8,025 matches
-
cu radiații infraroșii. Să observăm și caracteristicile mecanice ale elipsei. În rotație elipsa își modifică dimensiunea liniară caracteristică, aspect utilizat la construcția elementelor de reglare a curburii (de exemplu, schimbarea suprafeței de sprijin și prin aceasta o presiune diferită a tălpilor săniilor în raport cu caracteristicile zăpezii (Figura 12.b). În brevete este utilizată cama elipsoidală și un exemplu în acest sens îl constituie mecanismul de reglare a tensiunii firului la utilajele din industria textilă (Figura 12.c). Prin rotirea relativă a două
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
câte puțin, relaxând rând pe rând: mușchii picioarelor, brațele, mușchii abdomenului, mușchii spatelui și ai pieptului, mușchii gâtului, ai feței, etc. Dacă ai dificultăți să relaxezi mușchii în etape, imaginează-ți că trupul tău este asemeni unor baloane umblate. În tălpi de deschid două supape, iar picioarele încep să se dezumfle. Tot așa, consideră că ai supape în toate zonele corpului. Când corpul este inert, respiră încet și adânc. Inspiră rar și șoptește: „Re-e-e-e”, apoi expiră, șoptind: „la-a-a-a-xat!”. Fă acest lucru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
folosi? Realizarea de mănuși pentru persoanele care se urcă pe suprafețe verticale prin folosirea de fire de micro-păr artificial. Cercetătorii au constat că cel mai bun adeziv pentru această situație este cel creat de natură. Șopârlele gecko au microperi pe tălpi pentru a se putea cățăra pe suprafețele alunecoase. S-a demonstrat fezabilitatea adezivilor uscați, care se curăță singuri și se pot refolosi. Acești adezivi sub formă de micro-păr artificial sunt dezvoltați în mănușile gecko. Adaptarea realizată de frații Jacuzzi pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cuvântul de bază din titlu, precum și elementele repetate. Desenul „motor electric asincron” primește 6 puncte pentru elementele: corpul motorului, scut, ax, inel de ridicare, fantă aerisire și cuvântul „asincron”. Elementele nenotate sunt: al doilea scut, restul fantelor, trapezul de bază (talpa motorului) și sintagma de bază „motor electric”. Desenul „cap de șurub” nu este cotat pentru că trapezul motiv nu apare corect: el apare, dar într-o manieră forțată. Dacă linia punctată ar fi fost desenată continuă desenul ar fi fost cotat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tip puzzle (turnura dinspre vizionarism spre expresionism e constatată aici de Al. Cistelecan). O constantă remarcabilă a poeziei publicate de T. înainte de 1990 o constituie prezența filonului moral, în parabole politice memorabile, precum Materia signata, Didactica Nova sau Lumina sub talpă, cea din urmă deconspirând absurdul demolărilor. În Achene zburătoare (1986; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei) și în Materia signata (1992) se adâncește polaritatea între „materia” scrisă și cea nescrisă, a realului, aceea care scapă întotdeauna și care nu poate fi
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie stropi și cu nisip, intra În obraz ca acele... Noi aveam Încălțămintea luată de la armată: bocanci, cizme, dar intra apa pe-o parte, ieșea pe altă parte, mai cădeau tălpile... Mergeai cu picioru’ gol pe pământ. Gropile care le făcusem de luasem pământ pentru dig erau acum pline cu apă și nu mai știai... Cădeai În câte-o groapă de-aia, Îi trăgeai și pe-ăilanți după tine, că eram trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ruși. Mai multă cizmă rusească decât gumar românesc, cum ziceam noi... Pe vremea aia, oamenii erau săraci și erau la modă niște așa-ziși gumari, făcuți din cauciuc. Și era mai multă cizmă rusească, foarte bine făcută, din piele, din talpă... Și, În general, tinerii aveau această nemulțumire... Nu puteai să nu simți că țara ta este cotropită. Liceul „Mircea” era ocupat de ei, acolo Își aveau ei sediul... Cele mai bune clădiri din oraș erau ocupate de ei. Și viața
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Securitate erau de două feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul la tălpi, bătutul la stomac, sugrumatul, lovitul testiculelor, Înțepatul sub unghie cu ace... Le-am trăit pe toate... Și vă spuneam că erau anchetele de zi și cele de noapte. Anchetatorul de noapte, locotenentul Enăchescu, se arăta totdeauna foarte mirat că sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eu am intrat În colimatorul gardienilor și a Întregii administrații a penitenciarului... și pentru asta eram scos cât se poate de des la bătaie, absolut fără nici un motiv. Bătaia Însemna ori bătaia cum vroiau ei, ori bătaia ordonată, 25 la talpă, la palmă sau la fund. Dar acele 25 nu erau niciodată 25, pentru că interveneau ei și mai adăugau câte ceva. De exemplu, te puneau să numeri și, dacă nu numărai, spuneau că nu știu câte au dat și că trebuia să o ia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cam cât a durat ancheta? Ancheta o durat mai mult timp, dar prima Întrunire, asta care a fost dură, nu mai știu cât a durat, că... s-a terminat cu șocuri electrice, ceea ce este... groaznic. Nu vorbesc de bătăi la tălpi, de luat În cerc, morișcă, și așa mai departe... Dar, mă rog, abia Împlinisem atuncea 18 ani... În sfârșit. Erau vreo șase-șapte În jurul meu... Făceau cu schimbul. Bine, bătaia la tălpi nu era ceva care să mă sperie..., nu ziceam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
electrice, ceea ce este... groaznic. Nu vorbesc de bătăi la tălpi, de luat În cerc, morișcă, și așa mai departe... Dar, mă rog, abia Împlinisem atuncea 18 ani... În sfârșit. Erau vreo șase-șapte În jurul meu... Făceau cu schimbul. Bine, bătaia la tălpi nu era ceva care să mă sperie..., nu ziceam nimica, nici nu strigam, nici nu zbieram... Dar aveau o bâtă destul de groasă cu care dădeau și se schimbau. Mă gândeam că mă strânge cu unghiile la ușă, că mi le
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bătută și lăsată acolo. Tortura asta era Îndurată mai cu seamă de oamenii care erau mai categorici, mai dârji... Dar să vă spun altceva despre Gherman... Într-o zi cu ploaie multă, am rămas desculț, că mi s-a desprins talpa la gheată. Am legat-o cu o sârmă și așa am umblat... Și trebuia să mă duc la lucru. E, și-atuncea, prin Gherman, am primit o carte poștală să scriu acasă, să-mi trimită Încălțări... Da’ a zis: „Vezi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
După aceea mi-o spus plantonul că l-am strâns de nu și-o putut desface mâinile..., așa de tare l-am strâns de brațe... Că eu am avut senzația asta că mă duc În fundul pământului... Și mă zgâria pe talpă, pe picior, și tot mă Întreba dacă simt..., că eram deja pus pe pat. Și, la un moment dat, ca o voce venită din pământ..., am spus că simt. Cine știe cât m-o zgâriat cu acu’ de la seringă sau cu ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sănătos, zdravăn... M-am călit. De ce? Că nu mi-a părut rău și n-am urât oamenii... Și am crezut În Biblie, și-am crezut În Iisus Hristos și-n Dumnezeu. Dar resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva În talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge trei săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Virgil Pop... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
călit. De ce? Că nu mi-a părut rău și n-am urât oamenii... Și am crezut În Biblie, și-am crezut În Iisus Hristos și-n Dumnezeu. Dar resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva În talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge trei săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Virgil Pop... Și știu că i-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rău și n-am urât oamenii... Și am crezut În Biblie, și-am crezut În Iisus Hristos și-n Dumnezeu. Dar resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva În talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge trei săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Virgil Pop... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la stânga, privirea Înainte... Atunci, săracu’ Rodas 1, a primit mare bătaie. Juberian n-a fost mulțumit niciodată cu ce declara. Pe urmă a mai fost un băiat, care a fost adus mai târziu, Vintilescu. Și el a fost bătut la tălpi foarte-foarte tare și Îngrozitor. Asta pentru că au vrut să facă din el un exemplu. Dar de ce? La un moment dat, Juberian a stat În mijlocul camerei și ne-a spus: „Ascultați aicea! Vintilescu a stat În penitenciarul Timișoara În infermerie și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai multe lovituri la tâmplă... Și Juberian atâta a spus: „Ce vă gândiți? Că domnu’ prim-gardian ține cu bandiții?”. Și i-a spus la Munteanu: „No, stai acolo la colț”. A primit o cârpă umedă, pentru că după bătaia de la tălpi..., și eu am făcut asta..., fiecare a trebuit să miște tălpile pe o cârpă, ca să se dezumfle și să nu se facă o bucată de sânge Închegat. No, și el a mișcat picioarele acolo... A primit sus porția de la Țurcanu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vă gândiți? Că domnu’ prim-gardian ține cu bandiții?”. Și i-a spus la Munteanu: „No, stai acolo la colț”. A primit o cârpă umedă, pentru că după bătaia de la tălpi..., și eu am făcut asta..., fiecare a trebuit să miște tălpile pe o cârpă, ca să se dezumfle și să nu se facă o bucată de sânge Închegat. No, și el a mișcat picioarele acolo... A primit sus porția de la Țurcanu, Încă În plus, pentru acest fapt n-a mai primit. A
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din perioada petrecută la Pitești? Eram În camera 4-spital, pe la sfârșitul lui februarie 1950, când l-au omorât În bătaie pe Cornel Niță. L-au luat echipa de bătăuși, l-au dezbrăcat la pielea goală și l-au bătut la tălpi cu bețele și pe urmă pe tot corpul. Mai țineți minte cine era În echipa aceea? Nu mai știu. Ș-apăi i-au dat cu pumnii În abdomen, În zona rinichilor și-a ficatului. L-au bătut În mod animalic, l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o celulă acolo. Acolo‚ În celulă, era un inginer specializat În cazane industriale... Nenorocit tipul, Dumitrescu Îl chema... Era de luni de zile În anchetă și cred că a și murit, că săracu’ era pământiu și avea aici la pantofi tălpile desfăcute așa, arcuite de bătături de rangă la picioare. Și-a zis: „Domne, te așteaptă zile grele”. „Cum domne? Dar eu n-am nici o vină.” Ăsta mi-a spus: „Domnule, uite, nu am nici un dinte În gură. E nenorocire”, zice
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Avea scaunele bătute În cuie cu niște table, ca să nu să miște, luau o rangă de fier, o băga pe-aici pe sub picioare, prin spatele genunchilor, te legau, te punea pe masă și pe un scaun... și te bătea la tălpi până Îți zdruncina creierii În cap. Așa... Plus cu picioarele, cu palmele, cu pumnii, cu ce nemereau. Absolut cu ce nemereau... La proces cum a fost? Ce vă mai amintiți? După terminarea anchetei ni s-a făcut un dosar de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Închisoare toată ziua? Nu aveam voie să stăm pe pat... Nu aveam voie decât să ne plimbăm prin cameră, atâta. Da’ noi căutam să Învățăm ceva. Învățam germana, engleza, matematică. Scoteam bocancul, și aveam niște bețe, și puneam săpun pe talpă la pantof, cu apă și cu praf... și scriam pe el. Și când apăreau ăștia la ușă, ștergeam repede. Aveam profesori... Erau oameni deștepți În celulă. Era unul Gheorghe Tomescu, inginer, Învățam mult de la el... Descrieți-mi o zi de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lumea și, parcă, și pe mine. Fața îi era galbenă, iar una din mîini îi căzuse în poală. Halucinat, nu mi-am dat seama decît la ieșire ce sînt mogîldețele de pe celelalte mese, cînd am zărit sub o mușama lucioasă tălpile unui bărbat. Afară, lumina și aerul mi s-au părut adevărate binecuvîntări. L-am dus pe tata în „casa cea mare” s-o vadă pe mama. A îmbrățișat-o peste sicriu și a plîns zguduit, jelind-o și jeluindu-se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mintă și s-o înșele pe Mamuca, să sustragă lucrurile de care avea nevoie, să-și satisfacă poftele interzise. Nemaiputînd suporta prigoana și certurile, bunicul a acceptat în cele din urmă să le dea „în lume”: pe mama la profesorul Talpă din Roșcani, pe mătușa Aneta la „domnul senator Rotică”, în Cernăuți. Ideea de a o duce pe mama de-acasă pînă în cimitir însoțită de muzică i-a aparținut Lucichii. Dezgustat de fanfarele de la oraș, alcătuite din mahalagii sastisiți și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]