacă mai trebuie, pastă tomată. Punem vasul la fiert și, când clocotește, adăugăm o lingură de făină dizolvată în apă rece, mai dăm câteva clocote. Turnăm sosul peste pește și dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Sosul se face din 2 linguri de muștar, 2 linguri de miere de albine, o lingură de ulei de măsline, o lingură de verdeață tocată și 100 ml de vin alb. Piureul se face din 3 cartofi fierți, care se pasează bine și se amestecă cu o linguriță de Knorr delicat, 150 ml de lapte dulce și 3 căței de usturoi tocat fin. RULADĂ APERITIV Aluatul: 2 căni de cafea cu borș, 2 căni de cafea cu ulei, drojdie cât o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de cocos și restul de zahăr. Din această compoziție, se fac turtițe mici și plate care se așează în tavă pe o hârtie unsă cu unt și se coc la foc potrivit, circa 12-15 minute. Dulceața se încălzește și se pasează, după care se umplu două câte două. PRICOMIGDALE MOCCA 150 g unt, 60 g zahăr pudră, 1 gălbenuș, o linguriță de ness, 130 g făină, 20 g cacao. Pentru umplutură: 3 linguri frișcă nebătută, 2 linguri de ness, 90 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adăugăm o linguriță de amidon amestecat cu o lingură de lichior de portocale. Se fierbe timp de 3 minute, apoi se strecoară și se dă la rece. Sos de zmeură (1) - se bat cu mixerul 250 g zmeură, apoi se pasează printr-o strecurătoare pentru a îndepărta sâmburii. La final, adăugați o lingură de zahăr pudră. Sos de zmeură (2) - 300 g zmeură, 3 linguri de apă și 3 linguri de zahăr se amestecă, se pasează și se strecoară prin sită
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
250 g zmeură, apoi se pasează printr-o strecurătoare pentru a îndepărta sâmburii. La final, adăugați o lingură de zahăr pudră. Sos de zmeură (2) - 300 g zmeură, 3 linguri de apă și 3 linguri de zahăr se amestecă, se pasează și se strecoară prin sită. La sirop se adaugă o lingură de suc de lămâie și 50 g lichior de fructe. SPUMA DE ZMEURA 5 linguri de gelatină, 450 g zmeură, 4 linguri de suc de lămâie, 2 ouă separate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cupe sau cănițe în care punem compoziția fiartă și lăsăm timp de patru - cinci ore la rece până se întărește. Răsturnăm pe farfurie crema întărită și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care se exprimă printr-o singură voință. Heliade Rădulescu caută însă altceva - nu o suprimare a multitudinii, ci o educare a ei: "Cu toate aceste încercări și machinațiuni diabolice, după ce tiranul și oligarhii se conving că timpul nu stă, ci pasă și tot pasă înainte și multitudinile încep a se lumina și a-și cunoaște erorile, că încep a avea conștiință de sine și de drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
printr-o singură voință. Heliade Rădulescu caută însă altceva - nu o suprimare a multitudinii, ci o educare a ei: "Cu toate aceste încercări și machinațiuni diabolice, după ce tiranul și oligarhii se conving că timpul nu stă, ci pasă și tot pasă înainte și multitudinile încep a se lumina și a-și cunoaște erorile, că încep a avea conștiință de sine și de drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade Rădulescu alege o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin sălbăticia insulelor lor. Într-adevăr Ciclopii nu cultivă și nu lucrează pământul care totuși le dă totul "fără însămânțări, fără muncă". Ei nu au nici un fel de organizare politică, "nu au nici loc de sfat, nici datini", nu le pasă unora de alții, trăind izolați. E o lume fără oameni unde mișună doar capre sălbatice. Nu știu cum să construiască vase, nu au dulgheri și nu cunosc comerțul. Mai mult, Ciclopii par să nu cunoască gătitul, trăind doar din crud (brânză și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]