7,374 matches
-
mai mari de la parturiție - prima IA și concepție, în special la vacile cu producții mari de lapte. Capitolul VII. IMPLICAȚIILE ZOOECONOMICE ALE AFECȚIUNILOR PUERPERALE LA VACI Diferite studii indică faptul că orice tulburare a proceselor biologice, inclusiv a celor de reproducție, de natură lezională sau funcțională, chiar dacă nu determină instalarea clinică a unei stări de boală influentează capacitatea de producție a animalelor, în sensul diminuării ei, direct proporțional cu intensitatea tulburărilor din organism (NEAGA, N., și col. 1984, AGATHA POPESCU și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în sensul diminuării ei, direct proporțional cu intensitatea tulburărilor din organism (NEAGA, N., și col. 1984, AGATHA POPESCU și col. 1993). Desfășurarea echilibrată a tuturor proceselor biologice asigură adaptarea organismului animal la diverse solicitări, inclusiv a celor de producție și reproducție. CHARLES GUARD, 1993 a rezumat pierderile datorate retenției anexelor fetale și a infecțiilor uterine la 206 $ / caz. Aceste pierderi cuprind următoarele costuri: 18 $ prin moartea femelei urmarea unei metrite toxice, 49 $ prin reformarea femelei imediat după fătare, 5 $ plata serviciilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile fără tulburări postpartum. Conform studiilor efectuate de HILLARY DOBSON, R.J.DICK ESSLEMONT, 2003 aceste pierderi datorate diferitelor afecțiuni puerperale variază între 218 298 £ / vacă , (tab. 29 ). Studiind corelațiile între afecțiunile puerperale la vaci și realizarea parametrilor de producție și reproducție RUGINOSU ELENA, și col. 1999, 2000 au evidențiat faptul că acestea produc pierderi zooeconomice datorate nerealizării producției de lapte la nivelele corespunzătoare potențialului, nerealizării numărului de viței planificați la nivelul fermei, scurtării vieții productive a femelelor prin ieșirea timpurie din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unor măsuri de control și dirijare a perioadei de gestație avansată și puerperium, care să vizeze următoarele aspecte: a) optimizarea furajării vacilor în perioadele de gestație avansată și lactație timpurie, b) optimizarea perioadei de maternitate prin aplicarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite , c) optimizarea perioadei puerperale prin aplicarea unor tratamente hormonale de stimulare a involuției uterine și a funcției ovariene postpartum, d) creșterea capacității de autoapărare nespecifice postpartum prin aplicarea autohemoterapiei și a unor imunomodulatori , e) utilizarea biostimulării femelelor în perioada
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au fost materializate în reducerea incidenței afecțiunilor puerperale: reducerea incidenței retenției anexelor fetale cu 6,1 % (5,6 % față de 11,7 %) și a endometritelor cu 12,4 % (11,1 % față de 23,5 %), precum și valori superioare în ceea ce privesc parametrii de reproducție înregistrați ulterior ( rate de fecunditate mai mari cu 30,4 % în lotul experimental (83,3 %), comparativ cu lotul martor ( 52,9 %) pe total IA, Cu 2 săptămâni antepartum se vor reduce furajele însilozate și fibroase, ținându-se cont de faptul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
amestec ovăz+mazăre)nutreț verde, fân amestec golomăț și lucernă, concentrate (porumb boabe, șrot de soia), în funcție de producția de lapte și supliment fosfo calcic (tab. 36) c) Optimizarea perioadei de maternitate și postpartale a vacilor prin aplicarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite În urma studiilor efectuate s-au dovedit a avea rezultate pozitive asupra activității de reproducție a vacilor, în special a celor cu producții mari de lapte o serie de măsuri organizatorice, tehnice și medicamentoase pentru perioada de maternitate, în timpul și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
soia), în funcție de producția de lapte și supliment fosfo calcic (tab. 36) c) Optimizarea perioadei de maternitate și postpartale a vacilor prin aplicarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite În urma studiilor efectuate s-au dovedit a avea rezultate pozitive asupra activității de reproducție a vacilor, în special a celor cu producții mari de lapte o serie de măsuri organizatorice, tehnice și medicamentoase pentru perioada de maternitate, în timpul și după parturiție, care constau în următoarele: asigurarea mișcării vacilor ante și postpartum, într-un padoc
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
München o scrisoare emoționată Ștefaniei Gherea, fiica lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, după ce văzuse la o expoziție tablouri și reproduceri ale unor tablouri de Burne-Jones: "Scumpă prietenă, dac-ai fi aici și dacă ne-am uita împreună mult mult la tablourile sau reproducțiile după tablourile prerafaelitului Burne-Jones (englez) ai cădea cu mine de acord că extraordinara, subtila finențe a tipurilor lui e ceva extrapământesc. Ești transportat -, asta nu-i o vorbă numai: simți o senzație delicată, o senzație fizică chiar, ceva asemănător cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă, ce ar duce la scăderea salariilor pe care angajatorii sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru el, „orice acțiune pedagogică (A.P.) este în mod obiectiv o violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară în cadrul familiei și mai puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor de jos. Valorizarea exclusivă a culturii claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București. Boudon, R., 2001, „Les causes de l’inegalité de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ și reproducție socială”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bourdieu, P., 1974, „The school as a conservative force: Scholastic and cultural inequalities”, în J. Eggleston (coord.), Contemporary research in the sociology of education, Methuen, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 241 bis din 8 aprilie 2003 --------- Articolul 1 Pe certificatul de pedigree al materialului seminal de la animalele de reproducție de rasă pură din specia bovine trebuie să fie menționate următoarele: a) date actualizate, așa cum sunt prevăzute la art. 1 al "Normei sanitare veterinare ce stabilește modelul și informațiile ce trebuie să fie înscrise pe certificatul de pedigree al animalelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150250_a_151579]
-
rasă pură din specia bovine trebuie să fie menționate următoarele: a) date actualizate, așa cum sunt prevăzute la art. 1 al "Normei sanitare veterinare ce stabilește modelul și informațiile ce trebuie să fie înscrise pe certificatul de pedigree al animalelor de reproducție de rasă pură din specia bovine" cu privire la taurul ce furnizează materialul seminal, precum și grupa sangvină a acestuia sau rezultate ale unui test ce oferă garanții științifice echivalente pentru a verifica pedigree-ul acestuia. ... b) informații ce permit identificarea materialului seminal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150250_a_151579]
-
pentru a verifica pedigree-ul acestuia. ... b) informații ce permit identificarea materialului seminal, data colectării acestuia, numele și adresa centrului de colectare a materialului seminal și a destinatarului. Articolul 2 (1) Pe certificatul de pedigree al embrionilor de la animale de reproducție de rasă pură din specia bovine, trebuie să fie menționate următoarele: a) date actualizate, așa cum sunt prevăzute la art. 1 al "Normei sanitare veterinare ce stabilește modelul și informațiile ce trebuie să fie înscrise pe certificatul de pedigree al animalelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150250_a_151579]
-
rasă pură din specia bovine, trebuie să fie menționate următoarele: a) date actualizate, așa cum sunt prevăzute la art. 1 al "Normei sanitare veterinare ce stabilește modelul și informațiile ce trebuie să fie înscrise pe certificatul de pedigree al animalelor de reproducție de rasă pură din specia bovine" referitoare la vacă donatoare și taurul fertilizator, precum și grupele sanguine ale acestora sau rezultatele unui test ce oferă garanții științifice echivalente pentru a verifica pedigree-ul acestora. ... b) informații ce permit identificarea embrionilor, data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150250_a_151579]
-
art. 2 sunt indicate în acele documente prin următoarea formulă: "Subsemnatul certific că aceste documente conțin datele menționate de art. 2 al Normei sanitare veterinare care stabilește specimenele de certificate de pedigree pentru material seminal și embrioni de la animale de reproducție de rasă pură din specia bovine și datele ce trebuie înscrise pe aceste certificate". Articolul 5 (1) Autoritatea veterinară centrală a României prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, poate adopta acte normative sau prevederi administrative suplimentare necesare prezenței norme sanitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150250_a_151579]