15,863 matches
-
puțin absurde uneori, evocator-enigmatice. Universul banal al cotidianului rutinier, cu micile sale drame, generează stări emoționale uneori ambigue, care sunt privite fără patetism, cu o anume înțelegere resemnată și consemnate cu delicatețe, fulgurant, într-o viziune mai degrabă cinematografică. Alaska, patria totemurilor (1973) este o carte de știință popularizată, construită cu profesionalism, prin valorificarea unei solide bibliografii de specialitate. Este descrisă viața eschimoșilor, cu o relatare amănunțită a originii, istoriei, modului de viață, vizând ocupații caracteristice, civilizație materială, obiceiuri, legende, mituri
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
construită cu profesionalism, prin valorificarea unei solide bibliografii de specialitate. Este descrisă viața eschimoșilor, cu o relatare amănunțită a originii, istoriei, modului de viață, vizând ocupații caracteristice, civilizație materială, obiceiuri, legende, mituri, ceremonialuri etc. SCRIERI: Masculin, feminin, București, 1973; Alaska, patria totemurilor, București, 1973; Invitație la umbră, București, 1977; Nodul de apă, București, 1981; Lacrimi de curcubeu, București, 1985; Iarba soarelui, București, 1986; Colecția de pistrui, București, 1987. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Două moduri lirice, RL, 1973, 33; Mircea Iorgulescu, „Masculin
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
făcut parte „dintr-un volum pierdut, rămas nepublicat, nu din voia autorului”. Oricum, poeziile din această plachetă și din următoarele două - Cântec românesc (1983), Drum românesc (1985) - nu sunt ale unui începător. Autorul plasticizează idei la flacăra dorului de țară. Patria suferindă lăsată în urmă, tragedia țăranului, evocat sub numele simbolic Ion, vicisitudinile exilului, idealurile de dreptate ale înaintașilor sunt teme recurente, de o mare forță emoțională. Nu este vorba despre un poet metaforic, nici despre un patriotard discursiv. Versurile par
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
Timp, înainte!, București, 1958 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); Stendhal, Roșu și negru, I-II, București, 1959, Despre dragoste, postfață Vera Călin, București, 1968; Boris Gorbatov, Neînfrânții, București, 1960 (în colaborare cu Maria Roth); Mihail Șolohov, Ei au luptat pentru patrie, București, 1960 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Victor Hugo, Omul care râde, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1961, Notre-Dame de Paris, București, 1967; Ivo Andrić, E un pod pe Drina, București, 1962 (în colaborare cu Ioana G. Seber), Povestea cu elefantul
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
din București în 1957-1958) și duce o viață aventuroasă. După ce debutează în 1927 cu versuri în revista „Săptămâna” (Ploiești), mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Poezia”, „unu”, „Herald”, „Meridian”, „Jurnalul” (Craiova), „Revista literară” ș.a. După 1950 este redactor la „Pentru patrie” și publică în „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ramuri” ș.a. Redactează, la Craiova, revistele „Ostașii luminii” (1931) și „Radical” (1929-1931), pe lângă cea din urmă funcționând și o editură, la care N. își publică placheta de debut, Cartea cu grimase
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
mulți factori recunoscuți ca afectând victoria sau înfrângerea: factorii economici (nivelurile de producție), factorii demografici (mărimea populației), factorii geografici (terenul de luptă), factorii strategici (aliații și inamicii), factorii de conducere (calitatea și instruirea comandanților), factorii recompensatorii (lupta de apărare a patriei) etc. Ipoteza mea era că nivelul consumului de carne din regimul alimentar ar trebui sa fie într-o legătură pozitivă cu câștigarea războiului, având un efect sistematic, care rămâne sesizabil chiar și după ce se face analiza de control pentru toate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu satira, între lamentație și sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea virtuților străbune (Dor și jale, În memoria celor morți pentru patrie și libertate), prinse în faldul romantic al fatalității și damnării („Să fii om, să ai un suflet, să-ți vezi mâna sfâșiată / Și să nu poți nici să speri, nici să plângi, nici să vorbești”), se alătură sentimentalismului duios, lamartinian
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
o mai mică scindare a vârstelor vieții (apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub motoul: „Munca, familia, patria”; 2. generația 1925-1935: este „generația libertății regăsite”, generația norocoasă sau generația sandwich; 3. generația 1935-1944: este „generația precoce”, de tranziție; 4. generația 1945-1954: este „generația mai 1968”, generația de vârstă medie, a celor aflați la mijlocul drumului, mult prea preocupați de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori îți prinde bine!”, cărora după intrarea României în război li s-a adăugat o strofă: „Dar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână/ Ia și o armă, că nu strică!”. În fiecare număr se reproduc scrieri umoristice ale lui I. L. Caragiale, Al. Cazaban, G. Topîrceanu, Cincinat Pavelescu, G. Ranetti ș.a. Dintre contemporani sunt prezenți Mircea Pavelescu
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
PAGINI DUNĂRENE, publicație apărută la Galați, anual, în 1955, 1956 și 1960. Este o culegere din lucrările cenaclului literar „13 iunie 1916”. Redactori: Manole Brazdeș, Stan Păun. Puternic marcată de dogmele epocii, P.d. își trasează coordonatele ideologice între „devotamentul față de patrie” și „neîmpăcata ura față de toți acei ce vor să frâneze drumul nostru spre pace și belșug” (Cuvânt înainte). Rubrici: „Traduceri”, „Scenarii”, „Primii pași”, „Folclor” „Evocări”, „Medalioane”, „Documente, amintiri”, „Oameni și cărți”, „Opinii”, „Note”. Publică poezie Mihu Dragomir, Camil Baltazar, Stan
PAGINI DUNARENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288611_a_289940]
-
situația creată de inundarea Bucureștilor, periodic, prin revărsările Dâmboviței. Din Byron, sub titlul Bonivard la Șilon, traduce M. C. (Constantin Moroiu), iar A. Poenaru colaborează cu tălmăcirea unei serii de povestiri despre școală, reunite sub titlul Exempluri asupra iubirii de patrie. Transpunerea unei lungi nuvele, Balul vițe-legatului de M-me Charles Reybaud, îi aparține lui Enrich Winterhalder, viitorul colaborator al lui C. A. Rosetti. R.Z.
PAMANTEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288637_a_289966]
-
Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei. N.B. oprește pentru „îndreptarul” său pasajele ce istoriseau victorii câștigate de Constantin cel Mare sub pavăza semnului sfânt. Căci, printr-un anacronism produs probabil de Eftimie al Târnovei, împăratul luptă adesea contra turcilor. Gândul protejării patriei, a valorilor amenințate de cotropitorii desemnați de zugravii din Moldova drept principali candidați la flăcările iadului contribuie decisiv la definirea unor sensuri pentru care exemplaritatea canonizată propusă drept model era numai un îndepărtat punct de plecare. Tot din Panegiricul... lui
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
pentru solii și pentru războaie), rezolvarea - în spiritul nobil al dragostei de țară - a problemei păcii și a războiului fac din Învățături... o carte ce promovează și un umanism politic de o extracție superioară. Lui Agapet, de pildă, iubirea de patrie îi era absolut indiferentă. Pentru N. B., cel care căuta în istorie rosturile ascunse ale curgerii lumii, patriotismul nu putea veni din sursele bizantine, care ignorau, în bună măsură, simțământul, ci este propriu acestui text, cum era propriu sufletului autorului. Dragostea
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
un geam deschis, București, 1955; Sub arșița verii, București, 1957; Suită dramatică, București, 1959; Noi, cei vii, București, 1963; Între două oglinzi, București, 1965; Mărul cunoștinței, București, 1968; Succes, București, 1971; Moartea tânărului veteran, București, 1978. Traduceri: Dimos Rendis, Pământul patriei, București, 1953 (în colaborare cu Demostene Botez); Romain Rolland, Beethoven. Marile epoci creatoare. De la Eroica la Appassionata, introd. Horia Bratu, București, 1962 (în colaborare cu Nicolae Parocescu), Goethe și Beethoven, București, 1963 (în colaborare cu Nicolae Parocescu), Beethoven. Marile epoci
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
Ștefănescu, Alexandru Papilian, RL, 1997, 12; Georgeta Drăghici, Făpturile din insectar, RL, 1998, 49; Cosma, Romanul, II, 282-284; Perian, Pagini, 177-180; Dicț. scriit. rom., III, 613-615; Popa, Ist. lit., II, 852-853; Dicț. analitic, IV, 511-513; Manolescu, Enciclopedia, 556-557; Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie, Brașov, 2003, 194-198. A.Tr.
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
PATRIA, gazetă politică și culturală apărută la Cernăuți, de trei ori pe săptămână, între 2 iulie 1897 și 21 aprilie 1900. Organ al grupurilor politice naționale românești, P. își încadrează activitatea între limitele impuse de legile Imperiului Austro-Ungar, încercând, în cadrul îngust
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
care o avea la Râmnicu Sărat. A colaborat la „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Ilustrațiunea română”, „Minerva”, „Rampa”, „Țara nouă” (Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
alte nații”. Conștiința națională fusese și mobilul permanent al demersurilor iluministe, de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală. Ideea de națiune, de patrie e, de altfel, ceea ce diferențiază în general, cu pregnanță, gândirea social-politică românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
mesianic, orientat spre social și național, fără a exclude tematica vieții personale, intime, contemplația, cultivarea pitorescului. Dominantele sunt iubirea de popor, adoptarea ca limbă literară a limbii vorbite, valorificarea creației populare, cultivarea tematicii istorice, în scop educativ, patriotic, reflectarea naturii patriei și în genere a realităților autohtone. Evocat anterior doar cu intermitențe și mai mult enunțiativ (bunăoară, de Gh.Asachi, Heliade, Cârlova), trecutul național devine în perioada pașoptistă, cât și după aceea, unul dintre principalele puncte de plecare ale poeziei românești
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
S. Crohmălniceanu, București, 1963; Cântecele pădurii tinere, București, 1953; Versuri alese, București, 1954; Din veacul XX, București, 1956; Ady Endre, București, 1958; Surâsul Hiroșimei, București, 1958; ed. plurilingvă, București, 1978; Oratoriul Eliberării, cu ilustrații de Florica Cordescu, București, 1959; Cântăm patria, București, 1959; Poezii și poeme, pref. Perpessicius, București, 1961; Cântece împotriva morții, cu ilustrații de Florica Cordescu, București, 1963; Povestea broaștei țestoase, cu ilustrații de Florica Cordescu, București, 1963; Poeme. 1944-1964, București, 1964; Elegie pentru floarea secerată, cu ilustrații de
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
ochiului nostru care este al doisprezecelea/ iar dincolo (tânără tânără) o pisică a norilor / pipăie ghiozdanul penarul și călimara/ din ghiozdan - în drumul spre școală/ drum de frunză veche noapte bună// noapte bună aici șezum și plânsem/ și dacă unei patrii imaculate/ pasărea i-a spus din când în când la revedere// de ce trebuie să ne oprim tocmai noi/ și brusc să ne înălțăm la cer// cu oboseală multă, cu oboseala din cenușa/ acelei industrii dintre cuvinte// pe unde plutiră cetăți
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
difuzate la radio, ca Derbyul (1939), Ramuncio (1943), Străinul (1947), Gura lumii (1949). Reflexul pasiunii de o viață pentru muzică sunt două „monografii” dramatizate, Frédéric Chopin (1953) și Piotr Ilici Ceaikovski (1953). A colaborat la „Sămănătorul”, „L’Indépendance roumaine”, „La Patrie”, „Le Moment”, „Timpul”, „La Roumanie”, „Viața românească”, „Dreptatea”, „Curentul familiei”, „Gospodina”, „Biblioteca revistei «Catedra» Galați”, „Mariana”, „Almanahul teatrului românesc”, „Rampa”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (pe care a condus-o o vreme), „Teatrul Național” (București) ș.a. A mai semnat Ariel
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Repere bibliografice: Rebreanu, Opere, XII, 473-474, XIII, 160; Ion C. Bacalbașa, „Masca”, „Înainte”, 1914, 368; Petre Locusteanu, „Masca”, FLR, 1914, 27; C.Sp. Hasnaș, „Garoafe roșii”, FLR, 1915, 22; Lovinescu, Opere, VIII, 162; B. [Lucian Blaga], „Cântări pentru pasărea albastră”, „Patria” (Cluj), 1922, 273; Streinu, Pagini, V, 70-71; [Ovid Densusianu], „Cântări pentru pasărea albastră”, VAN, 1922-1923, 10-11; Emil Isac, „Cântări pentru pasărea albastră”, ALA, 1923, 115; A,. Bădăuță, Mihail Dragomirescu, „Cântări pentru pasărea albastră”, „Buletinul Institutului de Literatură”, 1923, broșura 1
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
în „Controla” (Timișoara), „Deșteptarea” (Cernăuți), „Foaia interesantă”, „Cosinzeana” ș.a. Ele vor forma, împreună cu câteva inedite, volumul Chipuri din Săcele (1938). Traduceri, articole diverse, portrete îi mai apar în „Gazeta de Transilvania”, „Gând românesc”, „Observatorul economic” (revistă pe care o fondează), „Patria” ș.a. În „Patria” publică în foileton lucrarea Legăturile noastre cu Anglia, editată și în broșură (1923). Amplificată, va fi inclusă, sub titlul Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal în lumină europeană, în volumul colectiv Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul (1929
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
Deșteptarea” (Cernăuți), „Foaia interesantă”, „Cosinzeana” ș.a. Ele vor forma, împreună cu câteva inedite, volumul Chipuri din Săcele (1938). Traduceri, articole diverse, portrete îi mai apar în „Gazeta de Transilvania”, „Gând românesc”, „Observatorul economic” (revistă pe care o fondează), „Patria” ș.a. În „Patria” publică în foileton lucrarea Legăturile noastre cu Anglia, editată și în broșură (1923). Amplificată, va fi inclusă, sub titlul Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal în lumină europeană, în volumul colectiv Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul (1929), o versiune franceză
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]