8,234 matches
-
m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
C.A.P.; - Fântâna lui Ianuș - teren arabil între Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la Tănase până la drumul spre Sirețel; - Hârțoi - teren din satul Dumbrava de la Baba Hârțoi până la Dănilă; - Haturi - terase antropice pe Coasta Heciului (la Gh. Curuț); - Hârtoape - sat ce se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Buda, unde a fost o livadă. În timpul comunismului, în zonă a existat un Centru de Cercetări Agricole, condus de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci, la est
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de pe dreapta Siretului, înainte de podul de la Lespezi, pe un vechi curs (meandru) al râului Siret, actualmente modificat prin construcția digului viitorului lac de pe Siret; - Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic, acest sector a fost citat de I. Simionescu în lucrările sale din 1903 și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școală românească” (1973), iar învățătorul Florentin Adrian Maftei a scris „Cu Rareș prin(tre) Lespezi (2007), în care se reface istoria locurilor din vremea Voievozilor Mușatini, folosind „graiul dulce moldovenesc”. - Studii de sistematizare. - Studii pentru construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scris „Cu Rareș prin(tre) Lespezi (2007), în care se reface istoria locurilor din vremea Voievozilor Mușatini, folosind „graiul dulce moldovenesc”. - Studii de sistematizare. - Studii pentru construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de 23 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
23 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată în acumulări de pietriș și nisip, cu numeroase meandre, și o treaptă mai înaltă (4-7 m), inundată rar și parțial fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
origine indo-europeană, provine de la serum = lichid, apă; stru = a curge; apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
serum = lichid, apă; stru = a curge; apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici susțin că după cucerirea Daciei de către romani, Moldova ar fi făcut parte din provincia romană Moesia Inferioară și că romanii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
persoane ocupate în agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca nimeni să nu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat cu o formă poligonală neregulată și structură răsfirată. Fruntașii satului au provenit din familii ca Ungureanu, Toma, Miron, Slătineanu, Suliță, Simina, Spataru, Ciubotaru, Roșca, Gheorghiu, Pralea, Muraru, Alexa. V.S. 2.3.6. LESPEZI Sat și târg, așezat pe o terasă inferioară a Siretului, în vestul Masivului Dealul Mare Hârlău, la 85 de km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altădată erau folosite la olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte utilități: navigat, sporturi nautice, amenajări pentru agrement. Apele subterane asigură populația cu apă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte utilități: navigat, sporturi nautice, amenajări pentru agrement. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând circa 60 de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci, cu debite bogate și calități fizicochimice bune, sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apa a ajuns la o înălțime de 1,5 m. Toate terenurile în pantă sunt supuse spălării de soluri, de aceea este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care le construiseră nu aveau egal pe tot cuprinsul Imperiului. Structura lor de rezistența părea formată din armături metalice, împletite cu o știință ciudată, într-o logică ternară, pe care nu o mai întîlnise niciunde. Abia când a aterizat pe terasa celui mai înalt dintre turnuri și-a dat seama că masivul muntos din dreapta lui nu e natural, ci un imens trunchi de piramidă, o încercare neterminată parcă de a reconstitui piramidele Egiptului antic. Pe suprafața perfect plată care acoperea construcția
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
capcana vegetației încâlcite în cazul că ar fi părăsit cărarea, erau însă atât de mari, încât nu reușea că găsească o soluție. Se îndepărta, așadar, de moarte, continuând să gonească spre prăpastie. în sfârșit, se văzu dincolo de marginea pădurii, pe terasa largă, acoperită de iarbă, și în scurt timp ajunse la buza ei pietroasă. De acolo, nu fără a simți o ușoară amețeală, scrută, gâfâind, golul ce se căsca sub el: o stâncărie presărată cu tufișuri, ce cobora cu cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
păru că întrevede o ieșire într-o îngrămădire de stânci și arbuști spinoși. își luă avânt și se aruncă într-acolo, reușind să coboare până la un mic loc cu iarbă, iar de acolo, prăvălindu-se printre pietre și arbuști, pe terasa următoare, ultima. Cu un șuierat sinistru, săgeata lui Odolgan îi trecu la un deget de cap și se pierdu în golul de dedesubt, precipitându-se către râul de culoarea ardeziei. Privind spre buza stâncăriei, îl văzu pe hun scoțând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ce se întâmplă și apoi, dacă pe drumul spre Vesontio sunt cetățeni romani în pericol, e de datoria mea să fac ce-mi stă în putință ca să-ți ajut. Coborâră repede scara și ieșiră împreună din turn; între timp, de pe terasa corpului de gardă, începu să se audă sunetul cornului care chema la adunare pe toți cei ce purtau arme. La scurtă vreme, clopotul bazilicii începu să bată furtunos. Capitala Sapaudiei era în pericol. 26 Era dimineață târziu, dar soarele întârzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]