7,552 matches
-
vechea capitală a Moldovei, unde absența beneficiilor economice ale Unirii de la 1859 generase și un puternic curent separatist, nevoia racordării la noile tronsoane de cale ferată a atins curând pragul critic. Situat într-o poziție periferică, orașul era dezavantajat, izolarea resimțindu-se, mai ales, la nivelul progresului economic. Comparațiile ajunseseră jenante. Până și un târg modest - precum Pașcanii - crescuse mai intens economic, odată cu construirea tronsonului de cale ferată, ce îl lega de Ițcani și Roman. Pasul decisiv a fost făcut la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
economică a României și, implicit, a orașelor ei mai importante. După Congresul de la Berlin, țara pierde din nou ținuturile din sudul Basarabiei, dar câștigă Dobrogea cu ieșirea la mare. O anume efervescență economică se observă după 1878, chiar dacă se mai resimt încă, în unele sectoare, urmările Convenției economice (1875) încheiată cu Austro-Ungaria. La începutul deceniului VIII al secolului, orașul Iași a găzduit un congres economic, context în care au fost identificate coordonatele pe baza cărora ar fi trebuit să evolueze viața
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
asigure, după putință, nevoile războiului. Ceferiștii ieșeni au găsit soluții ingenioase pentru adaptarea muniției de război de calibru mare (proiectilele gata încărcate) - de proveniență franceză - la armamentul din dotare, în mare parte de proveniență germană. În ciuda gravelor probleme sociale, acut resimțite de angajați, Atelierele Nicolina au înregistrat unele beneficii după încheierea războiului. Uzura fizică a utilajelor a impus investiții masive în perioada interbelică. Începând cu 1919 s-au mărit considerabil efectivele fabricii. Sporesc și comenzile. Nimic mai firesc în condițiile unei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
europene din vremea aceea - pe care acestea încearca să le stopeze prin măsuri draconice - măresc tensiunile, declanșând, în 1953, două mari revolte muncitorești: una în Cehoslovacia și alta în Berlinul de Est”. Supusă unui intens proces de transformare, societatea românească resimțea din plin „binefacerile” vecinății cu marea țară „prietenă” de la Răsărit. Economia, devenită centralizată, trebuia obligatoriu să performeze. În timp ce economiile capitaliste se dezvoltau haotic, în funcție de cererea pieței, economia dirijată trebuia să se dezvolte armonios, exclusiv în beneficiul populației. În realitate, situația
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu tancurile Armatei Roșii - se poartă o luptă acerbă pentru menținerea păcii și creșterea productivității. Textul în sine oferă o imagine fidelă asupra fluxului propagandistic căruia i-a căzut victimă muncitorimea din România în anii `50. Fiindcă urmările dezastrului se resimt și astăzi, anumite pasaje de pură demagogie propagandistică se cuvin a fi redate integral. Ele împiedică uitarea unora și amintesc altora cum meșteșugul vorbelor nu pune limită între prostie și înțelepciune: „Astăzi este o zi de deosebită importanță pentru organizația
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să rentabilizeze întreprinderea. Din păcate, pe câteva zeci de pagini se întind doar chestiuni - mai degrabă de reorganizare internă - fără a se aminti vreo măsură concretă privind producția. Perioada de după 1989 a fost asociată cu declinul fabricii. Cei mai mulți muncitori au resimțit momentul ca fiind extrem de dureros. Scenariul e pretutindeni același. După ani de muncă, au fost nevoiți să părăsească fabrica, pentru un alt loc de muncă sau pentru șomaj. Devenită societate pe acțiuni, fosta întreprindere a început să piardă personalul calificat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
populației, 51,8% erau femei, iar 48,2% bărbați. În mediul urban erau 81.258 de locuitori reprezentând 18,6% din populația județului, mult sub procentul pe țară. Perioada de tranziție de la regimul politic autoritar la cel democratic s-a resimțit și în dezvoltarea orașului Huși. Comparând informațiile oferite de recensământul populației din 7 ianuarie 1992, cu precedentul recensământ, cel din 5 ianuarie 1977, se constată o creștere cantitativă, dar și calitativă, la majoritatea indicatorilor. Astfel, în cadrul județului, populația orașului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din decese erau cauzate de boli cardio-vasculare, 16% de cancer, 14% boli ale aparatului respirator, iar 20% din alte cauze). În 1991, mortalitatea infantilă ajunsese la 24,6%. Creșterea economică înregistrată înainte de criza economică, declanșată în anii 2008-2009, s-a resimțit în sporul natural, aflat în curs de stabilizare. Pe o suprafață de 6.398 ha, la 1 iulie 2008 populația cu domiciliul în municipiul Huși era evaluată la 29.562 locuitori, din care 14.979 femei (252 născuți vii, 247
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încorporare a țăranilor... 14.06 ...Am ajuns la 39 de ani și se apropie inexorabil o vârstă care dă de gândit pentru viitorul meu guerillero... 30.07 ...Continuă lipsa totală de contacte, ceea ce ne reduce doar la 24 oameni. Se resimte lipsa de încorporare a țăranilor... 7.08 ...Azi se împlinesc 9 luni de constituire a guerillei, cu sosirea noastră. Din cei 6 de la început, 2 sunt morți, unul dispărut și doi răniți. Eu cu astma de care nu știu cum să scap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dă dependență, că utilizarea lui e vătămătoare pentru minte și corp, că Îi face pe cei care Îl folosesc să comită infracțiuni. Iată realitatea: iarba nu dă dependență. În mod cert. Poți fuma iarbă ani de zile și nu vei resimți nici un disconfort dacă nu mai ai de unde să iei. Am văzut fumători de iarbă la Închisoare și nici unul nu avea simptome de sevraj. Am fumat eu Însumi iarbă cînd și cînd, timp de cincisprezece ani, și nu mi-a lipsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fost toată un stup. Parcă simțeam că mi se plimbau furnici pe sub piele. E cu putință să te detașezi de cele mai multe suferințe - deși durerile de dinți, de ochi și la organele genitale ridică probleme aparte -, astfel Încît suferința să fie resimțită ca excitație neutră. De starea de rău provocată de sevraj pare să nu existe scăpare. Starea de rău a sevrajului - junk sickness - e reversul stării de bine legate de marfă - junk kick. Plăcerea, starea de bine legată de drog este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
special. Testamentul lui, așa de frumos interpretat de regele Ferdinand I, [care] dădu astfel, de la primul gest ce făcea ca rege, o probă de simțimintele lui nobile. Într-adevăr, citind cu Ionel acel testament, fratele meu își exprimă mulțumirea ce resimțea fiindcă regele Carol se gândise la asigurarea pentru regina Elisabeta a unei stări materiale demne de dânsa, lăsându-i un milion și jumătate în numerar, pe lângă alte proprietăți. „Cum un milion și jumătate? întrebă regele, două și jumătate, unul în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de sus, când venea cineva s-o vadă. Pia era cu gândul la cei ple cați pe front, la Niculae și mai ales la Ion Pillat, copilul ei de su flet; nu dormea, nu mânca și toată firea ei se resimțea. Costache, rămas singur la Eforie prin plecarea subită și neanunțată a dom ni lor Al. Culoglu și dr. Gerota 56, era foarte impresionat de neno rocirea țării și foarte pesimist. I se părea că Aliații nu vor mai putea învinge
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de înapoiat salutul decât al d-lui Papadat și al d-lui Wangler în zilele când nu avea la masa lui ofițeri germani. Ca elvețian, era foarte temut de beligeranți, dar era și scutit de ura ce noi trebuia să resimțim pentru ei. Mâncarea mediocră, însă pentru acele timpuri destul de bună, dar o găseam atunci foarte scumpă: 6,50 lei o porție de bœuf à la mode cu garnituri (porțiile foarte mici), 4 lei 6 felioare de dovlecei prăjiți, 4 lei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Moruzi numai o greșeală a făcut în educația lui: l-a crescut prea mult între femei, nu l-a trimis la școală, nu i-a oțelit în lupta vieții caracterul, și firea lui moale, ca a mamei sale, s-a resimțit când ea a dispărut. N-o mai văzusem niciodată, de când era fată. La moartea fetiței Annei Lahovary, iubita noastră Bébé, am întâlnit-o la Poiana Țapului. Maria ne-a luat mâinile într-ale ei și, fără o vorbă, s-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Tg. Ocna. Domnitorul, din inițiativa personală, a înființat Instititutul gregorian din Iași (Maternitatea Ghica Vodă) și Ospiciul Galata (Grigore Al. Ghica)7. Majoritatea acestor spitale, indiferent de împrejurările fondării lor, au devenit filiale ale Spiridoniei sau cel puțin au resimțit spiritul îndrumător al acesteia. Sub acest aspect, spitalul Sf. Spiridon din Iași s-a afirmat ca o școală medicală pentru întreaga Moldovă încă de la începutul veacului al XIX-lea, acest rol accentuându-se în secolul următor. Generala Epitropie a căpătat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Târgu și mănăstirea Neamțului. Ca și alte instituții similare, Ospiciul nu s-a putut menține, după cât se pare, la un nivel calitativ constant. Foarte curând, după ce Thiron și Caragiani se declarau satisfăcuți de situația găsită, în activitatea sa Ospiciul a resimțit efectul unor neînțelegeri între salariații cei mai importanți, între administrație și medici. De pe la 1885 se înregistrează un declin evident și, ceva mai apoi, permanente oscilații, încercări de redresare, de cele mai multe ori fără succes. Cu timpul, situația Ospiciului a început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și a mai multor clinici aferente. După 1948, ca rector al Institutului de Medicină și Farmacie, profesorul Râșcanu a contribuit la edificarea structurii moderne a Școlii de medicină din Iași. Unele sectoare ale învățământului de medicină preclinică (disciplinele fundamentale) au resimțit influența unei prea mari fluctuații de cadre, vacanțe și supliniri. Cu toate acestea, deși au funcționat pe o durată de timp destul de redusă, s-au remarcat prin activitate științifică, didactică și organizatorică unii profesori, ca Petru Gălășescu, titular al Catedrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
interbelică au creat mari perturbări și în universitatea ieșeană, orientărilor extremiste de dreapta opunându-li-se replica viguroasă a majorității cadrelor didactice și a studenților, animați de un exemplar spirit critic. În Facultatea de Medicină, în acești ani, s-a resimțit din plin modelul de conduită politică și patriotică al unor profesori ca N. Leon, A. Slătineanu, V. Mârza, V. Râșcanu, L. Ballif, care au exercitat o influență benefică asupra studenților în circumstanțe sociale anormale. În 1948, Facultatea de Medicină din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca aliați cu vastă experiență și cu o mare carieră în urmă. Iar când s-a întâmplat ca vreunul din ei, în anii târzii, să cedeze presiunilor politice și să comită unele acte de con for mism, faptul l-am resimțit dureros și l-am privit reprobator. La fel ca și alții din generația mea, dispuși repede să condamne ceea ce li se părea că reprezenta o dezangajare sau chiar o trădare. Azi văd lucrurile altfel. Trebuia să avem mai multă înțelegere
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să fie publicat fără două sau trei avizări ale forurilor „de îndrumare“, venind după acelea pe care le dădeau editurile sau redacțiile revistelor. Acestea își sporiseră și ele vigilența, bineînțeles. Efectele noului curs (de fapt, ale reluării celui vechi) le resimțeam din plin și noi, bieții corectori, țintuiți în tipografie trei zile înaintea apariției revistei, cum spuneam, în așteptarea valurilor succesive de „observații“ pe care trebuia să le „operăm“ în pagini. Șefii Gazetei, Paul Georgescu și cei doi adjuncți ai săi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
iubirii“, „nu putem căpăta luciu calm de statuie“: Nu putem căpăta luciu calm de statuie - Sub veșminte, în carne, iată, coboară și suie, Printre nervi, printre vine se ascund, se ivesc Cicatricile iubirii - tatuajul nostru firesc. Adâncirea în somn este resimțită de poet ca o soluție benefică, evocată în reprezentări care l așază pe Mihalaș în marea linie a liricilor noștri care au cultivat acest motiv poetic, de la Eminescu încoace: Când hainele-oboselii le dezbrac Îmi pare somnu-n care mă scufund Culcușul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dată în jurnalul distrus. Atâtea altele câte mi s-au întâmplat în jumătate de veac au pierit ca un abur, s-au risipit în eter, iar acestea, în fond atât de insignifiante, persistă în mine intacte. La fel le voi resimți, sunt convins, și la recapitularea finală, despre care se spune că are loc în clipa încheierii conturilor cu cele lumești. Din acea perindare-fulger a filmului vieții mele sunt sigur că nu vor lipsi.
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe toți cu acea privire caldă, dar răscolitoare, călăuzindu-le gândurile într-o apropiată și strânsă înmănunchere de cugete și fapte care aveau să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților ci și răceala străinilor, a camerei unde era găzduit. Avusese mereu însă, alături, cărțile... „Academia bârlădeană” a fost o școală a prieteniei. Când, între anii 1924-1927, la București apărea revista culturală Țara de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
almanahuri, în conversații banale, în corespondența particulară etc., constată frecvența acelorași șabloane verbale pe care I.L. Caragiale știe să le extragă din diurnul lor și să le pună în pagină literară pentru eternitate, dar ridicolul, caraghioslâcul lor, abia acum îl resimțim noi cu adevărat, atunci amuzamentul consta în faptul că spectatorii sau cititorii recunoșteau șarjat tipicul vorbirii lor. Același fapt îl reclamă și Dan C. Mihăilescu în privința limbajului celor doi corespondenți: Eminescu Veronica Micle: "Vorbeam de pasionalitatea sfârșitului de secol XIX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]