6,492 matches
-
că a fost sfințit în Ardeal, în 1793, fiind paroh la Sărata când s-a ridicat biserica. Terminată în 1806, biserica a fost pictată în întregime la interior, probabil până în 1808. Deși nu se păstrează mărturii scrise, pictura bisericii din Sărata a fost realizată de zugravii din prima generație a familiei Grecu din Săsăuș. Pictura nu a fost restaurată timp de 200 de ani. Timpul și-a pus amprenta asupra ei, ajungându-se a nu se mai deosebi aproape nimic din
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
apărut din nou, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, datorită investițiilor în infrastructură satului realizate în 2007 și 2008 (drum comunal betonat până în sat și rețea de apă potabilă de la magistrală din Cluj-Napoca), a potențialului agricol cât și apropierii de băile sărate Cojocna, aflate în plin proces de modernizare și punere în valoare a calităților terapeutice. Chiar și în aceste condiții satul continuă să fie izolat, în ciuda poziției centrale ocupată în Câmpia Transilvaniei, datorită lipsei legăturilor rutiere { nu există , spre satele învecinate
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
suficient de mare pentru a stoca CO în fază densă. Conținutul în săruri în apele formațiunii crește în acest interval de adâncime de la aproximativ 100 g/l până la 400 g/l, prin urmare apa este saturată în săruri, mult mai sărată decât apa de mare. Sute de structuri s-au format în acest bazin în procesul de ridicare a domurilor determinat de mișcările sării care a condus la crearea capcanelor pentru gazele naturale. Aceste capcane constituie obiectivele pentru explorarea siturilor de
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
mai reduse și, pe fondul unor roci cu duritate mică modelarea reliefului a fost mai intensă. Conglomeratele cu șisturi verzi (notă caracteristică), se îmbină cu formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în diferite culmi deluroase și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
a fragmentat în diferite culmi deluroase și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
partea sudică de DN11 între Onești și Sănduleni și de DJ118 între Sănduleni și Tescani. DN11 între Bacău și Sănduleni traversează culmea în apropiere de vârful Măgura. O altă serie de drumuri județene asigura pe flancuri comunicațiile: DJ 119 Bacău - Sărată, DJ119H DN2 - Faraoani, DJ206B DN2 - Parava - Gură Văii - Onești (traversează culmea, este însă doar parțial modernizat), DJ119D DN2 - Valea Seaca - Parava (DJ206B), DJ119A Sascut - Urechești (DN11A), DJ118B Enăchești (DJ118) - Strugari. În partea de est Magistrală CFR 500 între Bacău și
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
est Magistrală CFR 500 între Bacău și Adjud și 501 în sud-est între Adjud și Onești flanchează în unghi ascuțit arealul. Cel mai apropiat aeroport este la Bacău. La mică distanță de municipiul Bacău la poalele dealului Moșului, în satul Sărată sunt izvoare cu apă sulfuroasa, clorurata, iodurată, calcica și bromurată. Aici funcționează o bază de tratament balnear care aparține de Episcopia Romano-Catolică de Iași și un ștrand cu apă sărată termala particular. Spre sud la mică distanță de vârful Cărunta
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
distanță de municipiul Bacău la poalele dealului Moșului, în satul Sărată sunt izvoare cu apă sulfuroasa, clorurata, iodurată, calcica și bromurată. Aici funcționează o bază de tratament balnear care aparține de Episcopia Romano-Catolică de Iași și un ștrand cu apă sărată termala particular. Spre sud la mică distanță de vârful Cărunta, se află Poiana Ciciola, unde se află o capelă catolică dedicată Fecioarei Maria.Aici anual are loc o ceremonie religioasă, pentru a cinsti locul unde conform tradiției se presupune că
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
când gingirica intra în vederea hrănirii și reproducerii în lacurile litorale și zonele salmastre ale Dunării. Toamna are loc o migrația inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
în 1895 a expus colecția într-una dinstre sălile Liceului „Alexandru Hâjdeu” (astăzi „B.P. Hasdeu”). Mai târziu în 1955 s-a dechis în strada Unirii la numărul 145 - având la bază reunirea unor colecții școlare și a artefactelor descoperite la Sărata Monteoru și Aldeni, prima expoziție permanentă orășenească. Muzeul a devenit judeațean în 1968, și a trecut prin 1971 printr-un proces de reorganizare prin care s-a aceentuat caracterul arheologic și istoric. Mutarea în actualul sediu s-a produs în
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
de pasaj sau sedentare. În anii 1983 și 1989 au fost construite două diguri ce împart Lacul Techirghiol în trei părți; astfel: o zonă cu apă dulce în partea vestică, una cu apă salmastră (amestec de apă dulce cu apă sărată) în partea centrală și cea de-a treia aflată în apropierea Mării Negre, cu apă salină, unde nămolul prezintă proprietăți terapeutice, utilizat în tratarea unor afecțiuni. Situl cu o suprafață de 2.939 hectare a fost declarat Arie de Protecție Specială
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
Dumbrava, Dealul Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului a culmii acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează culoare accesibile până la valea Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Mare": a "Sălajului" spre vest și a "Prisnelului" spre est. Controlul accesului prin trecătoare se făcea prin intermediul unor fortificații încă de pe vremea dacilor (cetățuia de pe dealul Poguior și dava de la Porolissum). În arealul celor două aliniamente de dealuri dintre Apa Sărată (satele Mirșid, Popeni, capătul satului Cuceu), și Agrij (satele Romita, Brusturi, Jac, Creaca, Lupoaia, Prodănești) alături de cel al orașului Jibou, precum și în zona înaltă a Meseșului, romanii au amenajat un complex sistem defensiv de apărare a frontierei nord-vestice a provinciei
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
sunt pelagice. Multe specii de sfirenide au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv cu undița de mână, setca, traulul, plasa pungă, fiind atrase de momeli artificiale. Carnea baracudelor este comercializată în stare proaspătă, congelată, uscată, sărată sau afumată. Captura totală de baracude neclasificate în zonă de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) în 1995-1999 a variat între 1596 și 2130 de tone pe an. Au fost documentate atacuri neprovocate asupra oamenilor, dar acestea sunt foarte
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
sunt pelagici. Au importanța economică. Se ridica noaptea aproape de suprafața apei și mai multe specii sunt obiectul unui pescuit local comercial cu paragatele și traulul. Carnea lor este foarte gustoasă, dar puțin abundentă. Sunt comercializați mai ales în stare proaspătă, sărați sau congelați. Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. Familie trihiuride cuprinde 3 subfamilii, 10 genuri și 44 specii :
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
caracter postvulcanic, precum și de frumusețea peisajului. Aparține administrativ de comuna Turia. Stațiunea este situată în nordul județului Covasna între localitățile Turia la est și Bixad la vest, de-a lungul DJ113, pe cursul superior al pârâului Turia - la confluența pâraielor Sărat (Puturosu) și Bálványos. Arealul de desfășurare este larg, fiind situat atât pe versanții munților Bodocului (la nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și pe cei ai "Masivului Puturosu - Ciomatu " (la sud-vest de "Muntele Puturosul" și de "Muntele Cetății"). În
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna zonei include și specii protejate cum ar fi: (ursul, râsul, lupul), dar și unele specii de lilieci și amfibieni. Aparține în principal bazinului pârâului "Turia" (), care prin "Șaua Sărată" () - prin care se face legătura "Muntelui Puturosu" cu "Munții Bodoc", intră în contact - spre vest cu bazinul pârului "Jombor" (). Pârâul Turia se formează prin contopirea pârâului Sărat care coboară din șa despărțind "Muntele Puturosu" de "Munții Bodocului" (cu afluenții de
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
de lilieci și amfibieni. Aparține în principal bazinului pârâului "Turia" (), care prin "Șaua Sărată" () - prin care se face legătura "Muntelui Puturosu" cu "Munții Bodoc", intră în contact - spre vest cu bazinul pârului "Jombor" (). Pârâul Turia se formează prin contopirea pârâului Sărat care coboară din șa despărțind "Muntele Puturosu" de "Munții Bodocului" (cu afluenții de dreapta "Csiszár" și "Cserepes") și "Bálványos" (care desparte Muntele Cetății de Muntele Puturosu). Izvoarele băilor "Csiszár" se află în cea mai mare parte pe dreapta pârâului "Csiszár
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej se prepară celebrele plăcinte mocănești cu brânza sărată). O altă manifestare etno-culturală este „Napok Szent Mihály” (Zilele Sf. Mihail) organizată de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară) din Săcele; ce cuprinde o paradă a costumelor tradiționale, ateliere meșteșugărești, simpozioane, expoziții de artă populară și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
pe teritoriul județelui Brăila. Aria naturală se află în parte central-nordică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale orașului Ianca și al comunelor Movila Miresii și Traian și este străbătută de drumul național DN22 care leagă municipiul Brăila de Râmnicu Sărat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
cartograf și explorator al Muntiilor Stâncoși, al coastei americane de vest și sud-vest în secolul al 19-lea, a fost un erou american redescoperit.A fost primul om alb care a călătorit pe uscat de-a lungul frontierelor Marelui Lac Sărat, râului Colorado, Deșertul Mojave, și în cele din urmă ,care a ajuns în California. Smith a fost primul cetățean al Statelor Unite care a explora Sierra Nevada (SUA) și Marele Bazin. De asemenea, Smith a fost primul american care a călătorit
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
al președintelui Ulysses S. Grant a anunțat că va reține fondurile federale până când cele două companii feroviare au convenit asupra unui punct de întâlnire. Ei au decis locul de întâlnire la Summit-ul de Promontory, la nord de Marele Lac Sărat, unele 690 kilometri de Sacramento și 1086 km de Omaha. Pe 10 mai, după mai multe amânări, o mulțime de lucrători și demintari au privit ansamblarea piesei finale ce leagă sinele construite de Pacific Central și sinele construite de Union
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]