6,897 matches
-
1003 Yoav Stern, Ravin Barak, "UȘ envoy: Arab peace inițiative will be part of Obama policy", Haaretz.com, 5 April 2009, http://www.haaretz.com/print-edition/news/u-s-envoy-arab- peace-initiative-will-be-part-of-obama-policy-1.273534. Accesat: 12 ianuarie 2011. 1004 Este vorba de metodă anchetei sociologice prin utilizarea tehnicii chestionarului. 1005 Este vorba de puncte de vedere oficiale și neoficiale. 1006 Din analiza datelor a rezultat că unul din respondenți a dorit să ofere la cea de-a doua întrebare două variante de răspuns: în nume
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
prin e-mail. 1010 În Figură 1 este reprezentat numărul respondenților (25) care au dorit să răspundă la acest chestionar și care au și trimis răspunsurile aferente. 1011 Precizez că analiza/rezultatele sunt realizate fără a avea pretenția unei expertize autentic sociologice cu atat mai mult cu cât nu am studii de sociologie. 1012 Marc Otte a fost (până în 2011) Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Pentru mai multe detalii a se vedea http://www.consilium.europa
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
didactic, s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale. Analizând conceptul de evaluare, Genevieve Meyer precizează că „ nici o evaluare nu este pură sau perfectă în sine sau în mod absolut. Perfecțiunea oricărei evaluări provine din adecvarea ei la obiectivele pentru care este făcută. De
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
este un test a cărui construcție, aplicare și interpretare sunt complet și riguros interpretate, în baza unor norme și criterii clare, acceptate și respectate de evaluatori și evaluați. Clasificări ale testelor: 1. După obiectul evaluării: teste psihologice, teste docimologice, teste sociologice. 2. După metodologia elaborării: teste standardizate, teste elaborate de cadrul didactic. 3. După modul de aplicare: teste orale, teste scrise (așa zisele teste hârtiecreion), teste practice. 4. După momentul administrării testului: teste inițiale, teste de progres,teste finale. 5. După
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
profesor s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale, astfel că, în Dictionnaire de pédagogie, conceptul de evaluare este definit drept „un dispozitiv care a luat naștere spre mijlocul secolului al XX-lea în țările anglosaxone și care rezultă din transpunerea în domeniul învățământului
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
experiență, impunându-se cu succes pe piată comunicării. Descoperirile din domeniul tehnicii, mai precis a fotoelectricității, au fost promotoarele apariției televiziunii. În timp, impactul televiziunii a fost pus la îndoială : este sau nu ea un mijloc de manipulare ? Studiile ulterioare, sociologice și istorice, au demonstrat că imaginile și informația televizată nu au decât impact secundar asupra opiniei publice. Bordieu consideră că « televiziunea este un instrument de comunicare foarte putin autonom, asupra căruia apasă o serie întreagă de constrângeri ce derivă din
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ale Americii și până în prezent, numeroși teoreticieni au încercat definirea corectă și completă a termenului. Literatura de specialitate notează peste 1.000 de definiții ale relațiilor publice, lucru care poate fi explicat prin poziția autorilor, privind relațiile publice prin prisma sociologică, psihologică, filozofica, teoretică sau aplicativa. Pentru a lămuri definirea relațiilor publice, Rex Harlow a sintetizat, în anul 1976, un numar de 479 de definiții, ajungând la următorul concept: „Relațiile publice reprezintă o functie distinctă a managementului care ajută la stabilirea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
experiență, impunându-se cu succes pe piată comunicării. Descoperirile din domeniul tehnicii, mai precis a fotoelectricității, au fost promotoarele apariției televiziunii. În timp, impactul televiziunii a fost pus la îndoială : este sau nu ea un mijloc de manipulare ? Studiile ulterioare, sociologice și istorice, au demonstrat că imaginile și informația televizată nu au decât impact secundar asupra opiniei publice. Bordieu consideră că « televiziunea este un instrument de comunicare foarte putin autonom, asupra căruia apasă o serie întreagă de constrângeri ce derivă din
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ale Americii și până în prezent, numeroși teoreticieni au încercat definirea corectă și completă a termenului. Literatura de specialitate notează peste 1.000 de definiții ale relațiilor publice, lucru care poate fi explicat prin poziția autorilor, privind relațiile publice prin prisma sociologică, psihologică, filozofica, teoretică sau aplicativa. Pentru a lămuri definirea relațiilor publice, Rex Harlow a sintetizat, în anul 1976, un numar de 479 de definiții, ajungând la următorul concept: „Relațiile publice reprezintă o functie distinctă a managementului care ajută la stabilirea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii înrudite sunt denumite, de către alte surse de specialitate, cu termenul 1. Printre autorii ei mai vechi sau mai noi numărându se canadieni, englezi și austrialieni. Explicarea sociologică a apariției unei școli distincte a Relațiilor Internaționale în lumea britanică ține, fără îndoială, de poziția diferită a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
spus Dahrendorf în analiza sa clasică a eșecului democrației din Germania secolelor al XIX-lea și XX: „Voi folosi ceva ce cu greu se poate numi o teorie, fiind, mai degrabă, o orientare pre-teoretică inspirată de perspectivele politică, economică și sociologică asupra temei și menită să ne ghideze în domenii ale structurii sociale relevante pentru statornicirea constituției libertății. Am impresia că patru astfel de domenii au o importanță deosebită [...]: 1) în primul rând, relația dintre orânduirea politică și structura socială este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
4) virtuțile publice sunt valoarea de orientare predominantă a oamenilor. Dacă argumentația de mai sus constituie mai puțin decât o teorie, ea ne poate oferi totuși o perspectivă și câteva indicii călăuzitoare pentru studiul nostru. Poate că necesitatea unei teorii sociologice riguroase a democrației depășește posibilitățile actuale ale științei sociale”. Toate acestea sunt legate, desigur, de intens dezbătuta chestiune a construirii unei „societăți civile”. Cineva a sugerat în glumă că o „societate civilă” este aceea în care schimbarea de regim nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
două capitole), pentru ca în ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist în anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atât cu foștii susținători ai partizanilor, cât și cu cei care au preluat puterea în sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, încă, după cincizeci de ani, să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
necesitatea unei reforme de profunzime și îi legitimează urgența”. Autorii își declară de la bun început independența față de cercurile guvernamentale și, implicit, față de forurile oficiale de specialitate, propunându-și o viziune pragmatică, în afara discursului administrativ-pedagogic consacrat. Cartea are o perspectivă predominant sociologică și filosofică, cu accent asupra politicilor publice: orientare deductibilă, de altfel, din profilul profesional al autorilor și colaboratorilor. Unii, cum ar fi Adrian Miroiu și Dakmara Georgescu, au fost cooptați pe parcurs în forurile de decizie ale ministeriatului Marga. Echipa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar unele căsătorii între veri sunt permise, și explicația culturală nu este suficientă, căci cum ar putea da seamă o serie de cauze mereu particulare de un fenomen universal? Ajutat de teoria reciprocității a lui Marcel Mauss, Levi-Strauss descoperă cheia sociologică a interdicției fundamentale a societăților arhaice, văzând în prohibirea incestului aspectul negativ al regulii pozitive a exogamiei. El poate astfel reduce extraordinara diversitate a regulilor înrudirii și mariajului la câteva tipuri de schimb de femei între clanuri sau linii de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este un ansamblu vast de mituri. Importante nu mai sunt referințele presupuse sau speculate ale unui singur mit, receptat în conținutul său, ci operațiile logice majore, inconștiente, care caracterizează un întreg corpus de mituri: numai ele sunt semnificative semiologic, antropologic, sociologic etc. Opunîndu-se substanțialismului universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la o depărtare suficient de mare pentru a le conserva specificitatea. Și cealaltă mutație a sociologiei goldmanniene a literaturii în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei, la acela al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta se vădește că, sub aspectul conținutului, semnul nu are nici la Goldmann vreo
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
antropologia, dar mai cu seamă cu sociologia, concepte precum geografia (cartografia) simbolică sau metaforică, geografia socială, geografia imaginară etc. fiind larg acceptate. Comună este tratarea spațiului ca strategie reprezentațională într-o ma-nieră transdisciplinară și interculturală 20. La rândul ei, gândirea sociologică a acceptat treptat vocabularul de specialitate al geografiei, împreună cu concepte precum margine, periferie, spații, granițe și frontiere, contribuind la denaturalizarea și problematizarea acestora 21. Riguroasa disciplină a geografiei științifice a acceptat în mod natural premise noi, "latente și reprimate", ca
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
separarea spațială fizică propriu zisă. Spre deosebire de separarea fizică a teritoriilor locuite, cea simbolică este fluidă și este strâns legată de istorie, putându-se modifica de la o epocă la alta, în funcție de evoluția intereselor politice, econo-mice, militare sau culturale. Teoretizările filosofice și sociologice asupra spațiului se îndepărtează de perspectiva kantiană a spațiului categorie absolută spre "spațiul ca proces și în proces (adică spațiul și timpul conlucrând în devenire)"23. Ideea de spațiu este în strânsă legătură cu ideea de reprezentare, de subiectivitate și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
etc.), identitatea, națiunea ("comunități imaginate")71. Geografiile simbolice definite de Said pot fi percepute ca o formă de constructivism social la fel ca termenul de comunități imaginate al lui Benedict Anderson 72. Construcționismul social sau constructivismul social este o teorie sociologică a cunoașterii care consideră că fenomenele sociale se dezvoltă în strânsă legătură cu contextul lor social. În cadrul acestei teorii, construcția socială (constructul social) este rezultatul voinței și deciziei umane, nu al voinței divine sau al legilor naturii. Opus fiind esențialismului
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
curând pe sentimentul supunerii, comun tuturor oamenilor, decât pe atribuirea dominației celor puțini în numele celor mulți. După Korkunoff, puterea este o iluzie, un construct imaginar. Spre deosebire de acesta, Timasheff vorbește despre "polarizarea" din cadrul grupurilor și al interacțiunii indivizilor. În această redefinire sociologică a puterii sentimentele devin obiective: fiecare individ în parte este capabil de supunere și de obediență 90. Interpretări postmoderne ale spațiului și ale relației spa-țiu-putere, concordante cu noile viziuni ale globalizării, insistența asupra ubicuității, a dislocării, migrării a localizării și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
meseriile, edu cația, serviciile de sănătate, știința și tehnologia, transporturile etc. (F. Gagné, 1989, 1995). Excelența intelectuală poate fi evaluată global, la scara on togenezei, prin analiza „succesului global” repurtat de un individ. Succesul global este un construct psihopedagogic și sociologic ca re exprimă atât evoluția în context educațional a disponibilităților aptitudinale, creative, motivaționale și afective, cât și gradul lor de recunoaștere în sistemele de valori ale individului și ale societății (Carmen Crețu, 1997). Supradotatul este acel individ care are o
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
creadă în ea) este definiția furnizată de Karl Marx - prin care avuția unor indivizi era rezultatul exploatări altor indivizi; trebuie spus că, dincolo de reticența noastră generică referitoate la marxism, unele dintre interpretările lui Karl Marx sunt, din punct de vedere sociologic, validate în ochii unor comentatori occidentali de astăzi 9. Pe de altă parte, nimeni nu a putut dovedi irevocabil, până azi, că economia - termen cu origine în Grecia antică, se știe - ar fi o știință. Dacă ar fi așa, atunci
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
s-au afirmat definitiv, aparatul lor conceptual s-a dezvoltat și numărul de întrebări la care oferă răspunsuri a crescut. Știm că omul și devenirea umană sunt mult mai complexe și numai o viziune integratoare, economică, dar și istorică, antropologică, sociologică și culturală, ne poate oferi răspunsuri la întrebările despre capitalism și construcție socială capitalistă. Acum putem spune că Weber a avut dreptate și pentru că socialismul s-a prăbușit la el acasă, adică în țara care l-a construit și dezvoltat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înțelegem, în mod fals, că răul în lume a venit odată cu lumea capitalistă și că odată eradicată această lume va dispărea și răul de pe suprafața pământului, ceea ce este profund eronat. Dacă analizele sale economice sunt de luat în seamă, cele sociologice și politice nu au nici o valabilitate. Răul pe lume nu vine odată cu producția de mărfuri generalizată și nici cu folosința banului în dimensiunea sa de capital, adică de ban pus la treabă în slujba economiei și profitului. Răul, ca și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]