6,814 matches
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră literatură cultă și populară, selectată din periodicele transilvănene sau din cele apărute la Iași și București. Autorii întâlniți cel mai des sunt I. Creangă, N. Gane, I. Slavici, G. Coșbuc, I. Pop-Reteganul, Th. D. Speranția, D. Stăncescu, alături de care colaborau bucovineanul C. Morariu, cu traduceri din literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
vom zăbovi, reproducând un procent neînsemnat din numeroasele intervenții ale scriitorilor găzduite de Scânteia, România liberă, Scânteia tineretului, Viața românească, Flacăra, Lupta de clasă ș.a. Opiniile de mai jos, publicate În Contemporanul nu se deosebesc prin nimic de cele din periodicele mai sus menționate; dimpotrivă ele exprimă pulsul normal al creației, Însetată parcă de „creșterea ideologică”, de Înregimentare tematică Într-un „plan cu obiective precise”, de ghidare prin „metoda de gândire și muncă a Partidului”, etc. Culmea este că oricât ar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și ea pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele de profil: Viața românească, Contemporanul, Flacăra ci și Scânteia, Lupta de clasă, Scânteia tineretului, România liberă. Precizăm că schița cadrului social-politic care a adăpostit și influențat producția literară este incompletă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cu mici retușări aceste campanii poetice le-am Întâlnit sub aceleași sau alte semnături, vreme de 5 ani, până În 1954. Și ca să nu fiu bănuită de omisiuni și nominalizări tendențioase voi Întocmi o bibliografie aproape completă a poeziilor publicate În periodicele cercetate, trimițând cititorul la sursă pentru a se convinge dacă scurta suită de poezii prezentate anterior este, În vreun fel, reprezentativă. Să Începem cu revista Uniunii Scriitorilor, Viața românească, care, invariabil, număr de număr, În primele pagini, după comentariile din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I. V. Socec”, 1895), Enciclopedia județului Bacău (coordonator Emilian Drehuță, Bacău, Editura Agora, 2008), Ioan V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, „Vitraliu” - periodic editat de Centrul Cultural Internațional „George Apostu”, „Ateneu” - revistă editată de Consiliul Județean Bacău sau „Acta Bacoviensia” - anuarul Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale (D.J.B.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, „Vitraliu” - periodic editat de Centrul Cultural Internațional „George Apostu”, „Ateneu” - revistă editată de Consiliul Județean Bacău sau „Acta Bacoviensia” - anuarul Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale (D.J.B.A.N.). Dintre acestea, se remarcă articolele privind istoria modernă și medievală a orașului, ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu apariția și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice. Deloc întâmplător, chiar și în zilele noastre, în jurul orașelor moldovenești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
achiziționarea celor patru autobuze s-a ridicat la suma de 1,2 milioane lei. Creșterea galopantă a prețului benzinei, dar și a pieselor de schimb, taxele și impozitele locale mari, prețul ridicat al concesionării, precum și celelalte cheltuieli aferente (salarii, reviziile periodice etc.ă, au dus, inevitabil, la rezilierea contractului (1 octombrie 1935). Dincolo de efectele negative produse în interiorul unui sistem economic aflat în criză generalizată, deficitul bugetar al firmei concesionare s-a apreciat și pe alte căi. Spre exemplu, „având în vedere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 14 martie 1902 și 16 februarie 1903. Publicație din constelația „Literatorului”, P.a. continuă, „reînsuflețită și reformată”, „Revista modernă”, ceea ce este evidențiat și de numerotarea noului periodic. În lipsa unei casete redacționale, se menționează că revista apare sub îngrijirea lui H. Coșoi. Articolul-program ( Prima vorbă) deplânge, cu accente patetice, starea culturală a țării, căci „nici un curent trainic nu s-a creat la noi, nici o operă, nici o școală artistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
pe oglindă lui, ici, colo, cateva turnuri... negre. Turnuri în apă...”. Cu sensibilitatea lui în acord cu cea a orașului unde și-a definit personalitatea, Ț. elogiază grandoarea, dar înregistrează și semnele vremelniciei, care pecetluiesc „cetatea” și locuitorii săi. În periodice i-au rămas traduceri din Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
de documentație. EFICACITATEA Măsura în care un produs va satisface un ansamblu de cerințe specifice unei anumite misiuni și este funcție de disponibilitate, fiabilitate și capabilitate. MENTENABILITATEA Proprietatea unui produs exprimată prin posibilitatea ca acesta să fìe supravegheat, întreținut și reparat periodic. DISPONIBILITATEA Reprezintă măsura în care produsul permite folosirea sa atunci când este nevoie, sau, altfel spus, posibilitatea de a fi în funcțiune la un moment dat. Disponibilitatea, reprezentând condiția produsului de începere a funcționării este determinată de relația dintre fiabilitate, personal
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
se obțin, de obicei, prin cele mai diverse maniere, convenționale sau neconvenționale. Astfel, se pot obține informații, în mod organizat, prin documente (standarde) prestabilite, dar și pe canale cum ar fi: * reclamațiile și sesizările beneficiarului; * concluziile unor analize; * rezultatele probelor periodice de tip. Aceste din urmă informații au în general o doză de incertitudine și de dezordine organizatorică care le conferă un caracter nedeterminativ în cadrul unui sistem informațional. În domeniul calității, informațiile au trei sensuri: * sensul sintetic, reprezentat prin date (cifre
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale ......................................................................................... 181 XIII. Încheiere ......................................................................................... 213 DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ ...................................................................... 220 INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE ................................. 241 EVOLUȚIA LITERARĂ ȘI STRUCTURA SOCIALĂ ................................... 268 ÎNRÎURIREA ARTEI ................................................................................. 279 ORIGINALITATEA FORMEI ....................................................................... 283 ÎMPRUMUTAREA FORMEI ....................................................................... 286 Referințe critice .......................................................................................... 290 CZU 859.0-32 R 35 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Textele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spiritul critic, timid prin firea sa, spiritul critic moderând spiritul novator, temerar prin firea sa -, suntem siguri că țara noastră ar avea astăzi un alt aspect. Dar s-a întîmplat altfel. Se vede că așa a fost să fie... DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ Spuneam într-un articol de acum câteva luni1 că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
, publicație apărută la București, lunar, între 15 ianuarie și 15 septembrie 1875. Grupul de adolescenți, cei mai mulți elevi de liceu, care participă la redactarea revistei, au oferit conducerea periodicului tânărului Al. Macedonski. Poetul se retrage însă după apariția primului număr, nefiind de acord cu „latinismul” excesiv al grupării. Era mai curând o tendință italienizantă în ortografia și limbajul acestor începători, între care se numără Demetru G. Ionnescu (Take Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289223_a_290552]
-
el mai semnează Ovidiu Bănescu, Iorgu Ghiță, Dumitru Codăuș, Dimitrie Moises, Florian C. Ștefănescu, George Colfescu, Ion C. Balaban, Marin Oprea, Emil Meleca, dar nici unul nu a confirmat aștepările, așa cum nici în proză nu se va impune vreun colaborator al periodicului. La „Cronica literară” sunt prezentate cărți nou apărute, aparținând lui Mircea Eliade, Gib I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, Ion Biberi, C. Stere, Mihail Sebastian, G.M. Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale ș.a., printre semnatarii comentariilor aflându-se Aurel Iordache, Dan Emanoil, Dimitrie Moises
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
Cazaban, Marin Sârbulescu, Teohar Mihadaș, Alexandru Jebeleanu, Remus Luca, Ioanichie Olteanu, Dinu Ianculescu, Vlad Mușatescu ș.a. În cadrul rubricilor „Corespondența noastră” și „Cântece noi” sunt găzduiți zeci de tineri, dintre care unii își făcuseră ucenicia la reviste școlare sau la alte periodice, precum Robert Cahuleanu (viitorul Andrei Ciurunga), Octav Sargețiu, G. Uscătescu-Șoimu (George Uscătescu), Vasile Posteuca, Dimitrie Stelaru, Stelian Diaconescu (Ion Caraion), M. I. Cosma, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Ion Potopin, D. Corbea, Lucian Valea, Dragoș Vicol, Ion Apostol Popescu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Transcriind fonetic textele culese, C. se încadra unei direcții noi în domeniu, lucrarea sa fiind luată drept model mai multe decenii de-a rândul. Textele publicate sunt însoțite de indicații privitoare la variantele apărute anterior în alte colecții sau în periodice. Referindu-se la valoarea documentară a creației populare, C. laudă inițiativa lui V. Alecsandri, subliniind totodată și riscurile ce derivă din „întocmirea” textelor. Observațiile sale au în vedere, mai cu seamă, colecția de balade și colinde „alcătuită” de bănățeanul At
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
fi acela de a oferi „informația onestă, ca atitudine netă în fața vieții artistice”, într-o „publicație bine vertebrată” și „obiectivă”. În fapt, aceste deziderate nu vor fi atinse deoarece atitudinea publicației va fi guvernată, mult mai accentuat decât a altor periodice culturale, de ideologia Partidului Comunist, iar vocile care, în mod voalat sau fățiș, nu vor pactiza cu orientarea politică a epocii vor fi imediat înlăturate. Într-un articol de bilanț, inclus în numărul 500/1980, Eugen Barbu plasează „crezul artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
1975), Mircea Eliade (1978), George Enescu (1981), dezbate, de asemenea tendențios, sincronismul și protocronismul (1980), avangarda literară, al cărei spirit nu îl înțelege (1978), ține să își aproprie, ca spirite afine, pe G. Călinescu și pe N. Densușianu. După 1989 periodicul păstrează aceeași structură, dar nu reușește să mai capteze, nici măcar parțial, interesul publicului. I. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
JALEȘ, Const. (pseudonim al lui Constantin Mateescu; 7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate și versiunile noi ale produselor-progam și ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a le asigura lizibilitatea, respectiv accesibilitatea. 45. Responsabilitățile ce revin personalului unității cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. H. Condițiile în care se pot întocmi, edita și arhiva electronic registrele, jurnalele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164301_a_165630]
-
unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate și versiunile noi ale produselor-progam și ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a le asigura lizibilitatea, respectiv accesibilitatea. 45. Responsabilitățile ce revin personalului unității cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. H. Condițiile în care se pot întocmi, edita și arhiva electronic registrele, jurnalele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164465_a_165794]
-
2008), "În 1965, Ceaușescu a fost mai cunoscut în partid decât Apostol", în Jianu, Ion, Gheorghe Apostol și scrisoarea celor șase, București, Editura Curtea Veche, pp. 95-105. Toma, Sorin (2004), Privind înapoi. Amintirile unui fost ziarist comunist, București, Editura Compania. Periodice "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 42, pp. 6-8. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 43, pp. 4-8. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 45, pp. 2-5. "Anchetă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]