7,890 matches
-
Sfântul Pavel. Dar dacă a fost sau nu a fost așa, nu voi ști niciodată. Pentru că niciodată nu voi putea fi sigur că binecuvântarea sau dragostea lui a avut sau nu vreo importanță în existența noastră..."850. (Nuvela dobândește o profunzime aparte având în vedere contextul în care Eliade făcuse aprecieri asupra nuvelei - perspectiva propriei morți. Culianu mărturisea că: "A fost singura dată cand am auzit de la el o apreciere pozitivă asupra propriei sale opere, mai ales asupra nuvelei Ivan, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor ei, și se convinge de deșertăciunea actului întreprins de el: "Ce mai îmi folosește mie Tinerețe fără bătrânețe... dacă n-am pe nimeni pe lume?" Basmul muntenesc are o profunzime cu mult mai mare atât în ce privește ideea operei (plecând să caute nemurirea, eroul găsește alături de ea și pe frumoasa zână, doamna palatului Tinereții fără bătrânețe..., "cu care se și însoți nu după multă vreme", așadar iubirea se însoțește cu nemurirea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și una din ipotezele susținute de acad. Al. Graur, op. cit., p. 53. 45 Sabina Fânaru, op. cit., p. 213. Acest eșec explică semnificația pe care autoarea o dă patronimului personajului a cărui semnificație este pragmatismul (haznă < magh. haszon= folos) și nicidecum profunzimea (tc. hazyne=bazin subteran) și intră în relație cu ceea ce Eliade afirmă în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 266: eroul, ca și sfântul, trebuie să realizeze ceea ce se numește phalatrishna vairagya, "renunțarea la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de comparație și argumentare. Ceea ce realizează este demn de apreciat, în condițiile în care traversează regiuni atât de diverse și de vaste ale istoriei filosofiei, de la filosofia indiană veche până la Kant și Hegel, angajându-se în comparații și analize de profunzime și finețe. Într-un alt capitol, deosebit de interesant, autorul argumentează că există în filosofia românească o predilecție pentru antinomic, acest motiv fiind angajat în forme, aspecte și nuanțe variate în scrierile mai multor filosofi români de marcă. Această "gândire favorabilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înscris într-un limbaj ușor descifrabil și, în al doilea rând, numai cine nu are idei preconcepute și nu reprezintă vreo ideologie păguboasă poate să se lase ademenit de gândirea sa. Valică Mihuleac îndeplinește aceste condiții. Cercetarea sa merge în profunzimea temei, cu insistență asupra a ceea ce este esențial, într-un stil ce evidențiază calitățile principale pe care trebuie să le aibă un respectabil cercetător: sinceritate, pasiune, descifrare cu cele mai bune instrumente conceptuale a sensurilor încifrate în lucrările cercetate, claritate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a se exclude sau de a face compromisuri de politețe, exprimă, atât unul, cât și celălalt, simultan și total, unica lor depășire. (...) Creația nu-și menține echilibrul de ființă vie decât datorită tensiunii existente între aceste două realități care, în profunzime, sunt una singură: lumina Tov și încă-nu-lumina Ra, perfecțiunea și imperfecțiunea, împlinitul și neîmplinitul, armonia și haosul etc."314. Nimeni nu poate pătrunde misterul divin decât sesizând simultan și în raportul lor just cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legătură de plecare și alta de întoarcere, formând un fel de inel, fapt care îl determină pe autor să denumească acest model ontologic inelul lumii materiale 602. Este un model de tip cibernetic, care "arată că lumea se desfășoară din profunzimi, se deschide din profunzimi"603. Filosofia ortoexistenței va fi numită ortofizica, deoarece procesele din ortoexistență sunt de natură fizică. Mihai Drăgănescu consideră că ortofizica "explorează filosofic posibilitatea unei fizici a ortoexistenței"604 și "ar putea deveni în viitor o fizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alta de întoarcere, formând un fel de inel, fapt care îl determină pe autor să denumească acest model ontologic inelul lumii materiale 602. Este un model de tip cibernetic, care "arată că lumea se desfășoară din profunzimi, se deschide din profunzimi"603. Filosofia ortoexistenței va fi numită ortofizica, deoarece procesele din ortoexistență sunt de natură fizică. Mihai Drăgănescu consideră că ortofizica "explorează filosofic posibilitatea unei fizici a ortoexistenței"604 și "ar putea deveni în viitor o fizică a unui nivel mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai adânc decât cel cuantic. În ortoexistență trebuie să admitem procese fizice cu totul deosebite față de lumea fizică cuantică și față de lumea fizică macroscopică, dar care să le genereze și să le explice pe acestea din urmă"605. Ortofizica urmărește profunzimile existenței, iar nu descrierea universului, a realității care ne înconjoară. Însă, ea este în legătură cu descrierea universului, cuprinsă în cunoașterea existentă. În acest sens, Mihai Drăgănescu susține că "un principiu fundamental al ortofizicii trebuie să fie acela al racordării la cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
respins după canoane logice clasice. Concluzia lui Mihai Drăgănescu, în legătură cu aceste paradoxuri, tinde să fie una generală: "conceptele ne obligă să recunoaștem, când ele devin paradoxale, în mod obiectiv, existența unei realități mai profunde"621. Limita lucrului în sine și profunzimile lumii materiale Ontologia pe care o încearcă Mihai Drăgănescu se loveșe inevitabil de gândirea lui Immanuel Kant, care oprea speculația filosofică la limita lucrului în sine. Pentru filosoful german, obiectul cunoașterii este unul pe care rațiunea îl determină și aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adoptate de Kant, alungă și îndepărtează lucrul în sine, rămânând încă posibilă, la noi adâncimi, interpretarea kantiană, dacă nu am avea o viziune filozofică concepând cognoscibil "ultimul lucru în sine". Ceea ce nu putem ști astăzi, putem totuși ști mai în profunzime mâine. Fenomenul presupunea pe vremea lui Kant o captare de suprafață de către simțurile omului; astăzi, cu ajutorul minții ca ghid al experimentului, putem pătrunde dincolo de ceea ce era fenomen, la fenomene mai profunde. Lucrul în sine, ne demonstrează știința, este constituit din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiunii, ca orice idee. Iată că uneori știința este aceea care decide. Mai mult decât atât, evoluția științei dovedește că antinomiile nu trebuie considerate o limită absolută a rațiunii, ci mai degrabă un semn că trebuie să înaintăm mai în profunzime, "ne obligă să mergem dincolo de lumea spațio-temporală a universului, într-o ortoexistență, parte a existenței totale, unde putem căuta principiile simple și unitatea lumii"628. De aceea, crede Mihai Drăgănescu, antinomiile de felul celor kantiene trebuie interpretate nu ca simple
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-se mai ales asupra părții ei iraționale, așa cum se prefigurează aceasta în experiența religioasă, pornind de la premisa că atributele raționale nu pot epuiza ideea divinității 688. Rudolf Otto definește "iraționalul" pornind de la rațional, înțelegând prin acest termen ceva ce, "prin profunzimile lui, se sustrage explicației raționale"689. Iată cuvintele sale: "Prin "rațional" în ideea de divin înțelegem ceea ce intră în sfera posibilităților noastre de clară comprehensiune conceptuală, ceea ce intră în domeniul conceptelor familiare și definibile. Afirmăm, apoi, că sub acest domeniu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Iată cuvintele sale: "Prin "rațional" în ideea de divin înțelegem ceea ce intră în sfera posibilităților noastre de clară comprehensiune conceptuală, ceea ce intră în domeniul conceptelor familiare și definibile. Afirmăm, apoi, că sub acest domeniu al purei clarități se află o profunzime obscură ce scapă nu sentimentului, ci conceptelor noastre și pe care, din acest motiv, o numim "irațional""690. Cartea sa este o încercare de demonstrare a acestei idei, cu referire la categoria sacrului. Teologul german susține că, în cazul tuturor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dreptate distinge Gaston Bachelard, mai puțin cu o oarecare știință a irealului, cât cu o știință a suprarealului; ea încearcă să facă lucrurile inteligibile, nu numai în funcție de linii de forțe superficiale, ci mai degrabă în funcție de curenți subterani, care circulă în profunzime; ea revendică mai puțin o știință transparentă, cât o știință densă, ce nu ar putea fi asimilată obscurității sau confuziei"891, ori unei forme de iraționalism. Această știință a complexității nu este privită de către Wunenburger ca incompatibilă cu știința clasică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noile științe sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București, 1993. Drăgănescu, Mihai, Ortofizica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Drăgănescu, Mihai, Profunzimile lumii materiale, Editura Politică, București, 1979. Drîmba, Ovidiu, Filosofia lui Blaga, Casa de editură Excelsior-Multi Press, București, 1994. Dumitriu, Anton, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. 3, 4, Editura Tehnică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu vânjosie de condotier al ideii, în înălțarea vieții pe un alt podiș spiritual. El e însă tot atât de departe de concepția unui nou eon dogmatic, ca și gânditorii raționaliști de toate speciile, pe care în chip merituos îi depășește. Cu profunzimile stepei rusești la spate, un Berdiaev profetizează noul ev mediu. Gândirea lui Berdiaev e străbătută fără îndoială în mare măsură de un sentiment eonic. "Noul ev mediu", făcând parte integrantă dintr-o concepție teologică despre istorie, înseamnă însă mai mult
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 83. 598 Werner Heisenberg, "Conceptul de "teorie închisă" în știința modernă a naturii", în Pași peste granițe, Editura Politică, București, 1977, pp. 83-90. 599 Mihai Drăgănescu, Ortofizica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 11. 600 Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, Editura Politică, București, 1979, p. 120. 601 Ibidem, p. 121. 602 Ibidem, p. 119. 603 Mihai Drăgănescu, Ortofizica, p. 23. 604 Ibidem, p. 25. 605 Ibidem, p. 23. 606 Ibidem, p. 25. 607 Ibidem, pp. 38-39. 608 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 52. 610 Ibidem, p. 55. 611 Ibidem, p. 57. 612 Ibidem, pp. 57-58. 613 Ibidem, p. 58. 614 Ibidem. 615 Ibidem. 616 Ibidem, p. 65. 617 Ibidem, pp. 65-66. 618 Ibidem, p. 53. 619 Ibidem. 620 Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, p. 103. 621 Mihai Drăgănescu, Ortofizica, p. 54. 622 Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, p. 23. 623 Ibidem. 624 Ibidem, p. 24. 625 Ibidem, p. 25. 626 Ibidem, pp. 39-40. 627 Ibidem, p. 40. 628 Ibidem, p. 69
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
57-58. 613 Ibidem, p. 58. 614 Ibidem. 615 Ibidem. 616 Ibidem, p. 65. 617 Ibidem, pp. 65-66. 618 Ibidem, p. 53. 619 Ibidem. 620 Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, p. 103. 621 Mihai Drăgănescu, Ortofizica, p. 54. 622 Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, p. 23. 623 Ibidem. 624 Ibidem, p. 24. 625 Ibidem, p. 25. 626 Ibidem, pp. 39-40. 627 Ibidem, p. 40. 628 Ibidem, p. 69. 629 Cf. Alexandru Surdu, Gândirea speculativă, p. 144. 630 Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are un caracter intrinsec și nu putem converti una într-alta. O arie naturală protejată are o valoare intrinsecă ce nu poate fi convertită economic, iar protejarea ei este o chestiune morală. Revenim astfel la discuția de ultim nivel de profunzime referitoare la felul în care gândim natura și modul în care înțelegem moralitatea, mai precis, granițele unei comunități morale, caz în care filosofii mediului vor accentua despărțirea de cartesianism și mecanicism în favoarea unei concepții holiste. Iată că și în acest
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
hidrosadenită, limfangită, celulită, etc.) o importanță deosebită o prezintă furunculul antracoid al spatelui și cefei, care la diabetici are o evoluție relativ rapidă în timp și severă, poate și în condițiile neuropatiei, extinzându-se atât în suprafață cât și în profunzime. Tratamentul chirurgical, de urgență, constă în incizia „în cruce”, cu decolarea lambourilor cutanate, excizia țesutului subcutanat necrozat și debridarea fundurilor de sac restante. Postoperator, tratamentul antibiotic inițiat poate fi modificat în funcție de rezultatul antibiogramei și va fi dublat de toaleta repetată
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
semn al golului de vedere, ea însemnează locul dispariției, timpul realității scurse 12. Aceeași desensibilizare caracterizează și glasul "fără cuvinte" sau "cântul numai", fără nume: semne obscure în care limpezimea însăși nu dă nimic de văzut, ocupă distanța creată de profunzimea altei dimensiuni. Desensibilizare nu înseamnă aici non-afectare, ci ființare ne-suferită, dezafectată, în afara oricărei experiențe; este procesul prin care ființarea se întoarce la simpla ei posibilitate sub-înțeleasă, acolo unde ea e pozitivitate a unui sensibil insesizabil 13. Cât despre limbaj
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de a înțelege: "Obiectul poemului - spune Alonso - nu poate fi expresia realității imediate și superficiale, ci a realității iluminate de claritatea plină de fervoare a Poeziei: realitate profundă, ascunsă îndeobște în viață, neintuibilă decât prin intermediul facultății poetice și inexprimabilă"11. Profunzimea se disimulează în chiar semnificațiile și imaginile prin care ea apare, dar pentru a putea vorbi de apariție trebuie ca ceva să iasă din ascunsul inaparent, să dea de văzut și de înțeles, să ia cuvântul așa cum ar lua lumină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]