6,907 matches
-
funcției sale, delegând în mod ilegal anumite puteri ale funcției publice al cărei titular este. Caracteristic, pentru regimul juridic al funcționarului de fapt este că el nu are drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționar public iar pentru abaterile săvârșite nu suporta răspunderea administrativ disciplinară<footnote idem, p. 50 footnote>. De aceea, este greu de admis răspunderea penală a unei astfel de persoane pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei. Se poate afirma deci că noțiunea de
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
incidente dispozițiile articolului 35 din Legea nr. 22/1969; de asemenea arată că, în ceea ce privește delapidarea, nu se poate vorbi de tentativă, ci de acte premergătoare nepedepsibile. În ceea ce privește prima susținere, se constată că cerința articolului 246 Cod Penal ca, prin fapta săvârșită, să se fi cauzat o vătămare a intereselor legale ale unei persoane, este îndeplinită, deoarece inculpatul, neeliberând bilete de călătorie în schimbul sumelor achitate, călătorii au fost supuși riscului unui control și al obligării la plata unei amenzi. Nefondată este și
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
dacă durata arestării preventive depășește 60 de zile contractul de muncă încetează de drept. Dincolo de controversele existente în literatura de specialitate din domeniu dreptului muncii, această măsură este privită ca o formă de protecție a angajatorului (unității) împotriva faptelor penale săvârșite. III.1.2. Modalități de stabilire a valorii prejudiciului Potrivit prevederilor codului penal anterior, valoarea pagubei reprezintă pentru abuzul în serviciu, unul dintre criteriile de bază în fixarea sancțiunii. Deși codul penal în vigoare nu acordă aceeași valoare acestui criteriu
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
Asemănări și deosebiri cu alte infracțiuni Un funcționar public (funcționar) în timpul serviciului sau în afara lui poate săvârși următoarele categorii de infracțiuni<footnote Doru Pavel, „Considerații teoretice și practice privind infracțiunile de serviciu”, R.R.D. nr. 10/1967, p. 32 footnote>: - infracțiuni săvârșite prin încălcare îndatoririlor de serviciu; - infracțiuni săvârșite în legătură cu serviciul; - infracțiuni săvârșite cu ocazia serviciului; - infracțiuni săvârșite în afara serviciului și fără nici o legătură cu atribuțiile de serviciu. În legătură cu tema abordată, prezintă importanță primele două categorii de infracțiuni. Întrunite în același capitol
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
funcționar public (funcționar) în timpul serviciului sau în afara lui poate săvârși următoarele categorii de infracțiuni<footnote Doru Pavel, „Considerații teoretice și practice privind infracțiunile de serviciu”, R.R.D. nr. 10/1967, p. 32 footnote>: - infracțiuni săvârșite prin încălcare îndatoririlor de serviciu; - infracțiuni săvârșite în legătură cu serviciul; - infracțiuni săvârșite cu ocazia serviciului; - infracțiuni săvârșite în afara serviciului și fără nici o legătură cu atribuțiile de serviciu. În legătură cu tema abordată, prezintă importanță primele două categorii de infracțiuni. Întrunite în același capitol al Titlului VI a părții speciale a
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
serviciului sau în afara lui poate săvârși următoarele categorii de infracțiuni<footnote Doru Pavel, „Considerații teoretice și practice privind infracțiunile de serviciu”, R.R.D. nr. 10/1967, p. 32 footnote>: - infracțiuni săvârșite prin încălcare îndatoririlor de serviciu; - infracțiuni săvârșite în legătură cu serviciul; - infracțiuni săvârșite cu ocazia serviciului; - infracțiuni săvârșite în afara serviciului și fără nici o legătură cu atribuțiile de serviciu. În legătură cu tema abordată, prezintă importanță primele două categorii de infracțiuni. Întrunite în același capitol al Titlului VI a părții speciale a Codului Penal, având același
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
săvârși următoarele categorii de infracțiuni<footnote Doru Pavel, „Considerații teoretice și practice privind infracțiunile de serviciu”, R.R.D. nr. 10/1967, p. 32 footnote>: - infracțiuni săvârșite prin încălcare îndatoririlor de serviciu; - infracțiuni săvârșite în legătură cu serviciul; - infracțiuni săvârșite cu ocazia serviciului; - infracțiuni săvârșite în afara serviciului și fără nici o legătură cu atribuțiile de serviciu. În legătură cu tema abordată, prezintă importanță primele două categorii de infracțiuni. Întrunite în același capitol al Titlului VI a părții speciale a Codului Penal, având același obiect juridic generic și anume
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
râsul o „patimă irațională” care „intră pe furiș în căPările sufletului...” (Râsul patriarhilor, eumanitas, 2008) și această judecată nici nu ar trebuie să ne mire, pentru că „fiecare este ispitit de propria sa poftă (care), zămislind, naște păcat, iar păcatul odată săvârșit, odrăslește moarte...” (Iacob 1.14-15) Filolog, în primul rând, Tatiana Niculescu Bran stăpânește arta naratologiei, printr-o deschidere (în incipitul romanului) a unui imperfect involuntar („ostenea”), înăOțător, c un crescendo generos („Sculatul de câteva ori pe noapte, nipți la rând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele rele<footnote Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a treia, cap. 3, în Filocalia, vol. IV, p. 26 footnote>”, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
general, și despre represiune, în particular. Deși în mod normal acesta este un punct de vedere sprijinit, dacă nu chiar inoculat direct de către reprezentanții (ori urmașii reprezentanților) fostului regim pentru a-i absolvi de orice fel de responsabilitate pentru crimele săvârșite, când ne referim la acțiunea de la Pitești dintre 1949 și 1951, există numeroase voci, chiar dintre victime, care susțin că s-a vorbit și s-a scris prea mult despre evenimentele macabre desfășurate în penitenciarul mai sus menționat. Desigur, întâmplări
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
arestat a treia oară. Când cineva din lot a întrebat un procuror militar când se vor termina rejudecările, acesta i-a răspuns: „De câte ori vom considera că deveniți periculoși pentru societate, tot de atâtea ori vă vom cere socoteală pentru faptele săvârșite! ș...ț Toată viața. Până când veți muri!”1, recunoscând practica Securității de a aresta nu în funcție de fapte, ci de momentele în care considera că ar putea urma tulburări sociale. A fost închis la Jilava, unde a stat în celulă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
minciuna propriei vieți. În acele câteva minute, limita ești tu însuți, om trecător și suflet încărcat de păcate nemărturisite. E singurul loc unde nu ceilalți sunt vinovați de toate relele, ci tu însuți, cel care, luând asupră-ți povara erorilor săvârșite, primești în schimb nemăsurata libertate de a nu mai greși.” Cu acest a priori subiectiv - care învăluie cu seninătate orice discuție asupra sensului culpabilității -, dl Baconsky reînnoiește problema „decomunizării” României printr-un util excurs istoric ce compară situația țărilor europene
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
părintele Sofronie a învățat că viața de pocăință trebuie să continue până la sfârșit, deși acest proces de transformare, transfigurare și îndumnezeire cunoaște mai multe etape. La început, aspectele psihologice ale pocăinței domină sub forma regretelor, a tristeții amare pentru fărădelegile săvârșite - o stare sufletească generală care cere corecția prin lege. Omul trezit din beția simțurilor și dezordinea minții caută îndreptare de la Hristos. Aflat în acest stagiu intermediar, tocmai ieșit din starea de confuzie adolescentină, omul descoperă mai întâi în Evanghelie dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și tradiție - deplânsă de numeroși teologi contemporani - nu poate începe fără reinserția lecționarului (ale cărui origini se ascund undeva în secolul al IV-lea) în corpul Scripturii. La rândul său, lecționarul s-ar dori folosit în reverberațiile exegezei patristice. Astfel săvârșită, în prelungirea liturghiei, lectura Scripturii ar căpăta valențe profunde, apropiindu-se de exercițiul monastic al rumegării contemplative a cuvântului lui Dumnezeu (lectio divina). Dintr-o armă folosită în cursul unor îndoielnice războaie religioase, Biblia însăși s-ar transforma în Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu reprezintă un terminus definitiv, absolut, care pune pecetea infinității pe suflet în orice condiție s-ar găsi el în momentul despărțirii de viață. Dacă, pentru creștin, prin urmare, moartea înseamnă posibilitatea de a trece, potrivit faptelor, bune sau rele, săvîrșite aici pe pămînt, în Paradis sau Infern pe vecie, pentru indian, în schimb, ea prezintă două aspecte, care, însă, ambele sînt mai puțin dramatice, pentru că sînt mai puțin hotărîtoare în privința eternității respectivului suflet: pentru "eliberatul din viață"" ea a încetat
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cap. 5,12). Păcatul este o rană adusă Trupului lui Cristos, pe care astăzi o resimte întreaga comunitate umană. Nu este numai un refuz voit și explicit pe care omul îl îndreaptă către Dumnezeu, ci și un act de ignoranță, săvârșit tot la adresa Lui. Aceasta se întâmplă când omul acționează ca și cum nu ar fi existat Dumnezeu. E suficient „să alegi cu ochii deschiși ceva care este incompatibil cu voința și iubirea Sa”. Astfel, „păcatul este un comportament, este un gest, este o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acolo unde nu există o cunoaștere reciprocă între două persoane, nevoia de autodezvăluire este mai mare. Mărturisirea păcatelor pe care o face penitentul nu trebuie privită doar ca o acuzare propriu-zisă și nici ca o enunțare fidelă a propriilor păcate săvârșite, ci, mai mult, ca o căutare pe care o face împreună cu preotul-confesor în vederea identificării rădăcinii păcatelor sale și a comportamentelor greșite. b. Intervenția confesorului În practica actuală a sacramentului reconcilierii, există, din partea unora, dubii asupra faptului dacă confesorul trebuie sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera mântuitoare a lui Cristos, obținerea iertării pedepsei meritate pentru păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai bine. Este indicat ca această pocăință să cuprindă cele trei dimensiuni ale vieții creștine: profetică, preoțească și regească. De exemplu, penitentul iertat poate avea o pocăință care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod verbal, conclusiv, părerea de rău pentru păcatele săvârșite și propunerea de a nu mai păcătui. 3.1.4 Rugăciunea penitentului și dezlegarea Ritualul Penitenței afirmă că penitentul, înainte să primească dezlegarea, trebuie să își manifeste „părerea de rău și hotărârea de a duce o viață nouă printr-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un credincios s-a hotărât să vină la spovadă, atunci înseamnă că există prezumția că el deja are o intenție bună, sinceră, că nu este constrâns de alte împrejurări și că vrea în mod decis să fie iertat de păcatele săvârșite, pentru că îi pare rău cu adevărat. Datorită acestei prezumții, preotul va primi penitentul cu convingerea că merită dezlegarea. 2) Dacă dintr-un motiv anume există o prezumție împotriva penitentului, aceasta trebuie verificată. Principala preocupare a confesorului este aceea de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necesități, preotul trebuie să îl înștiințeze pe ordinariul locului despre această celebrare, înainte, sau după caz, după ce aceasta a fost celebrată. O a doua condiție se referă la dispoziția penitenților. Ei trebuie să fie dispuși într-adevăr să regrete păcatele săvârșite, să aibă căința cerută și propunerile necesare, printre care și aceea că își vor mărturisi cu prima ocazie, în particular, „la timpul potrivit”, păcatele grave, pe care nu au posibilitatea să le mărturisească în acel moment. Această mărturisire trebuie făcută
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai multe moduri. În primul rând, pentru a fi medic, este necesară capacitatea de a diagnostica „boala” pe care o are penitentul și de care trebuie vindecat. Sursa bolii sufletești a fost adesea identificată cu păcatul, pentru că acest rău, odată săvârșit, are destule efecte negative: slăbește natura umană, diminuează forța volitivă, îi ia libertatea omului și denaturează solidaritatea umană. Prin urmare, eliminarea păcatului aduce cu sine vindecarea penitentului. În acest sens, orientarea atenției penitentului asupra crucii lui Cristos îl poate vindeca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, accentuează responsabilitatea personală a penitentului față de păcatul săvârșit, fiind o formă ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte” ale anului liturgic, așa cum sunt Postul Mare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din care noul domnitor se adresase piteștenilor. Prezența în sala Parlamentului, în momentul depunerii jurământului, la 10 mai, a Mitropolitului Primat, însoțit de un număr important de clerici, scotea în evidență și mai mult importanța acordată de oficialii români actului săvârșit. După ce noul șef al statului se angajase să respecte legile, religia și integritatea teritorială a țării, discursul președintelui Adunării, M. Costache Epureanu, îmbrăca, sub forma unui angajament, un adevărat jurământ de credință față de Carol I409. Temerea principală a celor ce
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
frauduloasă - art. 276 - Legea nr. 31/1990. 12. Furtul și tăinuirea de autovehicule - art. 208-209, 221 C.P. 13. Traficul de animale ocrotite în țările lor. 14. Comerțul cu țesuturi și organe umane - art. 17, Legea nr. 2/1998. 15. Infracțiunile săvârșite prin intermediul calculatoarelor (sistemul SWIFT). 16. Infracțiuni săvârșite cu cărțile de credit - art. 282 C.P. Nerespectarea dispozițiilor privind importul de deșeuri și de reziduuri - art. 302 C.P. 17. Nerespectarea dispozițiilor privind jocurile de noroc -art. 330 C.P. 2.3. CONCLUZII Prevenirea
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]