7,557 matches
-
cu o constantă trimitere aluziv-simbolică la figurativ. În scurta sa alăturare la grupul “obiectualilor” (1970- 74), el a fost preocupat de experimentarea unor expresii plastice rezultând din utilizarea “ready - made”-ului imaginând o structură spațială din - calapoade metalice (Structuri-calapoade, 1970). Sculpturile sale de bronz fac parte din colecția muzeului alături de altfel de sculpturile din lemn ale lui Victor Gaga. Anii ‘80 au adus o atomizare a tuturor grupărilor artistice create anterior, o mai puternică individualizare a artiștilor, preocupați de elaborarea unor
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
grupul “obiectualilor” (1970- 74), el a fost preocupat de experimentarea unor expresii plastice rezultând din utilizarea “ready - made”-ului imaginând o structură spațială din - calapoade metalice (Structuri-calapoade, 1970). Sculpturile sale de bronz fac parte din colecția muzeului alături de altfel de sculpturile din lemn ale lui Victor Gaga. Anii ‘80 au adus o atomizare a tuturor grupărilor artistice create anterior, o mai puternică individualizare a artiștilor, preocupați de elaborarea unor mitologii personale. În același timp au adus o presiune ideologică crescândă exercitată
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Gheorghe Groza nu îi permite împlinirea marilor planuri conturate în Italia; activitatea lui a fost punctată prin câteva picturi în ulei (vândute la expoziția lui personală), un monument de for public ( Emanoil Ungureanu) și un număr redus de machete pentru sculpturi (Cap de negresă, Maternitate, Portretul mamei Prohaska). Sub influența marilor curente artistice apar și parcurg trasee singulare câteva personalități puternice sau execută rarele comenzi publice care îi lansează pentru un timp în lumina reflectoarelor criticilor de artă. Franz Ferch la
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
în colaborare cu Florian Lungu și Titus Andrei, a susținut spectacole în Hunedoara cu Ioan Bocșa și "Grupul Icoane”și Aurel Moldoveanu, 12 gale de arte vizuale cu artiști hunedoreni cu care a participat la numeroase tabere de pictură și sculptură în lemn și fonta, 6 lansări de carte, tot cu scriitori hunedoreni. Pe plan sportiv a organizat la Hunedoara Campionatul Mondial de Popice din anul 1995, Cupă Mondială de Popice din anul 2002 , Cupă Europei masculin și feminin de Popice
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
experiențe ale sale, Rilke le-a adunat în prima parte a singurului său roman, "Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge" (Însemnările lui Malte Laurids Brigge). Dar tot Parisul i-a prilejuit și întîlnirea cu multe surse de inspirație moderne, precum sculpturile lui Auguste Rodin sau lucrările pictorului Paul Cézanne (1839-1906). În acești ani, Parisul devenise domiciliul principal al poetului. În anii 1905 și 1906, Rilke a fost angajat ca secretar personal al lui Auguste Rodin, care a reprezentat pentru Rilke figura
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
jainiste ("derasar" sau "basadi") sunt foarte răspîndite în subcontinentul indian și variază de la construcții grandioase și elaborate, la locașuri simple și lipsite de ornamentație. Înfățișarea unui templu jainist diferă în funcție de ramura religioasă pe care o satisface: un templu digambarist are sculpturi nedecorate și nepictate, în timp ce într-unul svetambarist se găsesc statui înveșmântate, vopsite, poleite cu aur și argint, încrustate cu pietre prețioase (mai ales în frunte). Majoritatea templelor sunt construite în marmură și după structura lor arhitectonică se împart în "Shikar-bandhi
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Artă balineză se deosebește cu mult de artă celorlalte insule din Indonezia,datorită influentelor culturii hinduse. În special, arhitectura și sculptură în piatră din Băli, sunt cu influență hindusa, adusă de indieni cu sute de ani, pe timpul regelui Airlangga, în 1019-1042. Casele sunt construite simplu, dar arhitectură de artă se regăsește în viață religioasă balineză. Defapt, cele mai impunătoare opere arhitectonice
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
dar arhitectură de artă se regăsește în viață religioasă balineză. Defapt, cele mai impunătoare opere arhitectonice, în Băli, sunt templele. Nici castelele regilor din istoria balineză nu pot concura complexității și importanței lor. Sunt contruite după principii și reguli, iar sculpturile în piatră au rol de îmbogățire a aspectului templelor. Sculpturile în piatră care se găsesc în arhitectură templelor sunt mai mult sau mai puțin importante. În unele cazuri, pot sa și lipsească. În timp ce în nordul insulei, templele sunt aproape în
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
Defapt, cele mai impunătoare opere arhitectonice, în Băli, sunt templele. Nici castelele regilor din istoria balineză nu pot concura complexității și importanței lor. Sunt contruite după principii și reguli, iar sculpturile în piatră au rol de îmbogățire a aspectului templelor. Sculpturile în piatră care se găsesc în arhitectură templelor sunt mai mult sau mai puțin importante. În unele cazuri, pot sa și lipsească. În timp ce în nordul insulei, templele sunt aproape în totalitate făcute din sculpturi. De exemplu, porțile de la intrarea în
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
rol de îmbogățire a aspectului templelor. Sculpturile în piatră care se găsesc în arhitectură templelor sunt mai mult sau mai puțin importante. În unele cazuri, pot sa și lipsească. În timp ce în nordul insulei, templele sunt aproape în totalitate făcute din sculpturi. De exemplu, porțile de la intrarea în temple, sunt sculptate fiecare centimetru, cu demoni și idoli, iar de o parte și de alta sunt statui din piatră, care "păzesc" intrarea în templu. Protectorii templelor sunt figuri legendare, eroi, ca de exemplu
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
parte și de alta sunt statui din piatră, care "păzesc" intrarea în templu. Protectorii templelor sunt figuri legendare, eroi, ca de exemplu Arjuna, si care sunt amplasați pe scările de la intrare, pentru a păzi templul. Deasupra intrărilor sunt amplasate "gărzi", sculpturi din piatră cu chip de monstru, din care ies numeroase brațe cu rol de a proteja cât mai bine templul de demoni. Se pot întâlni sculpturi ale svasticii, care este semnul prosperității și a norocului bun. Panourile sculptate de pe pereții
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
amplasați pe scările de la intrare, pentru a păzi templul. Deasupra intrărilor sunt amplasate "gărzi", sculpturi din piatră cu chip de monstru, din care ies numeroase brațe cu rol de a proteja cât mai bine templul de demoni. Se pot întâlni sculpturi ale svasticii, care este semnul prosperității și a norocului bun. Panourile sculptate de pe pereții templelor redau viața de zi cu zi. În fața "templelor morților" - ""pură dalem""- de multe ori sunt puse statuete ale vrăjitoarelor -"rangda"- iar pe panourile sculptate sunt
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
zi cu zi. În fața "templelor morților" - ""pură dalem""- de multe ori sunt puse statuete ale vrăjitoarelor -"rangda"- iar pe panourile sculptate sunt scene din iad, care arată ce se va întâmpla cu cei păcătoși în viața de după moarte. În trecut, sculptură că și pictură, au fost îndeledniciri din viața de zi cu zi. Se sculptau porți ale templelor, sau statui reprezentând idoli, sau pur și simplu se sculpta, acest lucru făcâd parte din ocupația de fiecare zi a oamenilor, fără a
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
materială, sau artistică. După ce Băli a devenit centru turistic, vesticii i-au influențat pe localnici să își pună în valoare muncă, astfel, azi, în Băli se sculptează mai mult pentru comerț sau pentru artă, fiind evaluate. Chiar și stilurile de sculpturi s-au schimbat în timp datorită influentelor europene. Sculpturile tradiționale erau pictate în culori vii și naturale, acest lucru dădea o originalitate aparte. Azi se sculptează, dar rareori se mai pictează sculptură, datorită succesului pe care il au sculpturile lăsate
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
vesticii i-au influențat pe localnici să își pună în valoare muncă, astfel, azi, în Băli se sculptează mai mult pentru comerț sau pentru artă, fiind evaluate. Chiar și stilurile de sculpturi s-au schimbat în timp datorită influentelor europene. Sculpturile tradiționale erau pictate în culori vii și naturale, acest lucru dădea o originalitate aparte. Azi se sculptează, dar rareori se mai pictează sculptură, datorită succesului pe care il au sculpturile lăsate în culoarea naturală. Unii sculptează animale uneori în formă
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
pentru artă, fiind evaluate. Chiar și stilurile de sculpturi s-au schimbat în timp datorită influentelor europene. Sculpturile tradiționale erau pictate în culori vii și naturale, acest lucru dădea o originalitate aparte. Azi se sculptează, dar rareori se mai pictează sculptură, datorită succesului pe care il au sculpturile lăsate în culoarea naturală. Unii sculptează animale uneori în formă reală, dar de cele mai multe ori se întâlnesc sculpturi mitice, cu creaturi ciudate. Alții sculptează trunchiuri de copac, dând forme și chipuri distorsionate, monstruoase
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
de sculpturi s-au schimbat în timp datorită influentelor europene. Sculpturile tradiționale erau pictate în culori vii și naturale, acest lucru dădea o originalitate aparte. Azi se sculptează, dar rareori se mai pictează sculptură, datorită succesului pe care il au sculpturile lăsate în culoarea naturală. Unii sculptează animale uneori în formă reală, dar de cele mai multe ori se întâlnesc sculpturi mitice, cu creaturi ciudate. Alții sculptează trunchiuri de copac, dând forme și chipuri distorsionate, monstruoase. Pictură se practică nu ca o artă
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
naturale, acest lucru dădea o originalitate aparte. Azi se sculptează, dar rareori se mai pictează sculptură, datorită succesului pe care il au sculpturile lăsate în culoarea naturală. Unii sculptează animale uneori în formă reală, dar de cele mai multe ori se întâlnesc sculpturi mitice, cu creaturi ciudate. Alții sculptează trunchiuri de copac, dând forme și chipuri distorsionate, monstruoase. Pictură se practică nu ca o artă sau o meserie aparte. Se pictau doar templele. După cel de-al Doilea Război Mondial, influențele europene au
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
fiind Melania Nicolaevici. A copilărit la Nisporeni, unde a încercat pentru prima dată să modeleze figuri din lut. Studiile liceale le-a făcut la Chișinău, după care s-a înscris la Școala de Arte Plastice "Stroganov" din Moscova, unde studiază sculptura în anii 1907-1908 în atelierul profesorilor Konionkov și Dziubanov. În 1909 studiază literele și filosofia la Institutul "Bestujev" din Sankt Petersburg. În 1910 pleacă la München, unde lucrează în Academia de pictură sub îndrumarea maeștrilor avangardei, Wassily Kandinsky și Alexei
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
a revistei germane ""Jugend"". Din Germania pleacă la Paris, unde lucrează în atelierele lui Henri Matisse și Antoine Bourdelle (1910-1914). În 1919 participă la Salonul Independenților cu un bust. Face cunoștință cu Constantin Brâncuși, care îi devine ghid în lumea sculpturii moderne. Amprenta personalității artistice a Miliței Petrașcu poartă urme ușor sesizabile ale măestriei lui Brâncuși, reprezentând pentru ea un câmp magnetic în care a gravitat toată viața. În 1925 se căsătorește cu Emil Petrașcu și se stabilește la București. Se
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
Contimporanului"" în Sala "Mozart". În anii următori expune în Germania, Italia, Austria, Anglia și Franța. Expune și în diverse saloane basarabene, realizând în 1938 bustul lui Zamfir Arbore, care a fost expus la Chișinău, dar care după 1940 a dispărut. Sculptura Miliței Petrașcu reprezintă, în primul rând, un act de rezistență în fața distrucției imaginii. Demersul său păstrează ambițiile instantaneului și rigorile compoziției clasice, întâlnite deopotrivă în arta începutului de secol. Acest lucru o va ajuta, în lunga perioadă în care lucrează
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
care sculptorii de talent nu lipseau, ea se impune și devine o portretistă foarte solicitată. Cu prilejul expoziției din 1934 organizată împreună cu Marcel Iancu, criticul de artă Petru Comarnescu scria: "Însușirea principală a Miliței Petrașcu rămâne calitatea de temelie a sculpturii însăși: cultul formei pline, legată de spațiu și lumină". Artista nu caută în chipul celui portretizat o dominanță expresivă, ci reconstituie, în ansamblul detaliilor, atributele unei personalități. Portretul actriței Elvira Godeanu, goală până la brâu, este naturalist și discret hieratic în
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
Oficial din 1934, încalcă de asemenea uzanțele timpului, în care nu era permis ca portretul unei persoane clar individualizate, bine cunoscute în lumea bucureșteană, fie ea și actriță, să fie reprezentată cu sânii goi. Nimic frivol însă în această remarcabilă sculptură, monumentalitatea și statismul acestui portret trimit la antichitatea clasică, în numele căreia nuditatea putea fi acceptată. De la figuri generice, care suportă trimiteri vag simbolice cum e ""Steaua nordului"" sau de la posibilul autoportret cu titlul ""Mască"" și până la portretele din anii de maturitate
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria Filotti, de la cimitirul Bellu din București, bust care fost furat de autori necunoscuți. Tot de mâna ei a fost plămădit bustul lui Constantin I. Nottara. Sculpturi ale sale sunt expuse și la Muzeul Zambaccian din București, la Muzeul de Artă din Tulcea La Muzeul Literaturii Române din București, Milița Pătrașcu este prezentă cu trei busturi: Octavian Goga, Mihail Sadoveanu și Tudor Vianu. În data de 25
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
000 de ani înainte de picturile rupestre de la Lascaux, Franța. Cele mai timpurii forme ale artei europene datează din paleoliticul superior și includ atât picturi rupestre, precum ar fi cele din peșterile de la Lascaux, Franța, cât și artefacte, așa cum ar fi sculpturi reprezentând animale, dar și figurine feminine (cunoscute și ca Figurine de tip Venus) dintre care Venus din Willendorf (reprodusă alăturat) este una dintre cele mai cunoscute. Există anumite speculații potrivit cărora doar "Homo sapiens" este capabil să creeze artă. Totuși
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]