8,296 matches
-
citi (aici aveau dreptate studenții). Pillat se transforma, invariabil, în Pilaf (cu unul sau doi de l; nu conta). Maniu luptase cu Brătianu împotriva comuniștilor (de unde și până unde scria poezie?). Nu mă omoram să le explic. Prea multă literatură strică, și-atunci intervine viața; sau poate-i exact pe dos. Nicăieri confuzia nu se observa mai bine decât în licee. Îmi petrecusem ani buni acolo, și urmele încă se vedeau, imprimate sub straturile amintirilor. Imediat după ’90, primisem repartiție guvernamentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu atenție în jur, începeai să observi șmecheria. Blocatarii provocau distrugeri special, să nu poți să-ți vezi liniștit de treabă: deșurubau capacele căminelor colectoare, înțepau garniturile, tăiau țevile de apă rece, demontau coturile din pivnițe, găureau hidrofoarele, înfundau canalizarea, stricau racordurile coloanelor de-alimentare. Te țineau în priză, îți dădeau permanent de lucru, ca unui nevrotic. După o săptămână de lupte cu ei, erai frânt, săritor, îmbibat cu cofeină. Cel mai rău sufereai când aruncau primăvara varza în canal, gri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
învelit într-o pungă. Domnul Dinu oricum îl ceruse înapoi, cu severitatea proprietarului grijuliu, peste care a dat nenorocirea: „De treizeci de ani l-am avut, și n-a pățit nimic. Vi-l las vouă și, după o folosire, se strică!“ Cât despre aparatul de gimnastică, el trona lângă fereastră. Fusese împrumutat de la o prietenă, arăta cum nu trebuie și n-aș putea spune la ce folosea exact. Era o sculă metalică, zbârnâitoare, vopsită de sus până jos în negru, cu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fagure virtual, suprapus peste mii de alți faguri mai mici. O mașină a timpului, cu capsule de întâmplări gata să se dizolve și să-și elibereze conținutul în lume. Trebuie doar să te pricepi să desprinzi capsulele, fără să le strici substanța.“ „Fotocaina păstrează și distruge, în același timp. Drogul vieții și-al morții.“ „E-un paradox, pe care Economiștii l-au luat în calcul. Administrat în doze potrivite, face minuni, spui și ce n-ai vrut să gândești. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rămâne? Acolo nu se trăia bine?“ „«Regatul» e ridicat de Economiști, noi l-am construit și tot noi l-am dizolvat, când a devenit neprofitabil. Mișcarea n-a fost lipsită de hopuri. La 1877, Războiul de Independență era să ne strice planurile: afacerile cu turcii mergeau din plin, dar s-a băgat Kogălniceanu pe fir. În 1907, au sărit țăranii, pistonați de ruși, care infiltraseră agenți în sumane și-opinci peste graniță: mujici fioroși, deprinși cu româna la Harkov și Petrograd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ideea originii pur latine este justificată și fortificată prin teza exterminării dacilor, prin care aceștia sunt excluși din patrimoniul genetic al românilor, singura lor moștenire fiind cea legată de teritoriu. Și în această materie există un consens total: "Romanii [...] au stricat tot ce a găsit Dacic, spre a introduce Romanismul" (Aaron, 1835, p. 3), lăsând în urma lor un teritoriu "pustiu de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de sine stătătoare"" (Hurezeanu et al., 1988, p. 114). Prin această manevră, independența națională a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indispus la culme, strânse iarăși din umeri. Ascultă, Ganea, încearcă astăzi, rogu-te, să nu i te pui împotrivă, străduiește-te să-i fii, știi... într-un cuvânt... pe plac... Hm!... De ce strâmbi din buze? Ascultă, Gavrila Ardalionovici, n-ar strica, n-ar strica deloc să ne punem acum întrebarea: la ce bun să ne agităm? Îți dai seama că în ce privește folosul meu, pe care-l am în casă, sunt de mult asigurat; într-un fel sau altul, lucrurile tot o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
strânse iarăși din umeri. Ascultă, Ganea, încearcă astăzi, rogu-te, să nu i te pui împotrivă, străduiește-te să-i fii, știi... într-un cuvânt... pe plac... Hm!... De ce strâmbi din buze? Ascultă, Gavrila Ardalionovici, n-ar strica, n-ar strica deloc să ne punem acum întrebarea: la ce bun să ne agităm? Îți dai seama că în ce privește folosul meu, pe care-l am în casă, sunt de mult asigurat; într-un fel sau altul, lucrurile tot o să le întorc în favoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu fetele; parcă își făcuse loc o disonanță; generăleasa Epancina, mama fetelor, cine știe de ce, devenise nemulțumită, ceea ce era foarte important. La mijloc era o împrejurare care încurca totul, o chestiune foarte complicată și anevoioasă, din pricina căreia totul se putea strica definitiv. Această complicată și anevoioasă „chestiune“ (după cum se exprima însuși Toțki) începuse demult, cu vreo optsprezece ani mai înainte. În vecinătatea uneia dintre cele mai bogate moșii ale lui Afanasi Ivanovici, într-una din guberniile din mijlocul țării, trăia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vrei; eu mă gândeam că-i bine să fim drăguți cu el și să-l introducem în casa noastră, pentru că asta ar fi aproape o faptă bună. — Să-l introducem în casa noastră? Din Elveția? — Aici Elveția nu poate să strice; însă, repet, cum vrei tu. Mă interesez de el în primul rând pentru că poartă același nume de familie cu tine și poate că-ți e chiar rudă; în al doilea rând, nici nu știe unde să-și pună capul. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iar unii, într-o asemenea măsură, încât i-au spart geamurile cu pietre. I-am oprit, fiindcă făceau de-acum o faptă rea, însă satul a aflat de îndată și toți au început să mă acuze, susținând că le-am stricat copiii. După aceea, au aflat că și copiii o iubesc pe Marie și s-au speriat grozav de tare; dar Marie era de-acum fericită. Copiilor li s-a interzis chiar să se întâlnească cu ea, dar ei dădeau fuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu-l fi șterpelit Ferdâșcenko. Nu vorbi prostii! spuse sever Varia, care cu prințul vorbea foarte rece, la limita de jos a politeței. — Chère Babette*, cu mine ai putea fi și mai drăgălașă, doar nu-s Ptițân. — Nu ți-ar strica nici câteva curele pe spinare, Kolea, că tare prostuț mai ești. Pentru tot ce veți avea nevoie puteți să apelați la Matriona; prânzul e la patru și jumătate. Puteți lua masa cu noi sau în cameră, cum doriți. Hai, Kolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu avea deloc nevoie de un scandal în toată legea: generalul era beat criță și, purtat de cea mai avântată elocință, vorbea neîncetat, sentimental și lacrimogen. Trăncănea mereu că, datorită comportării urâte din partea tuturor membrilor familiei lui, totul s-a stricat și că, în sfârșit, situației trebuie să i se pună capăt. Ajunseră într-un târziu pe strada Liteinaia. Încă mai era moină; un vânt deprimant, călduț, jilav șuiera pe străzi, echipajele își afundau roțile în noroi, trăpașii și gloabele tropăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lumii bune: frumusețe, educație, orientare... problema feminină, versuri, toate acestea reunite într-o fericită și variată combinație, ca să nu ținem cont și de cele cel puțin optzeci de mii de ruble, bani peșin ca zestre pentru fiecare, sumă ce nu strică niciodată, oricât de importante ar fi problemele emancipării femeii sau cele de ordin social... într-un cuvânt, trebuie negreșit și sunt obligat să vă introduc. Generalul Ivolghin și prințul Mâșkin! — În clipa asta? Acum? Dar ați uitat... dădu prințul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
exterior arsese și se prefăcuse în scrum, însă de îndată remarcară că interiorul era neatins. Teancul de bani fusese învelit într-un ziar împăturit în trei și banii erau întregi. Toți răsuflară ușurați. — Poate că vreo miișoară s-o fi stricat un pic, dar restul au scăpat neatinși, rosti cu înduioșare Lebedev. — Toți sunt ai lui! Pachetul e al lui! Ați auzit, domnilor? anunță Nastasia Filippovna, punând banii lângă Ganea. Nu a făcut-o totuși, a rezistat! Deci orgoliul e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de faptul că prințul se ridică deja. — Ați devenit foarte indiferent, he-he! îndrăzni el să observe cu slugărnicie. — Zău, nu mă simt prea bine, capul mi s-a făcut greu din pricina drumului, îi răspunse prințul încruntându-se. — Nu v-ar strica vreo câteva zile de vilegiatură, îngăimă sfios Lebedev. Prințul stătea în picioare, îngândurat. — Și eu, după ce mai rămân aici trei zile, plec cu toate odraslele la casa de vară, ca să nu-l pierd cumva pe puiul nou-născut, iar între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu tine ar însemna pieirea ei sigură. Și pe tine te-ar aștepta pieirea... poate, chiar mai neîndoielnică decât a ei. Dacă v-ați despărți din nou, aș fi cât se poate de mulțumit; dar n-am intenția să vă stric socotelile sau să vă fac să vă certați. Deci, fii liniștit și nu mă bănui. De fapt, știi și singur dacă ți-am fost vreodată rival adevărat, chiar și atunci, când a fugit la mine. Uite, ai izbucnit acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
te rog prietenește, măcar cât timp nu va bate vântul din altă parte. Cât despre Evgheni Pavlovici, strigă el cu o însuflețire neobișnuită, totul e calomnie absurdă, cea mai mare dintre calomnii! E o defăimare, o intrigă, cineva dorește să strice totul și să ne facă să ne certăm. Vezi, prințe, îți șoptesc la ureche: între mine și Evgheni Pavlovici încă nu s-a rostit nici o vorbă, pricepi? Nu suntem legați prin nimic, însă această vorbă poate fi rostită și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i fi dat toate astea? Zău, mi-am luat un păcat pe suflet, acum trei zile l-am bănuit pe Evgheni Pavlovici. Mi-am dat seama însă că e imposibil și, dacă e imposibil, atunci ea de ce mai vrea să strice totul? Asta, asta-i întrebarea! Ca să și-l păstreze pe Evgheni Pavlovici? Însă îți repet, pe crucea mea, că nu se cunosc și că polițele-s curată născocire! Și cu câtă impertinență îi strigă tu, ca să se-audă din celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Alexandrovna e o femeie foarte distinsă, deși e supărată pe mine. — Nu vă cunoașteți? — Aproape deloc, însă mi-aș dori din tot sufletul să o cunosc, măcar ca să mă justific în fața dumneaei. Nina Alexandrovna îmi impută că, pasămite, l-aș strica pe soțul ei cu beția. Însă eu nu doar că nu-l stric, ci mai curând îl potolesc: poate că-l îndepărtez de amicii care l-ar duce de râpă. Pe deasupra, mi-e prieten și, recunosc față de dumneavoastră, de-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cunoașteți? — Aproape deloc, însă mi-aș dori din tot sufletul să o cunosc, măcar ca să mă justific în fața dumneaei. Nina Alexandrovna îmi impută că, pasămite, l-aș strica pe soțul ei cu beția. Însă eu nu doar că nu-l stric, ci mai curând îl potolesc: poate că-l îndepărtez de amicii care l-ar duce de râpă. Pe deasupra, mi-e prieten și, recunosc față de dumneavoastră, de-acum nu-l mai las de capul lui, adică așa: unde se duce el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ales, ariciul - ce să însemne ariciul? Ce înțelegere să fie la mijloc? Ce se poate subînțelege prin una ca asta? Ce semn este? Ce telegramă? Pe deasupra, bietul Ivan Feodorovici, care se nimerise să fie și el de față la interogatoriu, strică totul cu răspunsul lui. După părerea sa, nu era vorba de nici o telegramă, iar ariciul „e pur și simplu un arici, care poate să însemne, pe deasupra, prietenie, uitarea jignirilor și împăcarea, într-un cuvânt, e o ștrengărie, dar în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de pictorul german Hans Holbein cel Tânăr (1498-1543). 21. Titlu la curtea țarului, acordat, sub formă de recompensă, funcționarilor civili. 22. Caracterul fantastic al povestirii personajului rezultă și din faptul că denumirea regimentului este împrumutată din comedia Prea multă minte strică de Alexandr Sergheevici Griboedov (1798-1829). 23. Eroii romanului Cei trei muschetari de Alexandre Dumas-tatăl (1802-1870). 24. Oraș și cetate din apropierea graniței cu Turcia; cetatea a fost cucerită de trei ori de Rusia (în 1828, 1855 și 1878). 25. Se are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
amănunte ale infracțiunii sunt asemănătoare cu cele din romanul Crimă și pedeapsă (a cărui publicare începuse), așa că, după cum a remarcat și critica din acea vreme, realitatea pare în acest caz că imită literatura. 46. Versuri din comedia Prea multă minte strică de Griboedov (v. și n. 22). 47. Se face aluzie la scriitorul M.E. Saltâkov Șcedrin (1826-1889), autorul unei epigrame răutăcioase la adresa lui Dostoievski, scrisă în anul 1863; poezioara de mai jos parodiază epigrama respectivă. 48. Aluzie la romanul Ce-i de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]