7,762 matches
-
spectacolul unei căutări dramatice, un fel de purgatoriu. Eul reface în intimitatea creației experiența generațiilor și trăiește cu pathos romantic ideile timpului, pentru a constata că omul s-a depărtat de „a naturii sfântă limbă”, de izvorul pur al Ființei, trădându-și natura divină. Din momentul în care i se relevă faptul că „Lumea-i cum este... Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele, posibilitatea de a ieși din „cercul strâmt” al existenței, vizând 50
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
guvernatorul Băncii Naționale, vinovat de a-i fi încurajat pe bancheri să ofere credite „numai cu buletinul” etc. etc. În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-a trădat în toate ocaziile” mi se pare riscantă, simplificatoare cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lor tehnică din zilele noastre fac să se șteargă hotarul dintre „provincie” și „metropolă”, iar metodele de fabricare a senzaționalului se împrumută cu cea mai mare viteză. La fel și tehnicile de racolare și subordonare a jurnalistului dispus să-și trădeze meseria în schimbul compensațiilor materiale de tot felul. Se știe că românul învață ușor, poate mai ales când își solicită inteligența în scopuri malefice. Principiile presei libere, exersate în Europa timp de vreo trei secole, au fost preluate într-un mod
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ai Ploieștilor și Dorohoiului, ci ca fii responsabili ai planetei Pământ. Dar pentru aceasta este nevoie de cultură și educație de nivel european, nu de surogate ieșite din capete inepte ce se întâmplă să doarmă în fotoliile Parlamentului și se trădează cum deschid gura: nici limba română nu o știu prea bine. Jurnalistul mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în România de după Marea Unire. Din nefericire, ele au supraviețuit. După un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spectacolul unei căutări dramatice, un fel de purgatoriu. Eul reface în intimitatea creației experiența generațiilor și trăiește cu pathos romantic ideile timpului, pentru a constata că omul s-a depărtat de „a naturii sfântă limbă”, de izvorul pur al Ființei, trădându-și natura divină. Din momentul în care i se relevă faptul că „Lumea-i cum este... Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele, posibilitatea de a ieși din „cercul strâmt” al existenței, vizând 50
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
guvernatorul Băncii Naționale, vinovat de a-i fi încurajat pe bancheri să ofere credite „numai cu buletinul” etc. etc. În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-a trădat în toate ocaziile” mi se pare riscantă, simplificatoare cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lor tehnică din zilele noastre fac să se șteargă hotarul dintre „provincie” și „metropolă”, iar metodele de fabricare a senzaționalului se împrumută cu cea mai mare viteză. La fel și tehnicile de racolare și subordonare a jurnalistului dispus să-și trădeze meseria în schimbul compensațiilor materiale de tot felul. Se știe că românul învață ușor, poate mai ales când își solicită inteligența în scopuri malefice. Principiile presei libere, exersate în Europa timp de vreo trei secole, au fost preluate într-un mod
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ai Ploieștilor și Dorohoiului, ci ca fii responsabili ai planetei Pământ. Dar pentru aceasta este nevoie de cultură și educație de nivel european, nu de surogate ieșite din capete inepte ce se întâmplă să doarmă în fotoliile Parlamentului și se trădează cum deschid gura: nici limba română nu o știu prea bine. Jurnalistul mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în România de după Marea Unire. Din nefericire, ele au supraviețuit. După un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
această întrebare? Și se face legătura Stoica-PSD? V.S. Pentru că există, din păcate, în România, încă, o teamă de idei. Există teama că ideile destabilizează. Există teama că, în spatele fiecărei idei, s-ar putea ascunde ceva necurat. Eu cred că asta trădează o inerție de gândire care nu este specifică mentalității democratice. Eu cred că ideile sunt bune sau proaste. Ideile nu destabilizează. Ele pot să ne convină sau să nu ne convină, pot să șocheze sau să fie în concordanță cu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
cu opiniile noastre. Dar, dacă se maturizează sistemul democratic în România, atunci trebuie să ne obișnuim cu dezbaterea ideilor. Chiar și cu ideile care nu ne convin. A respinge o idee de plano, pentru că este subversivă sau pentru că destabilizează, aceasta trădează inerția unei gândiri din alte timpuri. Din păcate, eu constat că funcționează în subconștientul nostru această inerție și, de multe ori, în loc să dezbatem ideea și fondul ei, e mult mai comod să respingem ideea respectivă cu argumentul destabilizării sau al
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
lipsită de temei, nu doar juridic, ci și moral -, potrivit căreia toate persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea, înainte de Revoluție, a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete ar trebui considerate nevinovate, fiindcă, vezi, Doamne! nu și-ar fi trădat țara, ci l-ar fi trădat exclusiv pe Ceaușescu! Recitind alineatul precedent, după șapte ani - când pregăteam cartea pentru republicare -, am fost tentat, pentru o clipă, să îl elimin din actuala ediție. Pentru că viața mi-a contrazis opinia, dovadă fiind
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ci și moral -, potrivit căreia toate persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea, înainte de Revoluție, a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete ar trebui considerate nevinovate, fiindcă, vezi, Doamne! nu și-ar fi trădat țara, ci l-ar fi trădat exclusiv pe Ceaușescu! Recitind alineatul precedent, după șapte ani - când pregăteam cartea pentru republicare -, am fost tentat, pentru o clipă, să îl elimin din actuala ediție. Pentru că viața mi-a contrazis opinia, dovadă fiind achitarea domnului Mircea Răceanu! Am lăsat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
că am împiedicat comiterea oricărei erori judiciare, posibile în acele circumstanțe cu totul și cu totul dramatice. Capitolul XII MARTIE 1977 - ANCHETE...CUTREMURĂTOARE Mai târziu, în cuprinsul cărții, mă voi întreba, cu sau fără nuanță retorică, dacă Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu. Aici, îmi pun o altă întrebare: a avut Nicolae Ceaușescu deplină încredere în fosta Securitate? Dacă avem în vedere perioada din jurul anului 1970, răspunsul ar fi, în nu puține privințe, negativ. Să ne amintim că, după ce a făcut
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
pe masa vreunei instanțe de judecată, deși se referea la o infracțiune mult mai gravă, respectiv, la aceea de complot, împotriva regimului ceaușist, firește. Dosar care m-a determinat, pentru prima oară, să mă întreb, încă din 1987: l-a trădat Securitatea pe Nicolae Ceaușescu? Dosarul penal În vara sau la începutul toamnei anului 1987, am primit ordin să efectuez urmărirea penală, sub aspectul fostei infracțiuni de „propagandă împotriva orânduirii socialiste”, în cauza privind pe Nicolae Radu, căpitan de rangul I
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Penale și din Direcția Procuraturilor Militare, inclusiv subsemnatul, care au fost implicați în cercetarea acestui caz, trebuie considerați, într-un fel, complici! Subtitlul care urmează poate fi atât ușor sugestiv, cât și puțin retoric. Dosarul operativ: Iliescu - C.S.N.!? (L-a trădat fosta Securitate pe Ceaușescu?) Așadar, cine va examina dosarul penal privind pe căpitanul de rangul I Nicolae Radu nu va găsi decât datele pe care le-am prezentat în subcapitolul anterior, cu privire la infracțiunea politică ce i s-a reținut in
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în discuție, cel mai important fiind legat, desigur, de cazul Nicolae Radu, și care mi-au format solida suspiciune că Securitatea - sau, mai exact, o parte a ei și, în orice caz, cadre cu înalte funcții de conducere - l-a trădat, într-adevăr, pe Nicolae Ceaușescu. Și sunt absolut sigur că, dacă înlăturarea lui Ceaușescu nu ar fi reușit, închisorile ar fi și acum pline de foști securiști, în afara, desigur, a celor foarte mulți deja executați. Să ne amintim în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
o altă supoziție, respectiv, că liderii Comitetului Salvării Naționale au reușit să atragă în această acțiune și persoane ce dețineau funcții de conducere importante în cadrul fostului Departament al Securității Statului! Și, pe cale de consecință, că fosta Securitate l-a trădat pe Ceaușescu! Capitolul XX BRAȘOV - NOIEMBRIE 1987 Una dintre atribuțiile fostei Direcții a VI-a consta în verificarea „legalității, temeiniciei și eficienței” măsurilor de prevenire întreprinse de securitățile județene, respectiv, a celor de avertizare, punere în dezbatere colectivă, atenționare, destrămare
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
a organelor de securitate, din aproximativ ultimii doi ani dinainte de Revoluție, față de numărul tot mai mare - și de o virulență mereu crescândă - al acțiunilor și manifestările potrivnice regimului Ceaușescu, un alt argument al susținerii supoziției că Securitatea l-ar fi trădat pe fostul dictator. Într-o dimineață din vara anului 1988, venind la serviciu, am găsit în birou un domn în vârstă, care aștepta mai mult furios decât speriat. L-am salutat convențional și cam ambiguu, neștiind cine poate fi, și
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
să mor. Am ieșit în stradă. După ce m-am îndepărtat, am mai întors odată capul. Era tot acolo, pironit locului, urmărindu-mă cu privirea, parcă necrezând că sunt cel de la Cojocaru. Ultimele lui cuvinte m-au urmărit mult timp. Ele trădau zbuciumul omului încătușat, setos de adevărata libertate, pe care omul n-o mai poate gusta decât într-o oază ca aceea din balta Brăilei. Și-mi aduc aminte astfel de minunatele cuvinte ale lui Knut Hamsun, în celebrul său roman
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
case, pe gâtul unei sticle de vin prețios. A deschis balul cu mătușa sa, prințesa de România. Domnul Filodor 13, atașat în suita sa de către Ministrul Afacerilor Străine al României, a venit la mine și mi-a spus: Trebuie să trădez o confidență. Cunoașteți sentimentele pe care le nutrește pentru dumneavoastră Alteța Sa Imperială? Răspund că nu are niciun fel de sentimente. Filodor a arborat un aer fin, a insistat și mi-a spus: Tot timpul a vorbit numai despre dumneavoastră; i-
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
străin foarte prezent”, „Televiziunea română este ca o adolescentă”, „Media este peste tot dar, de fapt, ea nu există”, „Presa nu educă”, „Fracvențe joase”. Interesul analizei noastre se îndreaptă spre orientarea argumentativă și persuasivă a paratextualității acestui dosar tematic. Paratextul trădează o anumită intenție, o interpretare auctorială sau editorială a căror forță și valoare orientează lectura. Trebuie de menționat că paratextul îți construiește sensul doar în raport cu textul, el fiind, conform lui Gerard Genette, o formă de relații transtextuale caracterizate prin: - intertextualitatea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cultură din spațiul românesc și european. Omul Alexandra Macarov ne-a cucerit pe noi toți, colegii ei, iar acum lacrimile mele de regret vin să întărească sentimentul unei pierderi irecuperabile. Alexandra Macarov este modelul de Maestru care nu și-a trădat niciodată profesiunea - pasiune, este cântecul franco-român în care curge toată jalea dar și bucuria unei comuniuni culturale excepționale. Scrierile Alexandrei Macarov ne rămân în biblioteci și, cu siguranță, ele ne vor fi, în continuare, de un imens folos. Poate mai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a ne rușina că suntem români, Vadim Tudor (cu propria noastră atitudine de îngăduință și disponibilitate la dialog, în ce-l privește) și motivul nostru de a spera și de a fi mândri că suntem români: hotărât și clar, abia trădându-și tulburarea stăpânită, președintele tuturor românilor, și al celor care-l înjurau și al celor care-l ascultau cu emoție, stimându-ne pe noi și onorând instituția unde se afla, a rostit cel mai important discurs din cariera sa de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
În fața lui așezate În șiruri acoperișurile caselor. [...].” Aimé Pache, mândru de originile sale, Își dă seama că țara sa nu este Franța ci cantonul Vaud. După ce a avut multe remușcări și mai ales simțindu-se vinovat de a-și fi trădat semenii și țara de origine, personajul principal se reîntoarce În satul natal, Lully, din cantonul Vaud fiind conștient de identitatea și apartenența sa la această regiune. Prin urmare, misiunea artistului este aceea de a exprima esența « țării » sale, chiar dacă această
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93369]
-
obișnuit, pe care-l ascultam la televizoare. Ori eu voiam și altceva, dar nu mi-a mai spus. ,, Vrei să difuzezi tot ce spun ?” ,, Mi-e de ajuns că mă bucur de încrederea Dvs. Nu cred că v-aș putea trăda”. M-a privit pătrunzător, probabil mai liniștit după episodul de la Constanța, cu ,,măi animalule!” Chiar mi-a spus destule, dar fără permisiunea de difuzare pe care o respect și acum. Ar trebui să stărui mult mai mult asupra omului, câte ceva
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]