7,913 matches
-
găsit la Russell, dar mai adaugă și altele. Obiecția adusă de Newman poziției lui Russell reapare aici, deoarece "a reduce o teorie la propoziția ei Ramsey înseamnă a o reduce la consecințele sale empirice" (Ladyman 1998: 412) și astfel doctrina realismului structural colapsează într-o doctrina empirista (toate teoriile cu aceleași consecințe observabile vor fi luate ca adevărate). Altă problemă ar fi aceea că, folosind propoziția Ramsey, eliminăm din teoria noastră, într-un sens, prea puțin iar în alt sens prea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de a salva argumentul lipsei miracolelor Am vorbit mai sus despre argumentul lipsei miracolelor și despre meta-inducția pesimista (a se vedea 5.1.1.) ca fiind cele mai puternice argumente oferite și de o parte și de alta în disputa realism / antirealism. Într-un articol din 1989, Worrall încearcă să cuprindă ceea ce e mai bun din ambele lumi într-o nouă doctrină: realismul structural. Conform argumentului lipsei miracolelor, putem adopta două atitudini față de succesul predictiv al teoriilor noastre științifice: fie privim
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1.1.) ca fiind cele mai puternice argumente oferite și de o parte și de alta în disputa realism / antirealism. Într-un articol din 1989, Worrall încearcă să cuprindă ceea ce e mai bun din ambele lumi într-o nouă doctrină: realismul structural. Conform argumentului lipsei miracolelor, putem adopta două atitudini față de succesul predictiv al teoriilor noastre științifice: fie privim acest succes ca pe un miracol fie acceptăm că ceea ce spune teoria despre procesele care au loc în spatele fenomenelor este corect. Dacă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
științei" (Worrall 1989: 103). Ce e mai bun din cele două lumi: să te poți folosi de argumentul lipsei miracolelor fără a te izbi de faptele istorice privitoare la schimbările teoretice. Ce ar asigura succesul acestei poziții de mijloc între realism și antirealism ar fi găsirea unui element de continuitate în trecerea de la o teorie științifică la alta. Worrall considera că acest element este structura. În trecerea de la o teorie la alta nu avem de a face cu o trecere a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
intuiția care stă la baza pozițiilor lui Psillos și Worrall. Această intuiție devine, însă, plauzibilă doar dacă respingem explicațiile antirealiste ale succesului științei. Nici Psillos și nici Worrall nu fac acest lucru. 5.1.5. Ladyman și forma ontică de realism structural În fața dificultăților întâmpinate de realismul științific, Worrall propune drept cadru de scăpare o poziție de mijloc între realism și antirealism, care consta în obținerea unei poziții realiste mai modeste prin slăbirea pretențiilor de cunoaștere ale realistului tradițional. Conform aceste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
lui Psillos și Worrall. Această intuiție devine, însă, plauzibilă doar dacă respingem explicațiile antirealiste ale succesului științei. Nici Psillos și nici Worrall nu fac acest lucru. 5.1.5. Ladyman și forma ontică de realism structural În fața dificultăților întâmpinate de realismul științific, Worrall propune drept cadru de scăpare o poziție de mijloc între realism și antirealism, care consta în obținerea unei poziții realiste mai modeste prin slăbirea pretențiilor de cunoaștere ale realistului tradițional. Conform aceste poziții noi putem avea o atitudine
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
antirealiste ale succesului științei. Nici Psillos și nici Worrall nu fac acest lucru. 5.1.5. Ladyman și forma ontică de realism structural În fața dificultăților întâmpinate de realismul științific, Worrall propune drept cadru de scăpare o poziție de mijloc între realism și antirealism, care consta în obținerea unei poziții realiste mai modeste prin slăbirea pretențiilor de cunoaștere ale realistului tradițional. Conform aceste poziții noi putem avea o atitudine realista justificata doar față de structuri, acceptarea evidentei furnizate de istoria științei în privința schimbărilor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
potrivita pe care trebuie să o adoptam față de ceea ce exista dincolo de structura este una agnostica. Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 sunt de părere că exista ceva corect în intuiția lui Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
exista ceva corect în intuiția lui Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică a structurilor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică a structurilor. Susținătorii formei ontologice a realismului structural resping viziunea sintactică asupra teoriilor. Aceasta doctrină realistă propune o înlocuire a angajamentului față de întreaga ontologie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică a structurilor. Susținătorii formei ontologice a realismului structural resping viziunea sintactică asupra teoriilor. Aceasta doctrină realistă propune o înlocuire a angajamentului față de întreaga ontologie postulata de teorie, cu un angajament față de structura unei teorii (Ladyman 1998: 415). Dar caracterizarea acestei structuri în termenii propoziției sale Ramsey, așa cum
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
înlocuire a angajamentului față de întreaga ontologie postulata de teorie, cu un angajament față de structura unei teorii (Ladyman 1998: 415). Dar caracterizarea acestei structuri în termenii propoziției sale Ramsey, așa cum apare în viziunea sintactică asupra teoriilor, nu este una potrivita pentru realismul structural (am arătat mai sus 2.3 care sunt problemele de care ne izbim atunci când introducem în discuție propoziția Ramsey) din două motive: în primul rând, folosindu-ne de propoziția Ramsey, nu captam continuitatea structurii dincolo de nivelul empiric; în al
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
apară de-a lungul schimbărilor teoretice și de ambiguitatea ontologica prezenta în știință. În al doilea caz, i.e. în trecerea de la neobservabil la observabil se procedează astfel: Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 încearcă menținerea unei forme ontologice de realism structural propunând adoptarea unei ontologii noi în care structura este primitiva, pentru ca apoi să susțină că teoriile noastre științifice vorbesc despre această structură. Procedând așa, ei elimina atât ambiguitatea ontologică cât și problema discontinuității ontologice. Problema întâmpinată de aceasta strategie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
relaționale complexe care sunt dezvăluite de teoriile noastre prin intermediul aparatelor lor matematice. 5.2. Răspuns la problema aplicabilității 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural Fie că avem în vedere o formă epistemologică sau una ontologică de realism structural, ideea principală este aceeași: într-un fel sau altul matematica ajută la reprezentarea structurii lumii, la nivel teoretic. Pentru a-și face plauzibilă poziția, realistul structural nu poate lăsa lucrurile la acest nivel. El trebuie să explice în ce
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ale lumii folosind matematica, adică dacă nu oferă o justificare pentru faptul că metodele folosite de omul de știință sunt de încredere, realistul structural nu se poate folosi de argumentul lipsei miracolelor. B. În al doilea rând, putem argumenta împotriva realismului structural pornind de la o versiune modificată a argumentului lui Wigner. Ce am în vedere este argumentul lui Mark Steiner. Dacă problema lui Wigner privește utilitatea matematicii în descrierea lumii empirice, problema lui Steiner privește rolul matematicii în descoperirile științifice. El
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a zilelor noastre a fost o politică atropocentrică. Concluzia lui Steiner este că oamenii de știință au adoptat o atitudine atropocentrică când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice. Dacă modificăm puțin argumentul său, putem obține următorul argument împotriva realismului structural: (1) Când oamenii de știință s-au apucat pe la sfârșitul secolului XX să descrie lumea nevăzută a particulelor subatomice ei s-au văzut puși în situația de a ghici legile unor obiecte care nu joacă nici un rol în viata
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
colapseze fie într-o formă de platonism, fie într-o concepție naivă care identifică matematica cu fizica. Propunerea mea, pentru a evita aceste probleme, este aceea de a combina o viziune empiristă în filosofia matematicii cu o formă ontologică de realism structural. Am văzut în secțiunea 5.2.1. că realiștii structurali au nevoie, pentru a-și susține poziția, de un răspuns la problema aplicabilității. Problema e că nu pot accepta orice răspuns. Dacă, de exemplu, ar ajunge nominaliștii sau platoniștii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
for Nominalistic Interpretation of Mathematics, Oxford: Clarendon Press. Carnap, Rudolf 1964 "Empiricism, Semantics and Ontology" in Philosophy of Mathematics, P. Benacerraf and H. Putnam, eds. Englewood Cliffs. Chakravartty, A. 2001 "The Semantic or Model Theoretic View of Theories and Scientific Realism", Synthese 127. Chihara, C 1963 "Mathematical discovery and concept formation", Philosophical Review, 72, PP. I7 34. Cole, J. and Shapiro 2003 "Review: The indispensability of mathematics", Mind 112: 331-336. Colyvan, M. 1997 "Confirmation theory and indispensability", Philosophical Studies Volume 96
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
da Costa, N. și French, S. 1990 "The Model-Theoretic Approach in the Philosophy of Science", Philosophy of Science 57. da Costa, N. și French, S. 2000 "Models, Theories and Structures: Thirty Years On", Philosophy of Science 67. Cruse 2004 "Scientific Realism, Ramsey Sentence and the Reference of Theoretical Terms", International Studies in the Philosophy of Science, vol 18, nos. 2 & 3, July. Day, T. și Kincaid, H. 1994 "Putting Inference to the Best Explanation in its Place", Synthese 98. Demopoulos, W
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
volume 2, pp 33-90. Field, Hartry 1985 "On conservative ness and incompleteness" Journal of Philosophy (May), 82(5):239-260. Field, Hartry 1993 "The conceptual contingency of mathematical objects" Mind, New Series, Vol. 102, No. 406, 285-299. Apr. Field, Hartry 1989 Realism, Modality and Mathematics, Oxford: Blackwell. Fine, A. I. 1968 " Logic, Probability, And Quantum Theory", Philosophy of Science, vol. 35, no. 2, jun. Fine, A. I. 1976 "On the Completeness of Quantum Theory" in P. Suppes (ed.) Logic and Probability in Quantum Theory
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Fundamentele aritmeticii, Editura Humanitas, București (trad. Sorin Vieru). French, S. 2000 "The Reasonable Effectiveness of Mathematics: Partial Structures and the Application of Group Theory to Physics", Synthese Volume 125, Numbers 1-2 / January. French, S și Ladyman, J. 2003 "Remodelling Structural Realism" Synthese 136. Friedman, Michael 1985 'Kant's Theory of Geometry', Phil. Rev. 94, 455-506. Friedman, Michael 1991 "The Re-Evaluation of Logical Positivism.", Journal of Philosophy 10. Friedman, Michael 1996 "Philosophical Naturalism", Presidential Address April 25. Friedman, Michael 2001 Dynamics of
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
University Press. Kneale, William 1948 'Boole and the Revival of Logic', Mind, New Series, Vol. 57, No. 226. (Apr., 1948), pp. 149-175. Kripke, Saul 2001 Numire și necesitate, Editura All, București (trad. Mircea Dumitru). Ladyman, J. 1998 "What is Structural Realism?" Stud. Hist. Phil. Sci., vol 29, no. 3. Lakatos 1963a "Proofs and refutations (I)" The British Journal for the Philosophy of Science. Lakatos 1963b "Proofs and refutations (II)" The British Journal for the Philosophy of Science. Lakatos 1963c "Proofs and
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Maddy, P. 1989 "The roots of contemporary Platonism", The Journal of Symbolic Logic, Vol. 54, No. 4 Dec., pp. 1121-1144. Maddy, P. 1992 "Indispensability and practice", The Journal of Philosophy, Vol. 89, No. 6 Jun., pp. 275-289. Maddy, P. 1990 Realism in Mathematics, Clarendon Press Oxford. Maddy, P. 1996 "Ontological Commitment: Between Quine and Duhem", Philosophical Perspectives 10. Maddy, P. 2005 "Mathematical existence", Bull. Symbolic Logic Volume 11, Issue 3, 351-376. Maddy, P. 2008 "How applied mathematics became pure", The Review
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
became pure", The Review of Sybolic Logic (June). Maudlin, Tim 2005 "The Tale of Quantum Logic", in Hilary Putnam edited by Yemima Ben Menahem, Cambridge University Press, pp. 156-187. Maxwell, N. 1993 "Does Orthodox Quantum Theory Undermine or Support Scientific Realism", The Philosophic Quarterly vol 43, no. 171. Melia, J. 1998 "Field's programme: some interference", Analysis 58 (2), 63-71. Melia, J. 2000 "Weaseling away the indispensability argument", Mind, Vol. 109 . 435. July. Melia, J. 2002 "Response to Colyvan", Mind, Vol
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]