19,544 matches
-
absolutismului a adus cu sine o paletă de interese, precum controlul religiei din propriul teritoriu, urmărirea drepturilor de succesiune dincolo de acel teritoriu și strivirea mișcărilor naționaliste. La fel, a fi o democrație liberală astăzi încurajează intoleranța față de regimurile autoritare și preferința pentru capitalism și piața liberă. În al treilea rând, constructiviștii consideră că agenții și structurile sunt constituiți în mod reciproc. Structurile normative și ideaționale condiționează, desigur, interesele și identitățile actorilor, însă acele structuri nu ar exista dacă nu ar fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interesele proprii. Primii se axează pe formarea intereselor, ceilalți pe satisfacerea acestora. Încercând să construiască punți în loc de ziduri între cele două abordări, unii constructiviști văd în această diferență o posibilă diviziune a muncii, constructiviștii explicând modul cum actorii își dobândesc preferințele, iar raționaliștii explorând modul în care pun în practică acele preferințe. Astfel, constructivismul nu este deloc o perspectivă teoretică rivală raționalismului, ci mai degrabă una complementară. "Rezultatul", argumentează Audie Klotz "este o agendă de cercetare reformulată, complementară, care lămurește rolul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestora. Încercând să construiască punți în loc de ziduri între cele două abordări, unii constructiviști văd în această diferență o posibilă diviziune a muncii, constructiviștii explicând modul cum actorii își dobândesc preferințele, iar raționaliștii explorând modul în care pun în practică acele preferințe. Astfel, constructivismul nu este deloc o perspectivă teoretică rivală raționalismului, ci mai degrabă una complementară. "Rezultatul", argumentează Audie Klotz "este o agendă de cercetare reformulată, complementară, care lămurește rolul independent al normelor în determinarea identităților și intereselor actorilor. În combinație
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor pentru istoria internațională reprezintă un punct important de convergență cu Școala Engleză, ca și accentul pe care îl pun pe diferențele culturale între diferite societăți de state. În sfârșit, accentul lor inițial pe metodele interpretative de analiză amintește de preferința lui Hedley Bull pentru o abordare mai clasică, "caracterizată mai presus de toate de o fundamentare explicită pe exercitarea judecății", mai degrabă decât pe standardele neopozitiviste de "verificare și dovadă" (1969, 1995:20-38). Aceste similitudini, ca și rădăcinile constructivismului în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe cei de dincolo de granițele statelor individuale. Principala critică de factură ecologistă ar putea proveni din linia argumentelor dezvoltate de exponenții "ecologiei globale". Ideea lui Eckersley despre deliberarea democratică pune pe bună dreptate sub semnul întrebării natura deloc critică a "preferințelor individuale" așa cum sunt invocate în retorica liberal democratică sau, mai bine spus, separarea între public și privat dar nu la fel se întâmplă și cu separarea sectorului politic de cel economic. Așadar, în literatura asociată "redobândirii bunurilor comune" ceea ce este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
faptul că texte aparținând publicisticii politice, în intervalul 1904-1920, recuperate de istoriografia literară recentă 6, fac din Arghezi un veritabil analist politic, în anii atât de agitați dinaintea războiului, și un critic vehement al politicii interne și internaționale care, dincolo de preferințele ideologice asumate fără echivoc, a căutat să-și susțină argumentat convingerile. Pe palierul religios, iconoclasmul său vizează, așa cum se știe, tagma preoților corupți, precum și incompatibilitatea dintre forma exterioară viciată și fondul trăirii liturgice, marcând, în diacronia presei românești, prima campanie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin dinamitarea ideii de morală umană cu tot ceea ce presupune ea: iubire, responsabilitate, compasiune etc. Indiferent cum e rostit, conținutul etic trimite întodeauna la ideea de atrocitate, de crimă împotriva umanității, de genocid fizic și mai ales spiritual. O altă preferință a scriitorului-moralist, de care aminteam puțin mai sus, ține de fictivizarea obiectului și reprezentarea sa într-o eidetică a apocalipsei. Din unghi retoric, contestarea vehementă devine cea mai firavă formă de argumentare, în comparație cu imaginea horror pe care poetul-moralist o construiește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
caz, autorul-narator poate, de pildă, avertiza asupra naturii intermediare, hibride, a demersului său: "Povestirea mea ar fi numai superficial imaginativă, fondul său, sau mai bine zis materialul, aparținând unui univers de fapte, săvârșite după primul mare război, cu o sălbatecă preferință și cu un ritm accelerat și complex, care a tăbăcit sensibilitatea"146. În fond, puntea explicativă, din unghiul deschis de noi, nu face altceva decât să imprime nuanțe verosimile unui scenariu de o violență grotescă și, evident, un plus de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se poartă exclusiv pe terenul satirei. Aici discursul poetului simulează falsul panegiric, în manieră caragialiană: "Admirația mea fizică e mai ales politică, iubite Ubibene, și dacă mi-am permis să-ți adresez acatistul meu cu cădelniți, m-am gândit de preferință la capacitățile dumitale de ubicuitate. Te văd lângă un guvern care nu avea nevoie de harurile dumitale, strângând târcoale împrejurul șefilor lui și vorbind de cord pe canapeaua miniștrilor. Ieri te-am văzut târcolind, cu același succes, pe celălalt guvern
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
toate procedee destinate să incite lectorul și să-l atragă în jocul deconspirării sau reconstruirii sensului, într-un cuvânt, să-l smulgă din pasivitatea lecturii), ci și pe un fapt de necontestat, și anume: popularitatea poetului, clasat al treilea în preferințele publicului cititor, după Minulescu și Blaga, în 1921, după cum arată rezultatul anchetei inițiate de Ideea europeană, sub titlul " Cele mai bune cărți românești"319. Este surprinzătoare și grăitoare, în același timp, poziția conferită lui Arghezi, cu atât mai mult cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
această grupă se încadrează în categoria microlitelor, lungimea acestora variind de la 2,7 la 4,1 cm. Materia primă utilizată o constituie, în exclusivitate, silexul de Prut, de diferite culori. Din punct de vedere al formei așchiei suport, se constată preferința pentru așchii de formă aproximativ trapezoidală (4 piese), urmând cele de formă aproximativ triunghiulară (3 piese). Un gratoar este realizat pe o așchie de formă neregulată, în timp ce gratoarul unguiform este realizat pe o așchie de formă semicirculară. Grupa: Gratoare pe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în timp ce marea majoritate a pieselor se încadrează în clasa pieselor mijlocii. Din punct de vedere al tehnicii debitajului, pentru nucleele prismatice a fost aplicată metoda cioplirii bipolare. Compararea procentuală a tipurilor de lame retușate (Grafic 3) ne relevă o ușoară preferință a locuitorilor așezării de la Hoisești pentru lamele cu o latură retușată. Acest fapt ar putea fi explicat, atât prin rezistența crescută la tensiunile mecanice presupuse de diferitele sarcini de utilizare pe care o prezintă laturile retușate, cât și prin faptul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
spațiul de interes al lucrării noastre, de descoperirea la Hăbășești a unei protome zoomorfe care redă un cap de taur mugind (DUMITRESCU et alii 1954, 432 și pl. CXIII/3). Tot pe aceste baze credem că se poate explica și preferința manifestă de figurare a divinității masculine sub forma taurului și raritatea reprezentărilor antropomorfe. Principalul argument este constituit de poziția secundară pe care zeii genezici o ocupă în cultele fecundității, îndeosebi cele agrare, funcția lor esențială fiind hierogamia (ELIADE 1992, 18
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
această activitate căpătând astfel un caracter specializat. În ceea ce privește utilajul litic cioplit, din punct de vedere al materiei prime utilizate se constată predominanța clară a materiei prime de origine locală, și anume a silexului de Prut (Grafic 1), fapt care marchează preferința locuitorilor așezării de la Hoisești pentru exploatarea resurselor naturale proprii. Prezența materiei prime exotice, chiar dacă în cantități foarte mici, denotă existența relațiilor comerciale atât cu comunitățile din arealul tripolian, cât și cu cele sudice, și, dacă ar fi să judecăm cantitativ
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Hoisești pentru exploatarea resurselor naturale proprii. Prezența materiei prime exotice, chiar dacă în cantități foarte mici, denotă existența relațiilor comerciale atât cu comunitățile din arealul tripolian, cât și cu cele sudice, și, dacă ar fi să judecăm cantitativ, remarcăm o posibilă preferință marcată pentru zonele vestice, furnizoare de obsidian. În acest ultim caz, nu credem că putem vorbi de exotismul materiei prime ca marcator al prestigiului posesorului (TSONEV 2004, 83 84), una din lame fiind supusă studiului microscopic, studiu care a relevat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
arheologice. Preponderența numerică a teslelor și dălților, pusă în legătură cu numărul relativ mare de unelte din cadrul utilajului litic cioplit identificate ca fiind utilizate în acțiuni de prelucrare a materiilor organice dure (lemn și os), poate, de asemenea, constitui un indicator al preferinței pentru prelucrarea secundară a lemnului obținut prin doborârea copacilor. Rolul important care par să îl fi jucat prelucrarea lemnului, în special, dar și a osului, este confirmat de numărul mare de racloare (utilizate pentru răzuirea materialelor dure), burine (utilizate în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Marele an" stoic, "Ricorso", "Eterna Reîntoarcere". Pe scurt, trei istorii într-una: cea care plânge, cea care râde, cea care gângăvește. Fluviul, miracolul, bucla. Care ar trebui privilegiată? Depinde de dispoziție, de epocă, dar și de meserie. Filosofii arată o preferință destul de clară pentru istoria care plânge. Căci anunțarea faptului că ne îndreptăm spre mai rău nu e niciodată lipsită de plăcere. Didi-Huberman a pus foarte frumos în evidență bucuriile necrologurilor 56. Dacă sunt în măsură să anunț că arta a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Toți oamenii poartă în fire aspirația de a ști", spune Aristotel la începutul Metafizicii. Stă dovadă întâietatea vederii. Deoarece nu numai ca să acționăm, dar și fără să avem de gând să acționăm, preferăm, cumva, vederea celorlalte simțuri. Motivul pentru această preferință este că vederea, mai mult decât toate celelalte simțuri, ne face să cunoaștem și că ea lămurește multe trăsături distinctive ale lucrurilor"63. Grecii detașau vederea de experiență și acțiune pentru a o alătura cunoașterii cauzelor și a principiilor. Ochiul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
constitutiv al realității socio-politice și, în același timp, instrument de cunoaștere a acesteia, ideologia nu poate fi evitată ca element important al explicațiilor privitoare la modul în care indivizii și grupurile sociale din societatea contemporană angajează mecanisme de agregare a preferințelor, în sensul cooperării sociale, pentru a-și atinge interesele. Și aici, funcția de integrare prin care am caracterizat ideologia pe parcursul acestei cărți primează, problema intereselor trebuind înțeleasă ca fiind una secundară, deși nu de o importanță redusă. Fiind vorba, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
supunere). Consecința negativă: Eșecul în ceea ce privește respectarea liderilor (sfidare). Libertarianism Jocul privilegiatului Consecința optimă: Maximă libertate, gestionare a jocului social de către "mâna invizibilă" (libertate individuală). Consecința negativă: Apariția unor reguli care să slăbească abilitatea indivizilor de a acționa în conformitate cu propriile lor preferințe (constrângere). Anarhism Dilema altruistului Consecința optimă: Individualism violent neregulat. Consecința negativă: Supunere. Adaptare după Douglas D. Heckathorn, "Collective action, social dilemmas and ideology", în Rationality and Society, vol. 10, 1998, p. 466. Se poate observa că, aplicând modelul raționalității instrumentale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atingerii intereselor urmărite. În mod evident, pentru fiecare caz în parte pot exista și consecințe negative, care ne indică faptul că interesul scontat nu a fost atins. Pusă în relație cu dilema prizonierului, ideologia "colectivismului" se bazează pe ideea că preferințele individuale trebuie subordonate intrereselor colective, întrucât avantajele personale pot rezulta din atingerea acestora. Într-o astfel de situație, chiar și cei care "dezertează" de la împlinirea intereselor colective pot beneficia de pe urma atingerii lor419. Relația dintre "pluralism" și dilema socială redată de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
multe oportunități de câștig pentru toată lumea trist, dar rațional"429. Cooperarea socială presupune, așadar, integrarea indivizilor și grupurilor într-un "joc" al încrederii reciproce, care este dificil de menținut, sau cu atât mai dificil în condițiile libertății de alegere a preferințelor legitime. Rolul ideologiei devine din nou relevant în această direcție, integrarea în comunitatea democratică implicând educarea membrilor acesteia într-un spirit al toleranței, consensului și compromisului rezonabil. De altfel, cercetările empirice atestă modul în care diferențele cu privire la omogenitatea și, respectiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al realității socio-politice și, în același timp, un instrument de cunoaștere a acesteia, ideologia nu poate fi evitată ca element important al explicațiilor privitoare la modul în care indivizii și grupurile sociale din societatea contemporană angajează mecanisme de agregare a preferințelor, în sensul cooperării sociale, pentru a-și atinge interesele. Și aici, funcția de integrare prin care am caracterizat ideologia pe parcursul acestei cărți a fost evidențiată, problema intereselor trebuind înțeleasă ca fiind una secundară, deși nu de o importanță redusă. Am
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
David (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006. MILIC, Voijin, "Sociology of knowledge and sociology of science", în Social Science Information, No. 23, 1984. MILL, John Stuart, Despre libertate, Editura Humanitas, București, 1994. MIROIU, Adrian, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri colective, Vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006. MULLINS, Willard A., "On the concept of ideology in political science", din American Political Science Review, No. 66, 1972. MULLINS, Willard A., "Sartori's concept of ideology: a dissent and an
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ce consecințe nu decurg din asumarea unor supoziții. În sfârșit, un model permite derivarea unor consecințe empirice, lucru esențial pentru evaluarea unui model teoretic: ce predicții face, ce explicații dă pentru procesele, fenomenele din lumea reală" (Adrian Miroiu, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri colective, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 31-32). 411 Cf. Adrian-Paul Iliescu, op. cit, pp. 84-85, unde autorul descrie caracteristicile fiecăruia dintre aceste modele, după cum urmează: "Modelul intelectualist are în vedere adecvarea manifestărilor umane la cerințe ale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]