6,709 matches
-
partidul unic, fie printr-o operă de represiune sistematică, organizată, de suprimare a adversarilor, activi sau pasivi, reali sau potențiali. Acest element devine relevant pentru instaurare, deoarece face mai dificile problematica activării societății civile (în vidul care se crează în urma prăbușirii statului autoritar) și construirea de noi entități sociale și politice. Pentru o perioadă de timp (mai mare sau mai mică) poate rămâne o societate civilă slabă, prost organizată, lipsită de solidaritate și de coeziune. Despre importanța duratei regimului autoritar ca
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reprezentativ care, recent, a fost redus parțial. Fără îndoială, lipsa controlului deplin al forțelor armate de către civili pentru o perioadă considerabilă de timp este una dintre cele mai semnificative "moșteniri". Acesta a fost cazul Portugaliei pentru aproape un deceniu, după prăbușirea regimului autoritar și instaurarea unui alt regim. În Uruguay s-a convenit asupra modului de tranziție către democrație. Rolul forțelor militare din statul brazilian a fost confirmat de continuitatea tranziției, iar în Chile rolul politic al forțelor armate a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Prezența varicelor nu este suficientă pentru a produce hemoragia digestivă; alți factori sunt la fel se importanți: gradul hipertensiunii portale, prezența atrofiei mucoase, hiperaciditate, tulburări severe de coagulare. Producerea HDS la un pacient, în marea majoritate a cazurilor cirotic, determină prăbușirea funcției hepatice; anemia și hipoxia consecutivă duc la alterarea oxigenării celulei hepatice; scăderea TA pune în pericol vitalitatea nodulilor de regenerare; produșii de catabolism ai sângelui în intestin se pare că produc direct injurie hepatică, iar creșterea produșilor nitrogenici precipită
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
a reveni asupra subiectului, din altă perspectivă, anume cea a ficționalizării rapide a realității și a cristalizării imaginare a unor diferențe de mentalitate între civilizații. Nu voi reveni în detaliu la povestea deja cunoscută de tot mapamondul, a splendorii și prăbușirii spectaculoase a unui om ce părea marcat de cele mai înalte însemne ale destinului. Mă interesează în primul rînd esența dramatică în sens teatral a acestei întîmplări și impactul ei imediat la nivelul percepției publice, nu atît brute, informative, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
omenești, dezvăluind procesul de transformare în sclav conștient și propagator fanatic a unui individ înzestrat altfel cu toate resursele necesare rezistenței critice. Mai cutremurătoare decît decăderea morală a lui Ivan, absorbit rapid de Organizația tentaculară, e luciditatea lui, conștiința acestei prăbușiri, urmărirea procesului degradării personale cu un soi de dedublare masochistă. Fiecare pas spre irevocabil doare mai tare ca precedentul, dar se pare că propria scufundare exercită asupra lui o fascinație paralizantă. E drept că obișnuința creează, cu timpul, o legătură
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
America, a trebuit să facă favoruri unor negri, Limonov cultivă o anume fidelitate față de origini și un soi de compasiune barbară, ce l-au făcut să fie întotdeauna de partea proscrișilor, a marginalilor, a săracilor. Întors acasă, e răvășit de prăbușirea URSS, plînge dispariția comunismului și cere executarea lui Gorbaciov în piața publică. Îmbrăcat în fosta uniformă a Armatei Roșii, se implică alături de sîrbi în masacrarea bosniacilor și în atacurile asupra orașului Sarajevo. Participă la putsch-ul împotriva lui Elțîn, apoi creează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rafinamentele cruzimii. Virtuozitatea narativă a autorului te antrenează aproape fără voie într-o poveste halucinantă, sacadată, în care simți că te scufunzi printre meandrele unei minți rătăcite, fără să empatizezi neapărat cu personajul, dar fără să te poți sustrage fascinației prăbușirii. Într-un stil ce-l amintește adesea pe Bret Easton Ellis, Liberati ne ia de mînă și ne plimbă de-a lungul scurtei vieți a unei femei cultivate, ce vorbea cinci limbi, cînta la pian și la vioară și avea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
își asumă riscul de a scormoni printr-o istorie netransmisibilă, de a scoate la suprafață lucruri care, deși s-au întins pe durata a sute de ani, nu au fost și nu sunt povestite din generație în generație. Poate pentru că prăbușirea reperelor tradiționale și a codurilor societale nu a putut fi niciodată cu adevărat remediată, iar modelul civilizațional pierdut nu a fost pe deplin înlocuit cu altul la fel de viabil. Dar cine, dintre noi, are puterea sau căderea de a măsura responsabilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
publică acest poem neobișnuit, etalat pe unsprezece pagini duble, jucîndu-se cu toate variațiile și combinațiile tipografice posibile, răspîndite în jurul frazei principale. "Maestrul", pe punctul de a naufragia, aruncă zarurile spre cer într-un gest de ultimă sfidare. Alegoria e transparentă prăbușirea lumii vechi și instaurarea unei incertitudini structurale, ce nu avea cum să devină Cartea vreunei noi religii. Și totuși, analizat de gînditori precum Sartre, Blanchot sau Deleuze, poemul s-a impus repede ca operă cheie și fantasmă ezoterică. Toată lumea a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la extrem, stricînd relațiile de simetrie și de ipseitate, permițînd o trăire intensă, inegalabilă. Sunt succesiunea stărilor, a umorilor mele, îmi caut "eul" în zadar, sau mai degrabă nu-l regăsesc decît atunci cînd toate aparențele se volatilizează, în exultarea prăbușirii mele, cînd se suspendă și se anulează tocmai ceea ce se numește "eu". (C) Cioran e ca o bandă Möbius, indiferent de ce parte o întorci, prezintă o singură și aceeași suprafață: el însuși, pe care interioritatea și exterioritatea se întîlnesc. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
faptă condamnabilă ci ca o acțiune inovativă lăudabilă, firească. Conform analizei lui Bastiat, efectul pe termen lung nu putea fi decât o creștere necontrolată a cheltuielilor și deci a contribuțiilor, urmată de cozi, raționări, corupție, abuzuri, arbitrar și reducerea prestațiilor. Prăbușirea sistemului este deci inevitabilă. Ne vom da seama atunci că suntem nevoiți să tratăm cu o populație care nu mai știe să acționeze în mod autonom, care așteaptă totul de la un prefect sau de la un ministru și ale cărei idei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
academică independentă pot fi regăsite mai timpuriu. Începutul relațiilor internaționale nu este legat de fapt de realism, ci de idealism, care era la rîndul său o reacție împotriva practicilor diplomatice din secolul al XIX-lea. Primul război mondial a însemnat prăbușirea concertului european, care se baza pe o politică a balanței de putere, condusă de o diplomație aristocratică. Amploarea distrugerilor și a crimelor din timpul primului război mondial, precum și folosirea fără scrupule a armelor de ucidere în masă (gaz) au determinat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
relațiilor internaționale s-a născut cu această preocupare normativă pentru înțelegerea războiului și a păcii. Așa cum se va arăta ulterior mai în detaliu, idealiștii au găsit cauzele conflictelor armate nu în înclinația inerentă către război a mediului internațional, ci în prăbușirea irațională a potențialei comunități mondiale a națiunilor. Perioada idealistă interbelică a relațiilor internaționale a fost marcată de emergența criticii realiste și a disciplinei relațiilor internaționale, așa cum o cunoaștem de astăzi. Dezbaterea între idealism și realism este considerată prima dezbatere din
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rezulte ajustări ale opțiunilor politice. Cu toate acestea, politica internațională din perioada interbelică nu părea să se conformeze viziunii idealiste asupra lumii. Criza economică mondială (1929-1933) a pus capăt sistemului monetar internațional al acelei vremi (eta-lonul-aur) și a dus la prăbușirea cooperării economice internaționale. În loc să fie un regim al comerțului liber, sistemul economic internațional se caracteriza prin: protecționism, adică o politică națională ce privilegia piețele și producătorii autohtoni; și prin mercantilism, adică o politică ce subordona economia scopurilor politicii externe a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
foarte mult presiunile sub care trebuie să opereze politica sovietică, să forțeze Kremlinul la un grad mult mai mare de moderație și restrîngere decît constatase în ultimii ani și să încurajeze astfel acele tendințe care se vor concretiza fie în prăbușirea, fie în moderarea treptată a puterii sovietice. Nici o mișcare mistică sau mesianică [...] nu poate face față la nesfîrșit obstacolelor fără a se adapta în cele din urmă, într-un fel sau altul, logicii stării de lucruri existente." (Kennan 1951: 127-
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
144, 180-1) subliniază că atît administrația, cît și Kennan analizau în același mod posibilitatea amenințării politice din partea URSS. Administrația considera, ca și Kennan cîte-odată, că această amenințare trebuie contracarată cu mijloace din care nu pot fi excluse cele militare. Vietnam - prăbușirea definitivă a îngrădirii?3 Implicarea Statelor Unite în Vietnam, căreia Kennan i s-a opus încă de la început, poate fi văzută ca o prăbușire definitivă a versiunii militarizate sau a versiunii de tip război rece a îngrădirii. Dar înainte de a vorbi
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cîte-odată, că această amenințare trebuie contracarată cu mijloace din care nu pot fi excluse cele militare. Vietnam - prăbușirea definitivă a îngrădirii?3 Implicarea Statelor Unite în Vietnam, căreia Kennan i s-a opus încă de la început, poate fi văzută ca o prăbușire definitivă a versiunii militarizate sau a versiunii de tip război rece a îngrădirii. Dar înainte de a vorbi despre eșecurile poli-tice (sau chiar conceptuale) și militare, trebuie trecute în revistă, pe scurt, cîteva caracteristici fundamentale ale politicii externe americane din perioada
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și îl putea încuraja să pună la încercare fermitatea Americii. Orice noi angajamente, fie căutate cu tot dinadinsul, fie acceptate în silă, făceau să pară aproape imposibilă retractarea lor fără a produce consecințe periculoase. Căderea unei frontiere putea însemna începutul prăbușirii întregii regiuni (teoria dominoului). Afară de aceasta, americanii nu-și puteau permite în mod prea fățiș un compromis sau o înfrîn-gere, pentru că imaginea puterii și a credibilității americane era la fel de importantă și în timp de pace, și în timp de război
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
principal la această lucrare și la dezbaterea pe care a provocat-o. Morgenthau a avut un rol paradigmatic în instituirea unei discipline autonome a relațiilor internaționale. Waltz a avut același statut pentru apărarea independenței disciplinei, care fusese amenințată datorită potențialei prăbușiri a granițelor sale și a exploziei programelor sale de cercetare. El a oferit reacția cea mai severă la "plasa" globală în continuă expansiune a cîmpurilor cercetării din domeniul relațiilor internaționale (vezi capitolul 8). Astfel, o cauză majoră a succesului lui
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
alte cuvinte, dacă e adevărat că hegemonul își menține poziția atîta timp cît reușește să-i facă pe ceilalți să i se adapteze, sfîrșitul sistemului Bretton-Woods este un semn al puterii SUA, nu al declinului lor. Explicația dată de Kindleberger prăbușirii sistemului Bretton-Woods ca fiind o consecință a entropiei a fost criticată și de Strange (1976, 1986b). Principalul atac din argumentarea sa se referă la faptul că, deși e adevărat că sistemul a căzut, motivul acestei căderi nu a fost creșterea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
reactualizare insuficientă a realismului Acest capitol s-a ocupat de critica realistă a unei teorii realiste din economia politică internațională. Ideea sa este să arate, dacă mai era nevoie, varietatea gîndirii realiste. Kindleberger vedea în declinul puterii SUA motivul pentru prăbușirea sistemului Bretton-Woods. Pe de altă parte, o interpretare realistă mai consecventă ar trebui să pledeze pentru continuitatea fundamentală a poziției de putere a Statelor Unite și pentru încercarea lor susținută de a rămîne neatinse de disciplina monetară internațională, așa cum a fost
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
logica națională și cea internațională nu putea fi rezolvată întot-deauna în favoarea celei dintîi. Totuși, ori de cîte ori liderul nu se adaptează sistemului, sistemul se adaptează sau se destramă în funcție de interesele liderului. Dar și această lectură, mai consecvent realistă, a prăbușirii sistemului Bretton-Woods păcătuiește prin faptul că este centrată excesiv pe state. "Interesul SUA" pur și simplu nu există și mai mult îngreunează decît ajută înțelegerea relațiilor internaționale. În primul rînd, dacă ne concentrăm asupra guvernului, politica guvernamentală a Statelor Unite poate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în teoria sa asupra imperialismului. În viziunea lui Gilpin, primul război mondial a constituit un test pentru deplasarea de putere produsă o dată cu declinul Marii Britanii și ridicarea Germaniei și a Statelor Unite. Lipsa unei conduceri puternice în perioada interbelică a dus la prăbușirea sistemului. O nouă ordine internațională liberală va fi posibilă abia cu Pax Americana, după 1945. Pornind de la considerațiile istorice, Gilpin generalizează și stabilește factorii ce influențează structura de motivații a actorilor și, prin aceasta, stabilitatea sistemului internațional. În teoria sa
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de blestemul responsabilității (1985: 3, 7, 39). Acesta este un exercițiu de demistificare continuă. Dintre cele două teorii deterministe pe care ea le critică, marxismul și așa-numita școală a declinului hegemonic, cea din urmă este atacată cu precădere. De la prăbușirea sistemului Bret-ton-Woods, Strange a tot repetat că dezordinea economică globală nu a fost cauzată de declinul puterii Statelor Unite, ci de lipsa voinței Americii de a-și folosi puterea. Dorința de a nu taxa cetățenii americani pentru războiul din Vietnam, crearea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ci de lipsa voinței Americii de a-și folosi puterea. Dorința de a nu taxa cetățenii americani pentru războiul din Vietnam, crearea necontrolată de credit intern și refuzul de a deprecia dolarul în raport cu aurul, acestea au fost elementele răspunzătoare pentru prăbușirea sistemului (Strange 1985: 11-12). Nu s-a produs nici o schimbare în sistemul financiar și monetar mondial, în anii '70, care să nu fie inițiată și susținută de SUA (Strange 1986b: 38). Alte opțiuni, care erau posibile, ar fi schimbat ceva
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]