7,756 matches
-
acestui arbore într-un capitol separat) și rolul toacei, chiar dacă, de data aceasta, este vorba de prototipul ei divin. „Toaca din cer” sau „toaca lui Dumnezeu” este „tot ca cea de pe pământ”, „asemenea celei de la biserică” și cu aceeași menire („piere tot ce-i rău” și „diavolul nu se mai poate arăta”). Doar că, bineînțeles, este „o toacă mare” pe care „nu o aud decât oamenii buni la Dumnezeu, fără păcate” sau „oamenii năzdrăvani” (8, pp. 138- 142). Gestul magic al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
celebrul basm popular englez Jack și vrejul de fasole : „Erau atât de dese și de încolăcite, încât vrejurile formau o înlănțuire care, la prima vedere, semăna cu o scară. Uitându-se în sus, Jack nu putu zări capătul vrejului, care pierea pierdut în nori. Încercă scara ; descoperi că era solidă și numai bună de urcat”. De ce a apărut și a supraviețuit în textele românești motivul scării alături de cel al paltinului cosmico- funerar ? Un prim răspuns, cel mai la îndemână, pare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Invariabil, după ce răpune monstrul, eroul de basm este înscăunat domn. Similar se întâmplă lucrurile în balade : Capul șarpelui tăia, Cu o sfoară îl lega, Lângă brâu îl încingea, La-mpăratul se ducea, Ca să vadă Și să creadă, Șarpele că a pierit, Drumul țării-i slobozit. Împăratul când vedea, Hei, pe Gruia-l așeza Cu el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia că-i da Jumătate Din cetate Și din sate A treia parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interesantă este intoxicarea prin con- sumarea pâinii făcute din grâu amestecat cu neghină (48, p. 87 ; 17, p. 167). Fenomenul era uzual, mai ales în vechime, când nu existau mijloacele mecanice și chimice de erbicidare. „Iarba rea [= neghina] din holde piară” este un slogan care ține de cultura, dar și de agricultura secolului al XIX-lea. Vasile Alecsandri știa câte ceva despre efectele nevrotice provocate de consumul de neghină. Doar odată distrusă „iarba rea”, „omenia” poate să ia locul „dușmăniei” (Hora unirii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolului al XIX-lea. Vasile Alecsandri știa câte ceva despre efectele nevrotice provocate de consumul de neghină. Doar odată distrusă „iarba rea”, „omenia” poate să ia locul „dușmăniei” (Hora unirii, 1856). Vorba populară, citată și de Creangă : „Vrajba dintre noi să piară, și neghina din ogoare” (Amintiri din copilărie, 1881). Conform Evangheliilor, în „Pilda cu neghina din țarină”, neghina este „planta Diavolului” : „Dușmanul care seamănă neghina este Diavolul” (Matei, XIII, 39). Planta parazită trebuie plivită și distrusă : „Pliviți întâi neghina și legați
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un loc interzis și consacrat”, „sfânt și inviolabil” - scrie Plutarh -, Remus a vrut să-l transforme într-un „loc profan” (Quaestiones romanae, 27). Romulus, eroul eponim, și-a dublat această crimă rituală și exemplară cu un blestem magic : „Așa să piară de aici înainte oricine va sări peste zidurile ridicate de mine” (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 7). 6. Magia și mitologia hotarului Din perspectiva din care am abordat problema locuirii tradiționale, ar fi obligatorie reconstituirea arhaicelor valențe (nu atât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în somn. Samuraiului nu voia să se despartă de familia și de valea sa. Pe nesimțite, valea ajunsese să însemne pentru el ceea ce înseamnă cochilia pentru melc. Acum era smuls cu sila din cochilia sa. Poate... poate că am să pier în timpul acelei lungi călătorii și n-am să mă mai întorc niciodată aici în vale. Pe negândite, teama că s-ar putea să nu-și mai vadă niciodată copiii și soția îi întunecă sufletul. Apele liniștite ale golfului pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nemulțumirea clocotește acum în ei. La fel ești și dumneata, la fel sunt și eu, și Tanaka, și Nishi. Așa că dintre nemulțumiți ne-au ales pe noi patru și ne-au poruncit să plecăm în călătoria asta grea. Dacă o să pierim pe drum, atunci familiile noastre vor fi dezmoștenite, iar dacă n-o să ne ducem la capăt îndatorirea de soli, atunci or să ne pedepsească și or să le dea astfel o pildă tuturor ostașilor nemulțumiți. Orice-ar fi, Sfatul Bătrânilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
episcopi, credincioșii japonezi care numărau într-o vreme patru sute de mii suflete... în ce credeau? Părintele Valente răspunse încet, cu privirile pironite în pământ: — Nu știu, și închise ochii îndurerat. Când împăratul a oprit învățătura creștină, jumătate din ei au pierit ca un fum. — Au pierit ca un fum? — Da. Până și japonezii pe care îi socoteam cei mai buni credincioși din câți au existat vreodată s-au lepădat de credință chiar în clipa în care a început prigoana. Sunt nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
într-o vreme patru sute de mii suflete... în ce credeau? Părintele Valente răspunse încet, cu privirile pironite în pământ: — Nu știu, și închise ochii îndurerat. Când împăratul a oprit învățătura creștină, jumătate din ei au pierit ca un fum. — Au pierit ca un fum? — Da. Până și japonezii pe care îi socoteam cei mai buni credincioși din câți au existat vreodată s-au lepădat de credință chiar în clipa în care a început prigoana. Sunt nenumărate exemple de astfel de japonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Valente, cuvintele părintelui sunt niște înflorituri grosolane. Și în Japonia sunt martiri care și-au dat viața pentru învățătura creștină. De ce spune el că japonezii n-au crezut în Dumnezeu? Speranța de-a propovădui cuvântul Domnului în Japonia nu a pierit încă! Apoi scoase din mânecă asul care să-i sprijine cuvintele: — Putem înțelege acest lucru și din faptul că treizeci și opt de negustori japonezi pe care i-am adus cu mine până în Nueva España au primit botezul în biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-l înfrunte pe Velasco. Dar în același timp mă întreb dacă au cerut din inimă să fie botezați? Ce vrei să spui? întrebă același episcop de adineauri. — V-am spus deja. Cum a început prigoana, jumătate din creștinii japonezi au pierit ca un fum. Dacă prigoana se întețește, fără îndoială că încă jumătate din cei rămași se vor lepăda de credința creștină fără nici o remușcare. Decât să-i botezăm ar fi mai bine să vedem în ce fel putem să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sădit și el în inimile oamenilor o sămânță nevăzută prin martiriul său în timpul prigoanei de la Roma. Nici Domnul nu s-a temut de moarte pe dealul Golgotei. Ai dreptate. Cardinalul repetă de câteva ori „Ai dreptate”. Dar dintr-o dată îi pieri surâsul și chipul i se înăspri. Numai că... noi nu trăim în vremea Domnului și a apostolilor. Fiule, noi conducem o orânduire imensă. Avem o datorie față de țările creștine și de popoarele lor. Și pentru a ne-o îndeplini, avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o momâie. Citiți... scrisoarea Stăpânului... îl împinse Velasco în grabă. Tanaka scoase scrisoarea de la Stăpân și o despături cu amândouă mâinile. — Cu smerenie ne înfățișăm Sfinției Sale, Papa Paul al V-lea al Romei, stăpânul tuturor creștinilor. Glasul lui Tanaka era pierit. Chiar și samuraiul își dădea seama că îi tremurau mâinile. — Venind în țara noastră călugărul franciscan Velasco și răspândind el învățătura creștină, a ajuns și pe pământurile noastre și ne-a arătat tainele credinței creștine. Astfel, am priceput pentru întâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a arătat tainele credinței creștine. Astfel, am priceput pentru întâia oară înțelesurile învățăturilor și ne-am hotărât să ne supunem fără preget acestei credințe... Însă, acum împrejurările sunt neobișnuite. Și ne împiedică... să ne îndeplinim această hotărâre... Glasul lui Tanaka pieri din nou. Ori de câte ori se poticnea Tanaka, sufletul samuraiului era copleșit de sentimentul unei nespuse zădărnicii. Toți acești oameni ai bisericii adunați acum în această sală de întruniri n-aveau cum să înțeleagă nici limba și nici cuprinsul scrisorii căreia solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vioaie pe care o avusese Nishi odinioară. Când râdea dezvelindu-și dinții albi pe chipul măsliniu, ochii lui străluceau plini de o curiozitate pe care samuraiul aproape că o invidia uneori. Acum sclipirea din ochii săi se stinsese, vigoarea îi pierise și chipul său căpătase o paloare de om bolnav. — Eu voiam să rămân în Spania și să învăț tot felul de lucruri, zise Nishi cu glas vlăguit întorcându-se către lumânare. Și mai credeam că lumea e cu adevărat largă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
zâmbet. De câte ori îi văzuse surâsul acela de om care pune ceva la cale, samuraiul se îndoise mereu de adevăratul țel al lui Velasco. Zâmbetul său îl păcălise, ce-i drept, de câteva ori. Dar, de când plecaseră din Roma, zâmbetul trufaș pierise de pe chipul lui Velasco și în locul lui se ivise o mină îngândurată și solitară. „Acum nu mai avem ce face” dădu samuraiul să-i spună lui Velasco din șa, dar își înghiți cuvintele. Străinul acesta care le adusese neliniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”. Evanghelia după Luca, cap. 23, versetul 46. Evanghelia după Ioan, cap. 11, versetul 50: „Care nu vă gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru norod, și să nu piară tot neamul?” Al nostru papă! (în limba latină în original). Să ne rugăm pentru al nostru papă! (în limba latină în original). Domnul m-a ocrotit. (în limba latină în original). Aleluia, Aleluia / Te slăvim, Doamne! (în limba latină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dus la Datan și Abiram; și bătrînii lui Israel au mers după el. 26. A vorbit adunării, și a zis: "Depărtați-vă de corturile acestor oameni răi, și nu vă atingeți de nimic din ce este al lor, ca să nu pieriți odată cu pedepsirea lor pentru toate păcatele lor. 27. Ei s-au depărtat din preajma locuinței lui Core, Datan și Abiram. Datan și Abiram au ieșit afară, și au stat la ușa corturilor lor, cu nevestele, copiii și pruncii lor. 28. Moise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
a înghițit, pe ei și casele lor, împreună cu toți oamenii lui Core și toate averile lor. 33. Și s-au coborît astfel de vii în locuința morților, ei și tot ce aveau; pămîntul i-a acoperit de tot, și au pierit din mijlocul adunării. 34. Tot Israelul, care era în jurul lor, cînd au țipat ei, a fugit; căci ziceau: "Să fugim, ca să nu ne înghită pămîntul!" 35. Un foc a ieșit de la Domnul, și a mistuit pe cei două sute cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
răzvrătiți, ca să pui astfel capăt înaintea Mea cîrtirilor lor, și să nu moară." 11. Moise a făcut așa; a făcut întocmai după porunca pe care i-o dăduse Domnul. 12. Copiii lui Israel au zis lui Moise: Iată că murim, pierim, pierim cu toții! 13. Oricine se apropie de cortul Domnului, moare. Va trebui oare să murim cu toții?" $18 1. Domnul a zis lui Aaron: "Tu și fiii tăi, și casa tatălui tău cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în sfîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
ca să pui astfel capăt înaintea Mea cîrtirilor lor, și să nu moară." 11. Moise a făcut așa; a făcut întocmai după porunca pe care i-o dăduse Domnul. 12. Copiii lui Israel au zis lui Moise: Iată că murim, pierim, pierim cu toții! 13. Oricine se apropie de cortul Domnului, moare. Va trebui oare să murim cu toții?" $18 1. Domnul a zis lui Aaron: "Tu și fiii tăi, și casa tatălui tău cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în sfîntul locaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
ani) și cel mai în vârstă, Evgeni Kirilov (64 de ani). În România 91, partidele politice își anunță strategiile pentru alegerile europene încă din 2006. Partidele își lansează sloganurile pentru alegeri: "Suveranitate, identitate, tradiție" (PRM), " Tot ce e românesc nu piere" (PC), " În Europa, dar nu așa" (PIN). Partidele și-au anunțat cu întârziere candidații deoarece nu foarte mulți oameni politici erau tentați de un mandat de parlamentar european 92. Într-un articol publicat în Revista 22 se sublinia că listele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
aviator Tudor (Dido) Greceanu, unul dintre așii aviației noastre de vânătoare, ulterior "beneficiarul" unor grele condamnări politice 9. Această poveste are un epilog trist. După moartea lui Tudor Greceanu (în 1994), soția lui, bolnavă de scleroză în plăci, avea să piară într-un incendiu, provocat în aparență chiar de ea. O dată cu fiica Hatmanului Tobă au ars și mai multe hărți militare, păstrate de la tatăl ei, care detaliau pozițiile partizanilor sovietici din Crimeea, în timpul războiului, lagărele sovietice prin care trecuse și ascunzătoarea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de la câteva zeci de metri fără să pățească aproape nimic, nu reprezintă decât un jalon pe drumul către sine al lui Sandu Tudor3B. Se știe că după război, în 1946, se va călugări la Mânăstirea Antim din București, pentru a pieri șaisprezece ani mai târziu, ca ieroschimonah, în temnița de la Aiud. Pasionată de aviație pasiunea a însoțit-o în tot ce a făcut în viață, dublată constant de un real talent -, după brevetare Nadia se afirmă ca un pilot valoros. În
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]