6,540 matches
-
fie liberă a se dedica înclinațiilor sale, fiindcă, chiar șocante fiind pentru un obsevator, acestea corespund valorilor proprii respectivei comunități: "Sălbaticul care în cercul său restîns gîndește și se exprimă cu precizie, are o cultură mai reală decît politicianul sau savantul care, cu oarbă indiferență se reazemă de un magnific teatru construit de alte mîini 213". La prima lectură, această declarație seamănă cu o insultă la adresa filozofiei Luminilor și ambiției sale de a guverna un univers în raport cu care nu are nici un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Uniunii Scriitorilor ca Proskarin sau Mikhail Alekseev, academicianul Uglov și notabilități ale nomenclaturii militare.343 Mai paradoxală este atitudinea rezervată, aproape la fel de naționalistă, a unor personalități considerate de către Vest ca făcînd parte din intelectualitatea liberală. Figura de vîrf a acesteia, savantul Andrei Sakharov se va situa într-adevăr în linia curentului panrus, la o distanță obiectivă față de scriitorul slavofil și ultraortodox Valentin Rasputin sau Alexandru Soljenitze. În sens mai larg, intelectualitatea dizidentă participă la crearea unei stări de spirit generale și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rezultat al destinului biologic, dar acest lucru nu o împiedică să se califice într-o profesie și să devină independentă sub aspect economic. Recunoașterea limbajului gestual ca limbaj real, natural, uman, mai întâi de către surzii înșiși, nu de către lingviști sau savanți, a fost un moment pivotal. Surzii au devenit conștienți că limbajul gestual le satisface necesitățile și le oferă o mare plăcere estetică, pe care numai limbajele o pot oferi. Realizarea că limbajele gestuale erau egale și unice printre alte limbaje
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
nu numai cu personalul din interiorul Întreprinderii, ci și cu personalul din alte Întreprinderi, dacă este o parte a sarcinii. 113 I Conducătorii/persoane oficiale (vicepreședinți, președinți, reprezentanți guvernamentali, directori de Întreprindere) 116 I Specialiști cu studii superioare (doctori, avocați, savanți, ingineri, economiști, profesori, consultanți etc.) 118 I Personal de birou (funcționari, contabili, personal de protocol) 4.5. Supraveghere și coordonare 4.5.1. Supraveghere/dirijare 128 S Dirijarea personalului care nu are funcție de supraveghere (se indică, folosind codul de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
este adevărat - Împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost propaganda antisuedeză, În regiunile vestice, pe care aceștia le-au controlat. Cu toate acestea, cultura suedeză a contribuit esențial la fondarea unei culturi finlandeze, cei mai importanți savanți fiind educați În universitățile din Suedia. Cazul României. Și În acest caz, Kolarz a identificat prezența mitului popoarelor de frontieră. Naționaliștii locali au susținut că poporul român a apărat cultura latină, În fața expansiunii slave. De aici, s-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
societăți cu tradiție liberală, precum cele din Olanda, Anglia, Statele Unite, există o libertate de discurs și o piață liberă a ideilor. România de azi e departe de așa ceva. O free market of ideas, despre care vorbesc cărturarii, printre care și savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar și de business corporatist
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ar fi orientarea sa, religioasă sau non-religioasă - nu se îndoiește că Isus din Nazaret realmente a trăit în primul secol și a fost executat sub autoritatea lui Ponțiu Pilat, guvernatorul Iudeii și al Samariei. Dacă această informație nu este străină savanților, s-ar putea ca publicul larg să nu o cunoască. Obiecțiile încă persistă. De fapt, o carte recentă a reciclat ciudata idee că Isus nu a fost realmente executat, ci de fapt, cu sprijinul guvernatorului roman și a altor câțiva
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
vor avea loc atunci când Mesia va apărea, fapte care sunt în strâns paralelism cu sumarul lui Isus în replica dată lui Ioan Botezătorul, care se afla descurajat în închisoare (Mt 11,2-6; Lc 7,18-23). Pornind de la această importantă descoperire, savanții sunt acum mai deschiși să accepte că evangheliile au afirmat mereu că Isus a avut conștiința că este Mesia lui Israel. Cum am explica ubicuitatea identității lui Isus ca Mesia, dacă Isus nu ar fi gândit niciodată despre sine însuși
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Consider că această interpretare istorică este puțin probabilă. Din mai multe motive. Elementul cel mai evident de la care încep constă în prevestirile formale ale lui Isus despre suferința și moartea sa (Mc 8,31; 9,31; 10,32-34). Desigur, mulți savanți critici susțin că aceste predicții ale pătimirii sunt profeții rostite după împlinirea faptelor, numite uneori vaticinia ex eventu (profeții pornind de la un eveniment întâmplat deja). Trebuie să admitem că aceste predicții au un aspect formal și conțin detalii (precum a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și-a anticipat moartea. Vom adăuga mai multe detalii despre învierea lui Isus în Capitolul 3. Procesul lui Isus Începând cu secolul al XIX-lea, problema procesului lui Isus a fost intens dezbătută, deseori creștinii fiind acuzați de antisemitism. Unii savanți au susținut că procesul lui Isus a fost în totalitate o chestiune romană, în timp ce alții au văzut în el o afacere iudaică. Astăzi, cei mai mulți cercetători recunosc, pe bună dreptate, implicarea ambelor autorități, iudaice și romane. Toate cele patru evanghelii relatează
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
că ar fi mai bine să decidă poporul. Propunerea iertării de Paște Toate cele patru evanghelii ale Noului Testament vorbesc despre așa-numita iertare de Paște (Mc 15,6-15; Mt 27,15-23; Lc 23,18-25; In 19,10-12). Deși unii savanți critici au pus la îndoială istoricitatea acestei cutume, e puțin probabil ca o tradiție lipsită de autenticitate - a cărei falsitate putea fi cu ușurință descoperită - să fie utilizată de toți cei patru evangheliști. Pe lângă aceasta, și alte relatări, care nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
plus, istoria mormântului lui Isus primește o importantă confirmare în Paul, care vorbește despre înmormântarea lui Isus (1Cor 15,3-4). Când acesta spune că Isus „a fost îngropat”, are în minte un mormânt precis. Așadar, ne putem întreba: de ce unii savanți se îndoiesc de îngroparea lui Isus? De ce ar trebui să ne mirăm că a fost îngropat cu adevărat? Sau, dacă noi credem că a fost îngropat, de ce am fi surprinși că cei care l-au urmat în timpul vieții cunoșteau locul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
au fost suportul unui arc”. Deducem cea mai bună explicație: acest arc stătea sigur deasupra acestor coloane. Deși acest lucru nu poate avea statut de „probă” reală a învierii lui Isus, după ce am analizat toate celelalte posibile „arcuri” despre care savanții au spus că se potrivesc celor două „coloane” (mormântul gol și aparițiile lui Isus), pot afirma că nu există nicio propunere care să se apropie cât de cât de o explicație a acestor fenomene cu excepția celei care urmează: Isus din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
apel la elemnte ale liberalisului clasic, dar utiliza și elemente ale noilor tendințe ale liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democrată și acomodarea la dictatură" în Caietele Brătianu, nr. 2, 2011, pp. 7-11. Pentelescu, Aurel, "Zona Mării Negre în viziunea lui Gheorghe Brătianu", în Revista de Istorie Militară, 1997, nr. 5-6, (45-46), pp. 51-54. Pentelescu, Aurel, "Destinul tragic al unui mare savant", în Revista de Istorie, 2003, nr. 4, pp. 8-10. Pentelescu, Aurel, În fața istoriei. Gheorghe I. Brătianu 1898-1953, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Pentelescu, Aurel, Țăranu Liviu, "Gheorghe I. Brătianu în timpul domiciliului obligatoriu (1947-1950)", în Caietele Brătianu, nr. 2, 2011, pp. 12-19
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6; Idem, "Gh. I. Brătianu un istoric printre politicieni", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1; Idem, "Gheorghe I. Brătianu și "Biroul Păcii"", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 4. 26 Aurel Pentelescu, "Destinul tragic al unui mare savant", în DI, 2003, nr. 4; Idem, "Zona Mării Negre în viziunea lui Gheorghe Brătianu", în Revista de Istorie Militară, nr. 5-6, (45-46), 1997. 27 Petre Otu, Aurel Pentelescu, Gheorghe I. Brătianu. Istorie și politică, Editura Corint, București, 2003. 28 Aurel Pentelescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
monumentala sa lucrare învie o lume. Umanitatea dacică și autoproiecția acesteia în divin e adusă spre a se bucura de singura nemurire considerată reală de istoric, cea în virtutea căreia dispăruții trăiesc viața ideală în conștiința urmașilor. Mai mult ca probabil, savantul a proiectat peste lumea dedusă din extrem de săracele izvoare literare ale Antichității și mai cu seamă din laborioasele investigații arheologice întreprinse o lume a propriului spirit. În viziunea lui P. dacii erau un popor de țărani, harnic, pașnic și drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
slăvire lui Gebeleizis-Zalmoxis, zeul suprem, stăpânul cerurilor. Viziunea va fi contestată de arheologi de nediscutată autoritate. C. Daicoviciu respinge, în La Transylvanie dans l’Antiquité, aserțiunea lui P. potrivit căreia Zalmoxis ar fi fost o divinitate uranică, acreditând opiniile unor savanți străini, vehement combătute în Getica, după care geto-dacii s-ar fi închinat, din contră, unei zeități htoniene. De aceeași părere era, dintre nespecialiștii de seamă, și Lucian Blaga care, într-un studiu din „Saeculum”, contestă explicit teza lui P. Creator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
nepăsarea aceea prefăcută doar când găseau un pretext pentru jocuri de cuvinte. Numele de „Faure” a fost repede victima unui calambur: „a-i da lui Faure” însemna în rusește „a-i da un avantaj adversarului”. Au izbucnit râsete blazate de savant. Careva, tot râzând scurt, indolent, a lansat: „Ce mai forward, Faure ăsta!”, subînțelegând înaintașul de la fotbal. Un altul, făcând o mutră de om sărac cu duhul, a vorbit despre fortotcika, ferăstruica... Mi-am dat seama că limba folosită de cercul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cadă o ploaie măruntă. Charlotte îmi zâmbea prin vălul acela scânteietor. Ceea ce s-a întâmplat pe neașteptate pe palierul ce se legăna în mijlocul stepei a semănat cu încântarea unui copil care, după o îndelungă cercetare zadarnică, descoperă în liniile încurcate savant dintr-un desen un personaj sau un obiect ascuns. Îl vede, arabescurile desenului capătă un nou sens, o nouă viață... Așa era și cu privirea mea interioară. Deodată, am văzut! Sau, mai degrabă, am simțit cu toată ființa mea legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
produsele viței de vie, în special vinul erau atât de apreciate încât după relatările venețianului P.Molmenti - ducele Veneției, Sebastian Zeani, le expediază în 1173 de la prețul maximal impus celorlalte produse similare locale străine. Cărturarul Sebastian Munster, unul din reputații savanți europeni ai vremii, scria la rândul său: Lângă târgul Mediaș se face vin în mare cantitate și de aceea câmpia aceea se numește Țara Vinului. Dimitrie Cantemir scrie: Toate celelalte bogății ale pământului le întrec viile alese, înșiruite pe o
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de sute de ani. Una dintre acestea se află la Iași, la Bucium; se întinde pe 1000 de hectare și este menționată încă din anul 1469 pe timpul lui Ștefan cel Mare. Din viile Socolei, foste proprietăți ale prințului Mihail Sturdza, savantul Ion Ionescu de la Brad a obținut în 1862 primul eșantion de șampanie elaborat în România. În 1949 a luat ființă Societatea Bucium, iar în 1972 a fost dat în folosință combinatul de vinificație, care și-a câștigat un renume pe
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
discutarea fiecărei categorii de mit sau ritual, asupra definițiilor, formelor de clasificare, notelor caracteristice și modurilor de interpretare elementare. De aici, numărul mare de exemple din diferite societăți și epoci. Și tot de aici, numeroasele avertismente referitoare la diferențele dintre savanți În ceea ce privește definirea, tipologizarea și interpretarea aceleiași clase de fenomene simbolice. Dacă scopul didactic impunea o asemenea configurare a fiecărui capitol, conținutul studiat a adus alte condiționări și a impus alte alegeri. Fenomenele rituale și mitologice sunt de o bogăție și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dezbatere, aveam impresia că trebuie să o iau de la capăt, pentru că Întotdeauna exista un caz care nu fusese menționat sau o perspectivă care nu Își găsise locul. Am preferat să aleg exemplele care, de-a lungul timpului, au mobilizat resursele savanților și au devenit pietre de hotar și referințe aproape obligatorii În lucrările de specialitate (vezi riturile de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al ritului. Sper să am puterea și timpul de a-l realiza, Închizând astfel cercul euristic. De la cuvinte la conceptetc "De la cuvinte la concepte" De la amurgul mitului...tc "De la amurgul mitului..." Cuvântul mit nu este un termen neutru, creat de savanți pe baza identificării fenomenelor denumite de acesta și a analizei riguroase a caracteristicilor specifice. Dimpotrivă, el este un termen-„relicvă”, un termen pe care civilizația europeană și, odată cu ea, cercetarea științifică l-au preluat dintr-o cultură percepută la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]