6,849 matches
-
al exigenței sale de a-și manifesta identitatea spirituală (Christianus sum). Pentru autoritatea romană, legată concepției de popor (populus), refuzul declarării numelui corespundea dezinteresului față de națiune, echivalentul unei atitudini rebele ce se cerea sufocată. Pentru Maximilianus, serviciul militar este o profesiune negativă în sine însăși, întrucât se identifică cu săvârșirea răului, concept care, deși subînțelege și actele idolatrice, indică mai curând un comportament făcut din samavolnicie și înstrăinare de Dumnezeu. Din acest motiv, pentru a rămâne fidel lui Cristos, refuză primirea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
implicarea sa directă în cercetarea pedagogică, de tipul cercetării-acțiune-formare (Joița, 2005, 2007, 2008). În problema metodologiei educației, analizată acum, educatorul-cercetător aplică cerințele praxiologiei ca să facă continuu, nu sporadic, practica și acțiunile incluse mai eficace, prin schimbarea stilului de abordare a profesiunii. Aceasta înseamnă să imprime practicii sale reale o manieră reflexivă, să acorde o valoare mai mare conceperii și realizării științifice a activității sale curente, să-și îndeplinească mai eficient rolurile de educator potrivit noii paradigme constructiviste. Sens în care poate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critică a problemelor ei conturate în aplicarea vechilor paradigme, se pot verifica variate ipoteze conturate, se pot construi modele aplicabile în noi condiții, programe. Alternanța metodologică curentă, nu numai cea instituțională, este cerută și de realitatea pregătirii pentru exercitarea unei profesiuni sau de integrare socială, ca o competență esențială, pe lângă cele de bază specifice, unde sunt necesar a fi activate, mobilizate integrativ cunoștințe și competențe din domenii colaterale sau interși transdisciplinare. Astfel se oferă variante, completări în exercitarea primelor sau a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elementelor de bază ale acesteia. În primul rând, prin redefinirea problematicii finalităților sale, dar în contextul general al educației, concepută a se realiza de-a lungul întregii vieți, tocmai pentru continua dezvoltare a personalității, în raport cu așteptările proprii, ale societății, ale profesiunii, ale mediului. Din perspectiva paradigmei umaniste, firesc era atunci ca, esențial, să se redefinească un mai bun echilibru între diferitele dimensiuni ale personalității, în raport cu aceste așteptări, iar nu numai a celor cerute prioritar de către reușita profesională anume a competențelor? Sau
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt cele strict necesare pentru obținerea succesului în rezolvarea situațiilor, fără restricții, pentru un context, la un moment dat și indispensabile pentru acțiunile următoare. • Psihologic, este abilitate recunoscută, cunoaștere aprofundată care dă drept de a judeca, de a decide. • În profesiune este ansamblu de cunoștințe, calități, capacități, aptitudini care dau dreptul de a discuta, a consulta, a decide în domeniu și de a face predicții asupra eficacității rezolvării problemelor. • Pricepere, cunoaștere procedurală validate operațional, capacitate de a rezolva o problemă într-
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Competențele de perfecționare (de extensie) nu sunt strict necesare, dar fac legături cu altele, fac deschideri, arătând că formarea este Criterii Note definitorii cumulativă și integratoare, putând deveni de bază în alt context. • Se diferențiază pe domenii, tipuri de activități, profesiuni, de unde rolul unui profil de competență specific. • Formarea lor schimbă logica învățământului actual către o logică a construirii prin exersare în situații reale, complexe. • Disciplinele școlare formează elementele necesare ca instrumente, dar apoi trebuie combinate în situații complexe, dând competențe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
afirmare personalizată în perspectivă, dar conceptul a fost mereu prezent și în economie și în școală, deși avea alte scopuri finale. Acum trebuie făcută abordarea lor prin corelare, integrare la nivel transversal, căci nu se rezumă numai la calificarea pentru profesiune. Competența nu cere numai executarea eficace a sarcinii prescrise, ci și creativitate, inițiativă, autonomie, invenție, deschidere, pentru a face față realului tot mai complex, problematizat. Încât s-au introdus mereu noi instrumente, noi abordări, cazuri diverse, proceduri diversificate. Este susținut
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a experiențelor cognitive, a motivației anterioare și introducere în metodologia constructivistă de învățare și • evaluarea finală a programei însăși ca produs-construct, cu formularea de reflecții ameliorative și aprecieri ale subiecților asupra ipotezei practicării acestui model și în viitoarea exercitare a profesiunii (construirea și utilizarea unei asemenea programe la propria specialitate). Astfel se confirmă o altă ipoteză a lui Perrenoud (2001), după care se pot distinge trei etape în formarea pentru profesionalizarea educatorului, prin reconceperea curriculumului specific: • identificarea și construirea resurselor cognitive
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ocupă un loc secundar). Pentru un grafician, contrastul de clar obscur acromatic este esențial. Cu cât un artist reușește să găsească un echivalent plastic pentru lumea reală și imaginară în raporturi alb-negru, cu atât înțelege mai în profunzime specificul acestei profesiuni. Pentru a simplifica lucrurile, noi reținem contrastele fundamentale de negru pe alb și alb pe negru; de negru pe gri și gri pe negru; de alb pe alb și negru pe negru (lucruri de mare rafinament plastic). Mă opresc la
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
se află până la un punct sub puterea educației. Ea n-ar putea deveni forță de propulsare dacă mai întâi n-ar trece prin educație, adică dacă nu ar fi asimilată în anumite limite de către diversele categorii de oameni potrivit cu specificul profesiunilor. Rezultă deci că știința, dar și tehnologia, își găsesc în educație nu numai o cale de propagare și de elaborare teoretică, ci și o modalitate de a fi transpusă în practică potrivit cu cerințele diverselor sectoare ale vieții personale și sociale
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
care te lasă totdeauna mai slab decât te-a găsit.” (W. Penn) „Dacă putem să ne Împotrivim pasiunilor noastre, aceasta se datorește mai mult slăbiciunilor lor, decât propriei noastre puteri.” (La Rochefoucauld) Nu există meserie rea. (Fără Îndoială, orice meserie/profesiune, dacă o faci cu pasiune, Îți aduce satisfacțiile dorite.) „Orice lucru are frumusețea lui, dar nu oricine o vede.” (Confucius) Privește cu mintea și ascultă cu inima! Lucrurile și faptele vieții trebuie să le analizăm Într-un mod logic, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu numai ca o povară, dar și ca o Îngrădire a demnității proprii.) La pomul lăudat să nu mergi cu sacul. (Dezamăgirea care se creează, adeseori, În raport cu unii dintre oamenii care au ajuns să fie cotați ca foarte buni În profesiunea lor provine din faptul că aceștia devin pe parcurs infatuați, considerând că experiența acumulată până atunci și realizările deosebite obținute sunt suficiente pentru ca rezultatele de excepție să vină apoi de la sine.) „Nu trebuie să judecăm un om după marile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spirituale. Μ Auzim, adesea, spunându-se despre un semen de-al nostru că este, În același timp, și deștept, și prost. Această contradicție În termeni este totuși reală: cel În cauză demonstrează, de exemplu, o Înaltă eficiență a muncii În profesiunea sa, dar face mereu gafe În raporturile cu semenii (pe care, de exemplu, nu știe să-i asculte, Îi repede sau le prezintă prea tranșant lipsurile). Μ Despărțirile În iubire, chiar și cele temporare, stimulează reflecția. Μ Omul este cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
decât de noi și că ele trebuie căutate, prin urmare, În exteriorul nostru: atunci Însă când introspecțiile noastre de moment Îndrăznesc mai mult decât ne-am propus, apare tot mai pregnantă revelația necunoscutului sau a miraculosului din noi. Μ Fiecare profesiune cu frumusețile și cu ingratitudinile ei. Supraveghetorul din incinta aeroportului, de exemplu, pentru a-și menține mereu trează vigilența, Își repetă că nu trebuie să aibă Încredere În nici unul dintre călătorii care se perindă prin fața ochilor săi. Dar această Întreținere
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
deștept... Μ Intimitatea mea este comoara mea, deoarece ea este alcătuită din acele cărări ale sufletului pe care merg numai eu, pentru că le știu numai eu... Μ Unii poeți confundă talentul cu logoreea poetizată. Μ Acel medic este Înțelept În profesiunea lui, care știe că și cuvântul poate fi un medicament. Μ De ce majoritatea oamenilor nu agreează situațiile exclusiviste? Pentru că ele limitează la maximum presupunerile, deliberările, angajând mai mult partea instinctuală din noi. Μ Nu orice evaluare de sine sau cunoștință
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
semnat de toți cei de față, consideră necesar a se lua toate măsurile corespunzătoare, discutarea tovărășească și caldă a problemelor comune de orice natură ar fi ele, găsirea unor soluții corespunzătoare, în spiritul tradiționalei înțelegeri între vecini indiferent de naționalitate, profesiune și alte amănunte... Convinși fiind de rezolvarea grabnică a situației create, comitetul de bloc va susține orice inițiativă ce se va dovedi echitabilă și eficientă". (împăturește hîrtia; privește spre vecini; Vecin 1 face un pas spre delegat; se privesc; delegatul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu e o a treia cale: „Antoine nu voia să trăiască, e cert, dar nici nu voia să moară.” Rămîne, așadar, ca Antoine să le comunice prietenilor lui, În barul lor preferat, islandez, decizia de a deveni prost. Le citește „profesiunea lui de credință”, În fapt teza cărții, care este aceea a inutilității tezelor. Concluzia ar fi că inteligența este mai degrabă o boală, pentru că s-a dovedit că instituțiile inteligenței adăpostesc mulți impostori și că, Într-o epocă a impostiurii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dar și În funcție de situațiile imprevizibile ale vieții trăite. În egală măsură, eu mă schimb odată cu vârsta, cu circumstanțele vieții, În raport cu interesele mele și cu situațiile accidentale sau neprevăzute ale vieții (boală, accident, schimbări de locuință, de mod de viață, de profesiune, nivel de cultură, situație economică, statut marital, emigrare etcă. Din aceste motive, eu Îmi pun mereu problema existenței mele, a sensului acesteia, căutând a găsi răspunsurile cele mai favorabile, conforme cu situațiile de viață, care să corespundă cu aspirațiile mele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihologică și morală proprie, specifică. Sunt cunoscute asemenea cupluri, ca de exemplu Castor și Polux etc. Prietenia și iubirea depind de preferința interpersonală a membrilor cuplului, de nivelul de educație și de extracția socială a acestora, de nivelul de cultură, profesiune, gusturi etc. Timpul este proba prieteniei. Iubirea, dominant emoțională la Începutul ei, se va transforma treptat În prietenie, prin pulsiunile inițiale devenind sentimente morale. Ca și prietenia, iubirea este capabilă de sacrificii. Dar sacrificiul În iubire este dat de Însoțire
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de individ În lume; valorile morale interiorizate prin imitație sau educație. Modelul uman exterior și influența acestuia În formarea tipului moral le-am studiat În mare măsură mai sus. El este ales sau oferit individului În familie, la școală, În profesiune și viața socială, precum și În mediul său confesional-religios, politic etc. În acest caz, individului Îi sunt oferite posibilități largi de alegere sau de opțiune. Alegerea unui anumit model se face fie prin imitație, fie prin presiunea dominantă sau persuasivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei o relație interpersonală. Fiind diferite ca interese, ca gusturi, preferințe, tip afectiv, model de gândire, nivel de cultură, profesiuni etc. cele două persoane nu vor avea nimic În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în cadrul căreia trebuie arătat copilului că se exercită asupra lui o constrângere care-l conduce la folosirea propriei libertăți”. Bibliografie Băban, A. (coord.), 2003, Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Editura Spinet, Cluj-Napoca. Berge, A., 1977, Profesiunea de părinte, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ciofu, C., 1989, Interacțiunea părinți-copii, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Durning, P., 1995, „Education familiale. Acteurs, processus et enjeux”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, Editura Polirom, Iași. Goffman, E., 2005, Aziluri. Eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nervilor, probabil, romane, povestiri; mai puțin sau deloc, versuri. L-au înțeles surorile? Din cinci, nici una n-a cochetat cu poezia. Ajunse învățătoare, primele două, Maria și Aneta, aveau, desigur, o altă viziune asupra vieții decît cea a lui Bacovia. Profesiunea le cerea activism, nu contemplație. De altminteri, începutul carierei lor coincide cu momentul de mari elanuri al reformei haretiste. Deși - pare-se - sensibilă, Elena, a treia dintre surori secretară la Școala Normală de Fete, era excedată de propriile-i probleme
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și cînd le-ai văzut, înțelegi cît de ușor este a-ți pierde capul, mai ales dacă ai parale. Parisul, afară de stabilimente publice de toleranță, are particularele, cocottes-le, păsări de pradă, grisettes-le, fete care, contrar «cocottes»-lor, se ocupă, au profesiune: sînt modiste, croitorese, la fabrici, la teatre; seara, petrec. Se zice că al treilea ordin ar fi femeile măritate «oneste», care vînează în pădurea lui Cupidon fără a avea permisiunea de vînat. Moralitatea în Paris, în acest sens, e foarte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de croitor romîn. Explicația (stupefiantă, poate, pentru unii) e că nu existau croitori romîni. Croitoria de „haine nemțești”, cerute de portul urban, constituie aci, cîteva decenii, o exclusivitate evreiască 2). Din „Registrul stării civile pentru născuți”, unde invariabil e trecută profesiunea taților, se poate deduce care era situația și în celelalte branșe. Cismari: 18 evrei și 7 romîni. Tălpalari: 2 evrei. Cojocari: 1 evreu, 1 romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]