7,229 matches
-
aflată la altitudinea de 846m în pădurea „Braniștea” , pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig, însă istorici mai noi datează „Cetatea” în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Deși prima atestare documentară a localității este relativ târzie -1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează încă din protopaleolitic. O descoperire în acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
se vorbea despre poezie. În cercul ucenicilor Ahmatovei au intrat Evgheni Rein, Anatoli Naiman, Dmitri Bobîșev, Iosif Brodski. Pentru ei, Ahmatova reprezenta o legătură cu trecutul anterior Revoluției din Octombrie, legătură care fusese distrusă de comuniști. În creația ei mai târzie, cum este ciclul "Шиповник цветет" ("Măcieșul în floare"), Ahmatova caută o reîntâlnire spirituală cu persoanele care i-au fost apropiate. Cuvântul „suflete”, care se întâlnește frecvent și în lirica mai veche a Ahmatovei, ajunge să aibă un înțeles nou: sufletele
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
iunie este de cel puțin 70 %. De aceea, formarea ceții este foarte probabilă și durează mult. Media anuală a zilelor însorite este de numai 80 de zile, iar a zilelor geroase poate ajunge la 160. Sunt frecvente gerurile de primăvară târzii, deseori și în luna iunie. Gerurile timpurii de toamnă pot apărea la începutul lunii septembrie. Toate acestea sunt însă contrabalansate de o toamnă lungă și însorită. Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 - 1000 l/mp pe an. Perioada de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor hidrologice s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
nivel unional, un „al doilea Holocaust”, care să desăvârșească ceea ce începuse Hitler dar, din fericire, moartea dictatorului din 5 martie 1953 a împiedicat ducerea la bun sfârșit a acestui plan. Susținătorii acestei versiuni menționează memoriile (uneori doar presupuse) și mărturisirile târzii ale contemporanilor, inclusiv cele ale lui Andrei Saharov, Anastas Mikoian, Nicolai Bulganin, Evgeni Tarle, Ilia Ehrenburg și Veniamin Kaverin. Sunt nenumărate probleme cu aceste dovezi, de vreme ce nu putem consulta de fapt memoriile lui Bulganin. Avem numai afirmațiile Iakov Etinger (fiul
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
Morii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la marginea de nord a satului Blaga cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); așezarea de pe panta dealului „Gura Ghionoaiei” de lângă satul Ghionoaia cuprinde o așezare romană (secolul al III-lea e.n.), una din perioada Halstatt și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru); în fine, situl din punctul „Bălăneasa”, aflat la vest
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
la Verșești, Onești, Oituz), culturii Cucuteni (Băsești, Florești, Leontinești, Marginea, Scorțeni) sau culturii Monteoru (Ardeoani, Moinești, Florești). În Lucăcești - Moinești s-a descoperit, în zona numită La Cetățuia, o cetățuie dacică, situată la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
din comuna Livezi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică aparținând culturii Cucuteni și aflată la sud de satul Bălăneasa și așezarea din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), aflată la 2 km sud-vest de același sat, pe malul Tazlăului. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este din satul Poiana, biserică construită în 1814.
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Singurul obiectiv din comuna Izvoru Berheciului inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic aflat la sud-est de satul de reședință, sit ce conține urmele unor așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului târziu (cultura Noua) și Epoca Bronzului (cultura Monteoru).
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile bogate in precipitații sunt mai,iunie si iulie. Precipitatiile medii anuale sunt de 653 mmHG/m². Grindina este destul de frecventa și produce numeroase paugube. Caracteristic comunei sunt brumele timpurii de toamnă târzie și de primavară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poduri se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%), cu o minoritate de romi (3
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală Timpurie (secolele al IX-lea-al X-lea).
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
anacolutele mai sînt folosite în literatura pentru efectul comic pe care il au și pentru a sugera lipsa de cultură a unor personaje; autorul român I. L. Caragiale a întrebuințat adesea anacolutul în scrierile sale în acest scop. Limba greacă veche tîrzie: ανάκολουθον "anakolouthon" (inconsecventa logică), forma de neutru a adjectivului "anakolouthos" (inconsecvent) → limba latină tîrzie: "anacoluthon" → limba franceză: "anacoluthe" → limba română: "anacolut". Există două tipuri de anacolut: În limba română: a) simplu: b) Anacolut multiplu: În limba franceză: „Espérant le tout
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
pentru a sugera lipsa de cultură a unor personaje; autorul român I. L. Caragiale a întrebuințat adesea anacolutul în scrierile sale în acest scop. Limba greacă veche tîrzie: ανάκολουθον "anakolouthon" (inconsecventa logică), forma de neutru a adjectivului "anakolouthos" (inconsecvent) → limba latină tîrzie: "anacoluthon" → limba franceză: "anacoluthe" → limba română: "anacolut". Există două tipuri de anacolut: În limba română: a) simplu: b) Anacolut multiplu: În limba franceză: „Espérant le tout à votre satisfaction, veuillez agréer mes salutations distinguées.” În limba engleză: „I warned hîm
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
baza unor vestigii arheologice, se presupune că la în zona Apahida s-a aflat o curte regală gepidă. Prezența lor relativ îndelungată în Transilvania, Oltenia, Banat și Câmpia Tisei le conferă o importanță în descifrarea istoriei României în perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu. Patria originară li s-a aflat inițial în regiunea Mării Baltice, aproape de estuarul Vistulei, de unde, în migrația lor spre sud, gepizii au ajuns în nord-estul Panoniei după ce traversaseră Carpații Nordici. i s-au așezat, în perioada
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
ale acestora. Sistemul nervos al observatorului și percepția acestuia nu înregistrează semnalele fizice unul după altul. Mai curînd, organizarea neuronală, ca și experiența perceptuală prind viață imediat ca un cîmp integral, dar care conține totuși părți diferențiate. În studiile mai tîrzii acest principiu a fost formulat sub denumirea de legea Prägnanz: Deși s-a intenționat ca teoria gestaltismului să aibă aplicabilitate generală, datele ei au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea-al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și o necropolă din perioada Halstatt târzie. Al treilea sit arheologic se află la Scăeni, în zona „Izvorul Murătoarea”-„Dealul Tocitorilor”-„Grădinile Mari” și cuprinde patru așezări din perioada mileniilor al III-lea-al II-lea î.e.n., una din perioada Latène (secolul al V-lea î.e.n.- secolul
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
ca monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca situri arheologice și unul ca monument memorial sau funerar. Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
urmele unei așezări fortificate și mai multe cimitire care conțineau obiecte arheologice specifice l-au făcut pe Ion Nestor să definească și să introducă în cercetarea arheologică cultura de tip Monteoru, care durează de la sfârșitul perioadei timpurii și până în cea târzie a epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. Monografia În Biharia au fost descoperite din epoca antică romană: așezare și mormânt al gepizilor ( sec. IV-V), urme ale avarilor târzii (sec.VIII), cimitir din timpul întemeierii statului maghiar (sec.X), cimitir al garnizoanei de apărare a cetății, cimitir medieval maghiar (sec. X-XII). În opera lui Anonymus Gesta Hungarorum, cetatea din Biharia apare ca reședința lui Menumorut. După întemeierea statului maghiar
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
Verile sunt răcoroase și umede, iar iernile relativ blânde. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 4,5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 1000 mm. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi menționate brumele, grindina și ceața, precum și înghețurile timpurii sau cele târzii, care pot afecta negativ culturile agricole. Solurile sunt specifice domeniului forestier (montane brune de pădure și brune de pădure), dar pe anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
cultura Witenberg, și obiecte din fier aparținând perioadei Hallstatiene. Au fost descoperite aici și fragmente de vase lucrate cu roata aparținând perioadei stăpânirii romane. Până în secolul al XII-lea nu s-au găsit documente scrise, decât fragmente de ceramică feudală târzie în săpăturile arheologice efectuate pe dealul Hegheriș. Între anii 1141-1161 a avut loc colonizarea acestor locuri cu coloniști originari din Flandra, Lotigen și Luxemburg. Odată cu venirea sașilor în ținutul Bistriței, locuitorii autohtoni români au fost împinși fie spre munți, fie
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
leșească care au rămas cu același nume până în ziua de azi: Moț, Hurdiș, Todica, Varvarii și Constantin. Mai târziu au mai venit trei familii: Solcan, venită din Solcaz, Gălănești din Jacova și Todicanii din Todasca." Într-o însemnare mult mai târzie a învățătorului Samson Leonte, "se zice că s-au așezat mai întâi șapte ruși, veniți din Galiția (țara leșească), cu capre și aflând lunca frumoasă, cu codrii seculari, neatinși de secure, ba nici de picior omenesc, apoi făcând oarece poiană
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat pe stânga și pe dreapta drumului agricol care duce la Gura Goronei-Buda, s-au descoperit fragmente ceramice din cea de-a doua epocă a fierului (La Tène) și din perioada feudalismului târziu (sec. XVII-XVIII) și care se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de sat (pe versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
79 și 109 ani. Istoricul Antal Lukacs crede că datele din acest document au fost falsificate în sec. al XVIII-lea pentru a fi justificate drepturile familiei Mailat asupra munților Prisaca și Izvor, acesta fiind doar copia unei traduceri românești târzii a hrisovului, și datat 1452. Arhivele Naționale din București,păstrează însă un document, datând din 1453, prin care Vladislav al II-lea ""îl întărește"" pe boierul său Stanciu (Mailat) Dijanul cu copiii și nepoții, cu părți din satele Dejani, Trifești
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]