6,510 matches
-
În nr. 1 -2 (1951) cu o nouă notă, care anunță, tot așa de sigur, un șir de noi opere ale scriitorilor din Cluj. Ori, numai prin popularizare, criticul nu aduce scriitorului nici un serviciu. (Ă). Iată ce citim Într-o recenzie despre Goarnele inimii: În Cântec de faptă, poetul preamărește fapta oamenilor simpli care În fața forțelor naturii nu stau pasivi, ci uniți de același Îndemn, ei lucrează să transforme și să stăvilească elementele vrăjmașe ale naturii». (Tudor Crișan; Dan Deșliu, Goarnele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critic are, În cronica sa despre romanul lui Ion Istrati, Grâu Înfrățit (L. Aronescu: Poezia vieții, În Iașul nou, an.II, nr. 5-6, sept. 1950, p.42) câteva fraze În care greșelile de limbă abundă: «(Ă)» Foarte multe cronici și recenzii din publicațiile noastre sunt scrise Într-un stil sec, de proces verbal, fără sevă și culoare. (Ă). Problema stilului critic e deosebit de actuală acum, când pe frontul literaturii se intensifică lupta pentru o limbă curată și expresivă, pentru măiestrie. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
serie de impresii despre propriile sale călătorii prin locurile natale ale lui Coșbuc, afirmând doar În treacăt necesitatea Însușirii moștenirii literare a marelui poet. Lipsite de adâncime sunt și prezentările făcute romanelor: Oameni la volan și Drum fără pulbere. Aceste recenzii trebuiesc făcute cu multă atenție, În așa fel Încât ele să poată ajuta efectiv tinerilor scriitori la lămurirea unor probleme de creație. Stilul În care sunt redactate articolele lasă uneori de dorit. Se Întâlnesc fraze aproape de neînțeles (Ă). În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Catolic), ambele încheiate în 1984, ulterior în filologie, cu Proza lui Nichita Stănescu, în 1986, la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, teza fiind tradusă în românește sub titlul Prin ochiul lui Nichita (1996). Debutează în 1959, când semnează recenzii (despre Ducas și Xenofon) în revista „Mitropolia Ardealului”. Publică apoi versuri în presa literară, în 1967 revista „Luceafărul” acordându-i un premiu. Prima carte, Trenos, îi apare în 1968. Până la plecarea din țară îi mai sunt publicate volumele de versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
limbilor clasice, adresându-se pentru colaborare cadrelor didactice și cercetătorilor Universității și din institutele Academiei RPR” (Cuvânt înainte). De-a lungul timpului se păstrează aceleași rubrici: „Comunicări și studii”, „Note și discuții”, „Studii clasice în lume”, „Studii clasice în România”, „Recenzii”, „Cronică”, „In memoriam”. În domeniul literaturii, cele mai multe studii sunt consacrate lui Homer. În Marea homerică (1960) Petru Creția analizează denumirile și epitetele homerice ale mării, Florica Bechet scrie studiul Marea safică - marea homerică (1985), Dimitrie Marmeliuc face, în Interpretări homerice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
folcloriștii noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele folcloristicii noastre. Rubricile din primul număr sunt „Studii”, „Materiale”, „Din istoria folclorului și folcloristicii”, „Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru bătrânesc, 1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și cercetările Institutului, cercetări în echipă care au angajat toate compartimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
punctul de vedere al evoluției literaturii romîne), Eminescu, Jean Bart, Sadoveanu, Hogaș, Patrașcanu, Gîrlea-nu, Anghel (cred că proza iscălită cu St. O. Iosif e mai mult a lui Anghel, pentru aceleași motive pentru care "Mirea" e mai mult Anghel - vezi recenzia noastră des-pre Helianta - și pentru motivul că Iosif, singur, n-a scris proză ca Anghel, ceea ce arată că dintre amândoi, numai acesta din urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și Aurel G. Stino, traduceri semnează Lucian Costin (din Goethe), istorie literară face Virgil Tempeanu (Traducerile, La moartea lui O. Goga), dar și un Ticu Toporaș, care scrie despre Ion Creangă. Revista are în sumar și rubricile „Informații culturale” și „Recenzii”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287553_a_288882]
-
mod simbolic, și sfârșitul carierei sale poetice. Eseurile și articolele sale critice pot fi grupate, din punctul de vedere al (vehemenței) ideației, într-o primă perioadă relativ mai „cuminte”, între 1920 (anul când debutează ca eseist în „Umanitatea”, cu o recenzie la un volum de versuri al lui Nichifor Crainic), și 1921 (când matematicianul pleacă în Germania pentru doctorat) și o a doua, efectiv „incendiară”, între 1927 și 1930. Articolele publicate acum, în „Ideea europeană” (Poetica domnului Arghezi și Evoluția poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
catharsisului aristotelic, Despre mituri, De la Platon la Durkheim), Ramiro Ortiz (studii referitoare la capodoperele literaturii italiene), Camil Petrescu (Tehnica teatrală, Arta cinematografului, Revistele provinciale, Jean Cocteau are oroare de școlile literare, Un june critic bătrân - despre Pompiliu Constantinescu), Ion Pillat. Recenzii, articole, comentarii, însemnări, eseuri mai dau Al. Marcu, Anton Holban, Horia Bottea („portrete străine” și „românești”, sub pseudonimul Elena Protopopescu), Ștefan Nenițescu, Dragoș Protopopescu, Mircea Eliade (Martin Eden, un interviu cu Giovanni Papini, Arturo Farinelli sau De eruditia), Petru Comarnescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Jacques Rivière, Marcel Proust, Jean Law sau de volumul Evoluția poeziei lirice al lui E. Lovinescu, de I. L. Caragiale și Gh. Brăescu), Emil Gulian, C. Nestor. Cu totul sporadic colaborează F. Aderca, G. Călinescu, Al. Dima, Ion Biberi; mai multe recenzii au ca autor pe C. Pâcle. Notabile, în alt plan, sunt intervenția fulminantă a lui Camil Petrescu în chestiunea „generației de azi” și ripostele la replicile primite, două (Un frazeolog frenetic și mistic și Un document fotografic) adresate lui Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
iulie 1930, când săptămânalul își încetează, pentru timp îndelungat, apariția. Se remarcă o atenție sporită acordată „ctitorilor” literaturii, cele mai multe articole fiind scrise de Paul I. Papodopol și de I. Foti. Cei doi dau și alte articole de istorie literară, precum și recenzii și, probabil, tot lor li se datorează și selectarea „paginilor uitate”. De teatru se ocupă același B. Cecropide și, din când în când, Ion Floroiu și George Scrioșteanu. Cronica plastică e susținută de Lucia Dracopol-Negulescu, Mihail Gh. Constantinescu și D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
contribuie cu „note italiene și germane”, apoi cu „note românești” semnate V. Jeleru, după plecarea lui Mihai Niculescu la Paris, în 1943, devenind cronicar literar și redactor responsabil până în 1944. Ceva mai înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane, note, versuri, reportaje, nuvele și fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates, mai rar cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Vasile I. Cataramă, cu două schițe: Un cadou și Șeful de cabinet. De notat colaborarea, tot cu proză, a viitorului istoric literar Al. Piru (Nopți și zile). Mai puțin abundentă și consistentă este publicistica literară, aceasta reducându-se la câteva recenzii, la însemnările cuprinse în rubrica intitulată „Cărți și reviste”, la câteva articole omagiale sau comemorative (despre Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui Mihail Sadoveanu, scriitor pe care C. Varteniuc îl consideră în declin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
oro-maxilo-facială), tirajul minim trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de medici din specialitatea respectivă; ... d) conținutul trebuie să cuprindă cel puțin două treimi din numărul de pagini de conținut medical (exceptând paginile de publicitate): articole originale, editoriale sau recenzii, prezentări de cazuri, traduceri și politică profesională; ... e) revista trebuie să fie editată de o universitate, societate științifică, asociație profesională, iar colectivul științific de redacție trebuie să aibă în componență cel puțin două treimi cadre didactice universitare de predare. ... Secțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194179_a_195508]
-
Dup? aceea, pur ? i simplu i? a atacat pe cei care nu se �ncadrau �n na? ionalismul s? u cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotic? , pe care Iorga o califica drept �pornografie�. Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora �n istoriile literare publicate sub numele lui; ?i �n acest domeniu, el lucra �n grab? ? i sub presiune, ceea ce f? cea că precizia operei sale s? lase de dorit. �n recenziile ? i �n critică lui literar? , Iorga a �ncercat mai presus de orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o califica drept �pornografie�. Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora �n istoriile literare publicate sub numele lui; ?i �n acest domeniu, el lucra �n grab? ? i sub presiune, ceea ce f? cea că precizia operei sale s? lase de dorit. �n recenziile ? i �n critică lui literar? , Iorga a �ncercat mai presus de orice s? fie psiholog, apoi sociolog, estet ? i istoric, �n ordinea această. Proza ? i chiar ? i scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia să �n proz? , O via?? de om a? a cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui au fost republicate (�n func? ie de actualitatea lor), uneori dup? o revizuire serioas? ? i adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alc? tuite practic din articolele ? i editorialele sale: capitole �ntregi ale istoriilor sale literare con? ineau adesea recenzii par? ial condensate scrise de al? îi (a? a cum �i amintea Lovinescu, unul dintre detractorii lui Iorga)92. ?i? a publicat sub form? de c? r? i ? i conferin? ele, mai ales cele politice. Numeroasele c? l?torii ale lui Iorga au furnizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
suprafa?? aflat? la �ndem�n?: etichete de sticle, h�rtie de �mpachetat, pachete de ? ig? ri, chiar ? i man? etele albe ale c? m??ilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urm? c?r? i, articole, conferin? e, piese de teatru, recenzii etc.109 ? eicaru �? i aminte? te c? �n 1919, colonia armean? din Bucure? ți i? a cerut lui Iorga s? scrie o istorie a na? iunii armene care urma s? fie prezentat? la Conferin? a de Pace. A fost de acord
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga fă?? de misticismul religios ? i dispre? ul lui ? i mai mare fă?? de abstract au jucat ? i ele un rol important. �ntregul incident acoper? perioadă 1925? 1927 ? i este ilustrat de vreo ? ase articole ? i de mai multe recenzii critice ale c? r? ilor lui Iorga ? i ale metodei sale istorice scrise de Eliade �n publică? iile universitare ? i �n ziarele bucure? tene. �nainte de aceasta, Eliade fusese un mare admirator al lui Iorga, al activit?? îi ? i personalit?? îi sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
or? a lui cosmic? �. Critică lui Eliade avea drept obiect activit?? ile savante, politice ? i literare ale lui Iorga. Atitudinea să critic? a devenit mai dur? �n articolele ulterioare, admira? ia descresc�nd propor? ional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucr? rîi lui Iorga Eseu de sintez? a istoriei omenirii. Care erau obiec? iile lui Eliade? �nregistr? m obi? nuitele acuză? îi la adresa metodei lui Iorga: prea mult? grab? �n muncă să, precum ? i nealegerea celor mai adecvate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
doar indexurile); g�ndindu? se astfel mai cur�nd dup? instinctul s? u istoric �n loc s? fac? munc? de cercetare. Iorga era acuzat ? i de superficialitate, dezam? gîndu? l pe Eliade. �Iorga nu?? i schimb? metodă istoric? �. El �? i �ncheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speran? a c? , �ntruc�ț volumul urm? tor urma s? se ocupe de domeniul lui Iorga, Istoria Bizan? ului ? i a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecin? ele acestei recenzii iconoclastice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speran? a c? , �ntruc�ț volumul urm? tor urma s? se ocupe de domeniul lui Iorga, Istoria Bizan? ului ? i a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecin? ele acestei recenzii iconoclastice a unui student de nou? sprezece ani au fost ie? ițe din comun. O universitate din Rom�nia nu avea nici o asem? nare cu o universitate american?. Corpul didactic al facult?? îi ? i?a str�ns r�ndurile: �Cum �ndr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un subiect at�ț de senza? ional �nc�ț s? au n? pustit �n c�teva tr? suri ? i c? ru? e, �nc? lc�nd demnitatea academic? ? i l? s�ndu? i pe avoca? i s? adune firimiturile. Iat? comentariul lui Emil Condurachi: �Recenziile asupra Istoriei rom�nilor a profesorului Giurescu au dep?? it tot ce se ? tia p�n? acum �n domeniul recenziilor de carte�. (Iorga i? a numit pe istoricii Noii ? coli de istorie �m? gări turba? i�). Condurachi scria c? �aceasta este o metafor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]