6,630 matches
-
violente, generatoare de suferință. 1.4. Agresivitate și violență Am văzut mai sus câteva caracteristici ale violenței umane. Violența face referire la comportamente caracterizate prin raporturi agresive, bazate pe forță, verbală sau fizică, morală, economică, politică, având ca scop dominarea, supunerea victimei de către agresor. Prin violență, victima este desființată, redusă la starea de obiect, spațiul său vital fiind invadat de agresor (Asselineau, 2005). De etimologie latină, ad-gressere, are semnificația de a merge spre celălalt, dar și de a ataca. Din aceeași
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care sprijineau eforturile de industrializare și modernizare a țării, „s-a aplicat o coerciție severă”(Chirot, 1978, p. 462), pentru a le asigura colaborarea, cu o penalizare rapidă a oricărei „greșeli”, dar și cu oferta unor oportunități ca recompensă pentru supunerea arătată. în această atmosferă de centralizare maximă a puterii decizionale, și de control 3 total al societății și indivizilor, altfel spus de totalitarism 4, Ceaușescu își putea urmări politicile 1. Biserica Greco-Catolică, a doua în țară după cea ortodoxă, precum și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
volumul total al efortului impus indivizilor să fie minim? Sau, cu alte cuvinte, cum concepem sistemul astfel Încât cererea impusă indivizilor de a alege conduite diferite față de cursul normal al urmăririi propriului interes să fie rațional acceptabilă pentru aceștia, adică astfel Încât supunerea lor să provină din interes liber consimțit, și nu din frică față de repercusiunile nesupunerii? Istoria este plină de experimente de construcție politică. Sursa nereușitei multora dintre ele poate fi căutată În incapacitatea de a răspunde la Întrebarea de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
regim de dominație hegemonică (1940-1991), cu următoarele etape: - germană (1940-1944); instrumentul militar rămâne sub controlul politic intern din punct de vedere al organizării și dotării, dar este subordonat strategic, operativ și, uneori, tactic comandamentelor germane (Watts, 1998); - sovietică 1 (1944-1968?) - supunerea intereselor naționale scopurilor URSS. Controlul sovietic cuprinde și spectrul politic și al dotării. România este prinsă În planurile de război Împotriva NATO ca parte a teatrelor de operațiuni sovietice (Frontul 3 Vest); - sovietică 2 (1968?-1991) - apărarea militară este legată
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lui cu titlu provizoriu, Tratatul de aderare generase cu toate acestea obligații decurgând din unele prevederi care, în mod inevitabil, trebuiau să fie luate în considerare spre a se ajunge la perfectarea și aplicarea lui, cum erau cele legate de supunerea lui spre ratificare, potrivit legislației naționale a fiecăreia dintre părți, depunerea instrumentelor de ratificare la depozitar ș.a. Dar, indiscutabil rămânea faptul că, atât România, cât și celelalte părți contractante statele membre ale Uniunii Europene, erau ținute de obligația de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
face in baza Convenției de extrădare (București, 23 iulie 1924) și a Convenției adiționale la aceasta (București, 10 mai 1936). în urma negocierilor care au avut loc, în ultimii ani, s-a convenit, iar recent au început procedurile legale necesare pentru supunerea la Parlament spre ratificare, a Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii (semnat la București, la 10 septembrie 2007); intrarea acestuia în vigoare depinde de Partea americană. S-a trecut la încheierea noului document, spre a ține seama
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
În urma înțelegerilor de la Yalta, România suporta direct consecințele confruntării Est-Vest și ale cursei înarmărilor ca stat membru al unui bloc politico-militar condus de o mare putere totalitară, care cerea și avea mijloace să impună țărilor intrate în orbita sa o supunere totală față de Moscova. În atari condiții, pentru România, destinderea și perspectiva unei conferințe europene putea însemna înainte de toate oportunitatea de a slăbi strânsoarea sufocantă a "fratelui mai mare", de a-și împlini aspirația spre autonomie și independență. Pentru că o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trebuie s] înțelegem modul în care regulile sunt stabilite și ce acțiuni sunt considerate inc]lc]ri ale regulilor. Explorarea acestor teme determin] apariția nevoii de a distinge între intenție și previziune, și pune la îndoial] coerentă noțiunii comune de supunere fâț] de o regul]. O etic] a îndatoririlor prima facie JONATHAN DANCY O etic] a îndatoririlor prima facie se bazeaz] pe ceea ce înseamn] s] ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanțe, în fața altor îndatoriri. Ele evit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza limitelor severe impuse de domnia regulilor. Absurditatea consecinței logice a supunerii inflexibile fâț] de o regul] este satirizat] de unii autori (vezi V.S. Gilbert și A.P. Herbert despre legi sau C. Northcote Parkinson despre birocrație), criticat] de alții și folosit] la întâmplare de sistemul juridic și administrativ; este suportat], si nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândire neconvențional, care r]stoarn] asocierile de termeni opuși și înl]tur] evaluarea. În mod obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și prostia). Pentru fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional]. Acest lucru este suficient pentru a demonstra c] denumirile nu asigur] o conduit] constant]. Dar oare ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de cei „superiori”, a șotiilor fâț] de soți, a copiilor fâț] de p]rinți și a sclavilor fâț] de st]pani, în lipsa unui accent similar pe obligațiile celor superiori. O astfel de etic] a r]bd]rii și a supunerii nu este potrivit] pentru lumea de ast]zi, din ce in ce mai conștient] de responsabilitatea individual] și de nevoia unor structuri sociale care s] o încurajeze său s] o fac] posibil] în situațiile de opresiune. Totuși, persecuțiile periodice nu au ing]duit Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binelui și al r]ului deja existent în ființă uman] și nesfârșita șaga a reacției umane în fața revelației divine pe tot parcursul istoriei. Această exemplific] lupta permanent] din sânul umanit]ții pentru a descoperi calea spre acțiuni echilibrate și spre supunerea în fața criteriilor divine. În acest sens, cuvantul islam înseamn] revelația originar], pretinzând supunere pentru a atinge echilibrul, iar un musulman este cel care caut] s] ating], prin acțiunile sale, acel echilibru, atât în viață personal], cât și în societate. Calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a reacției umane în fața revelației divine pe tot parcursul istoriei. Această exemplific] lupta permanent] din sânul umanit]ții pentru a descoperi calea spre acțiuni echilibrate și spre supunerea în fața criteriilor divine. În acest sens, cuvantul islam înseamn] revelația originar], pretinzând supunere pentru a atinge echilibrul, iar un musulman este cel care caut] s] ating], prin acțiunile sale, acel echilibru, atât în viață personal], cât și în societate. Calitatea uman] care cuprinde conceptul de valoare etic] ideal] în Coran este inclus] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practic] cauzeaz] dificult]ți în unele situații. El a susținut, de asemenea, c] dorința dezinteresat] de a respecta aceste reguli se dezvolt] în mod natural, pe baza compasiunii pentru ceilalți. Astfel, din perspectiva lui Hume, putem vedea c] și virtutea supunerii fâț] de legi poate proveni în întregime din sentimentele și dorințele noastre. Kant a elaborat o versiune mai radical] a teoriei conform c]reia morală își are sediul în rațiunea uman]. Pentru el, cel mai important aspect este c] morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] suntem liberi. Libertatea în acțiune exclude obligația impus] din exterior f]r] a fi ins] un comportament întâmpl]tor. Kant a sustinut c] singura modalitate de a fi liberi este de a determina propriile acțiuni. Urm]rirea binelui natural, supunerea fâț] de legile eterne sau divine nu se concretizeaz] în acțiune liber], deoarece, în toate aceste cazuri, determinantul ar fi extern. Obligațiile morale trebuie s] provin] dintr-un imperativ pe care s] ni-l impunem singuri. Legea moral], susține Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduc]torii drepți sunt aceia care își țin promsiunile contractuale), dar insistența lor asupra existenței unui contract propriu-zis delegitimeaz] în aceeași m]sur] guvernele nedrepte că și pe cele drepte. Putem presupune c] oamenii ar fi semnat un contract de supunere fâț] de conduc]torii drepți, dac] li s-ar fi cerut acest lucru și deci putem vorbi de un „contract ipotetic” între conduc]tori și cei conduși. Dar o promisiune ipotetic] nu mai e o promisiune, din moment ce nimeni nu și-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exist] o serie de obligații speciale create prin angajamente și acorduri; constrângeri legate de minciun] și tr]dare; interdicții privind inc]lcarea drepturilor individului, dreptul de a nu fi ucis, r]nit, sechestrat, amenințat, torturat, constrâns, jefuit; constrângeri legate de supunerea la anumite sacrificii a unei persoane, ca simplu mijloc de atingere a unor scopuri; pretenția asupra spațiului privat. Se mai pot menționa și condițiile de dreptate, egalitate și corectitudine în modul de tratare a celorlalți. Spre deosebire de consecințialiști, deontologii par a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mult de formatul deontologic: „Este inadmisibil] nerespectarea oric]rei ființe umane - în persoana altora sau în propria persoan] - în calitatea sa de ființ] rațional]”.) Tocmai în baza condiției de respectare a statutului celorlalți ca ființe raționale nu se admite supunerea lor la un tratament care contravine normelor deontologice. Aceasta este perspectiva propus] de c]tre Fried și Donagan. Abordarea respectiv] este completat] de ideea c] o acțiune este condamnat] de c]tre normele deontologice (și, prin urmare, nu trebuie, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sub forma unei conformit]ți; abținerea de la evaziunea fiscal], de la furtul sau prejudicierea altora de teama consecințelor, din respect pentru proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este singura care ne definește că persoane corecte. Acest gen de supunere, aferent concepției etice legaliste, nu este doar simplu și direct, dar și strict], cel puțin în aparent]. Suntem datori s] respect]m anumite norme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințelor, din respect pentru proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este singura care ne definește că persoane corecte. Acest gen de supunere, aferent concepției etice legaliste, nu este doar simplu și direct, dar și strict], cel puțin în aparent]. Suntem datori s] respect]m anumite norme formulate cu strictețe, ins] acest respect este înțeles în termeni foarte restrânși: el se refer] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este înțeles în termeni foarte restrânși: el se refer] doar la litera (textul) legii, nu și la aplicarea spiritului legii în propriile noastre acțiuni. Dac] alegem s] profit]m de carentele legii, nu putem fi sancționați legal pentru acest lucru. Supunerea este, de asemenea, o chestiune simpl]. Oamenii de rând pot înțelege ce înseamn] legea și ce presupune această printr-un simplu efort de gandire. Dac] nu reușesc acest lucru, ei nu pot fi învinuiți pentru eventuale inadvertente comise. Oricare ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel conform c]ruia consecințele restrictive nu ar trebui confundate cu așa-numitele consecințe restricționate, distincte de consecințele extreme. Aceast] doctrin], care nu mai este acum la mod], afirm] c] regulile de comportament sunt justificate de m]sura în care supunerea la principiile oferite promoveaz] cel mai eficient valorile relevante; pe de alt] parte, se afirm] c] opțiunile comportamentale sunt justificate prin alte metode, în special prin modul în care ele se supun sau nu regulilor optime. Teoria consecințelor restrictive este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne satisface anumite dorințe pe care nu ni le putem îndeplini noi înșine (spre exemplu, instinctul reproductiv, dorința de pl]cere, de dragoste și intimitate și de aprobare din partea celorlalți, precum și alte porniri mai puțin l]udabile, cum sunt agresiunea, supunerea și dominarea). Aceast] poziție recunoaște explicit c] activit]țile sexuale sunt evaluate moral prin prisma acelorași reguli și principii general relevante pentru evaluarea acțiunilor umane. Aici nu este nici o încercare de a reuni domeniile „moral” și „prudent”: a afirma c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identificarea și dezvoltarea propriilor dorințe și nevoi sexuale. Femeile sunt socializate în așa fel încât acestea s] îndeplineasc] dorințele și nevoile sexuale ale bărbaților pentru a-și dovedi propria valoare și a-și îndeplini îndatoririle create social. Dominația masculin] și supunerea femeilor sunt normele acceptate ale comportamentului sexual și definesc, în sens larg, rolurile respective ale sexului în general. Este eronat] sprijinirea creștinismului pe dreptul natural, deoarece dorințele și nevoile noastre sexuale sunt numai o problem] de condiționare social], iar încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea și puterea de a controla accesul și de a se defini pe șine însele. Ce evenimente pot asigura faptul c] asemenea condiții exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]