6,621 matches
-
natură"524. Istoricul este interesat de exactitatea evenimentelor prezentate, iar detenta temporală permite jurnalistului raportarea la modele și timpuri istorice revolute, într-un permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe cultivarea cu obstinație a unei logici a exemplului, menită să îmblânzească caracterul abstract al unora dintre concepțiile și realitățile politice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
D., (1985), Publicistica lui Eminescu 1870-1877, Editura Junimea, Iași. Vatamaniuc, D., (1988), Eminescu. Manuscrisele, Editura Minerva, București. Vatamaniuc, D., (1990a), "Publicistica "oprită" a lui Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, pp. 9-11. Vatamaniuc, D., (1990b), "Eminescu Opere X, Publicistică", în Tribuna, nr. 10, p. 9. Vatamaniuc, D., (1991), "Eminescu și Slavici despre Basarabia și Bucovina", în Tribuna, nr. 5, p. 5. Vatamaniuc, D., (1993a), "Eminescu și Alexandru Ioan Cuza", în Literatorul, nr. 5, pp. 1-7. Vatamaniuc, D., (1993b), "Eminescu despre stat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
București. Vatamaniuc, D., (1990a), "Publicistica "oprită" a lui Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, pp. 9-11. Vatamaniuc, D., (1990b), "Eminescu Opere X, Publicistică", în Tribuna, nr. 10, p. 9. Vatamaniuc, D., (1991), "Eminescu și Slavici despre Basarabia și Bucovina", în Tribuna, nr. 5, p. 5. Vatamaniuc, D., (1993a), "Eminescu și Alexandru Ioan Cuza", în Literatorul, nr. 5, pp. 1-7. Vatamaniuc, D., (1993b), "Eminescu despre stat și organismele sale", în Steaua, nr. 2, p. 13. Vatamaniuc, D., (1995a), "Eminescu despre natura statului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
va profesa mult timp medicina la Karlsbad. Iubitor de călătorii, cunoscător a șapte limbi, M. cutreieră Europa, notându-și de multe ori impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat la Șiria. Cele câteva scrieri publicate de M. în periodice nu atestă o vocație deosebită. Cu subiecte luate în majoritate din viața satului, unele nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet sensibil atât la frumusețile naturii, cât și la realizările civilizației. Călătorul se oprește mai ales asupra monumentelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
va fi, Sibiu, 1884; Pipăruș Pătru, Sibiu, 1884; Cenușotca, Sibiu, 1885; Din lumea basmelor, București, 1906; Din țări străine, Arad, 1911. Repere bibliografice: I.T. Mera, LU, 1909, 18; Octavian Lupaș, Dr. Iuliu Traian Mera, „Hotarul”, 1933, 7; I. Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 561; Dicț. scriit. rom., III, 173-174. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
București (1962), activează ca asistent universitar la Institutul Pedagogic din Constanța (1962-1966), ca redactor (1970-1971) și redactor șef (din 1981) la revista „Tomis”. Din 1995 este secretarul executiv al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor. Debutează cu o povestire în revista „Tribuna” (1963), iar în volum în 1970, cu o carte de nuvele, Cheltuieli de reprezentare. Colaborează la „Vatra”, „Argeș”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Într-o cadență alertă, îi apare un număr impresionant de volume, cuprinzând proză scurtă sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
Caransebeșului (Vârciorova, Petroșnița), metodist cultural la Reșița, din 1970 va fi profesor de liceu la Caransebeș. Conduce cenaclul literar „Mihail Halici” și este redactor responsabil al revistei „Jurnal” (1979-1980), subintitulată „Caiet literar-artistic și social-cultural”. Debutează în 1958, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Pentru a iubi, îi apare în 1967. Publică și în „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Ramuri” ș.a. Pentru volumul Așteptarea coralilor (1970) a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Începuturile poetice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
și sub semnătura Petre Uglișiu-De la Pecica sau numai De la Pecica) a rămas în paginile revistelor și ziarelor din Sibiu, Timișoara, Lugoj, Arad, Bârlad ori Budapesta, la care a colaborat: „Baba satului”, „Gazeta învățătorului”, „Cucu”, „Drapelul”, „Foaia poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
A.l. și a. oferă poate cel mai bogat material dintre toate publicațiile interbelice. Conducându-se după vechiul adagiu horațian, al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de aproape două decenii o tribună de promovare a valorilor morale, culturale, literar-artistice, de propagare a gustului pentru frumos, în slujba cărora a apelat la condeie dintre cele mai reputate ale scrisului românesc de atunci. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
ca temă principală "unitățile de luptă "antiteroriste""128. Ceaușescu știa bine despre atentatele împotriva unor lideri mondiali foarte importanți din Cairo și Washington și nu dorea să se repete figura și pe plaiurile dîmbovițene. Tocmai de aceea a ordonat ca tribuna din Piața Aviatorilor, unde se defilase pe 23 august, să fie mutată "mult mai departe de coloana în marș și a fost înălțată mult mai sus, ca un eventual glonț din mulțime să nu-l atingă pe dictator"129. Enigma
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid”, „Progresul social”, „Herald”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Linia dreaptă”, „Floarea de foc”, „Însemnări ieșene”, „Lumea românească”, „Radio azi”, „Liberalul”, „Gazeta literară”, „Presa noastră”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Viața studențească” ș. a. A mai semnat A. Braniște, T. Lăstun, Rivarol. În intervalul 1922-1926 a fost secretar al Editurii Cultura Națională, iar în 1926-1928 este deputat, ales pe lista Partidului Țărănesc. Din 1929 colaborează la emisiunile radiofonice, susținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Editura Dacia unde după 1989 devine redactor-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor și semnând cu pseudonimul sub care se va face cunoscut ulterior. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Vatra”, „Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul Festivalului Național de literatură studențească, este distins cu Premiul pentru poezie. Primul volum de versuri, Intermundii, îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
scrise de un profesionist al ideilor, care obligă la delimitări tot atât de limpezi. Orientările mele sunt radical deosebite. Le-am expus, de curând, în aceeași ordine de idei, într-un mic articol: Cultură de stânga, de centru sau de dreapta?, din Tribuna Ardealului (nr. 53, 15 aprilie a.c.), reprodus în vreo două-trei publicații centrale și marginale, comentat în Timpul și în alte locuri. Notez toate acestea doar pentru a ilustra miza dezbaterii. Ea este considerabilă. Esențială. Ce Românie Cultura europeană cultura de centru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Sorin Alexandrescu, pentru o secularizare a culturii române, in: 22, IV, 43, 26 octombrie 1 noiembrie 1994. 4. Mai multe texte personale pe această temă centrală. Ultimul: păturile mijlocii o problemă esențială, in: România Liberă, 1406, 8 noiembrie 1994. 5. Tribuna Ardealului, I, 53, 15 aprilie 1992. 6. Adrian Marino, Literature and Ideology in the Republic of Letters, in: Aesthetics and the Literature of Ideas. Essays in Honor of A. Owen Aldridge. Ed. by François Jost (Newark, University of Delaware press
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Deguchi Hiroshi, Accumulative Character of Japanese Culture and Modernization, in: Hikaku Bunka Zasshi, The Annual of Comparative Literature, Tokyo, vol. 5/1991, pp.14-15. III. Cultura europeană cultura de centru 1. Cultură de stânga, de dreapta sau de centru?, in: Tribuna Ardealului, I, 53, 15 aprilie 1992. Text reluat de mai multe ori, uneori cu titlul schimbat, și de alte câteva publicații. Reprodus și în Contrafort, 1, octombrie 1994 (Chișinău). 2. Din nou: stânga, centru sau dreapta? in: 22, III, 32
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1989. 16. L'Appel de la Ligue pro Europa de Târgu Mureș, Roumanie, aux peuples de l'Europe, 1990. 17. Al. Zub, Europa, o problemă deschisă, in: Convorbiri literare, serie nouă, 32-33, octombrie 1990. 18. Adrian Marino, Revenirea în Europa, in: Tribuna, nr. 2, 11 ianuarie 1990. 19. Idem, Revenirea în Europa, in: Dreptatea, XXII, s IV, 142, 28 iulie 1990 (textele nu sunt identice). 20. Idem, Ieșirea din Europa?, in: Agora, II, 7, februarie 1991. 21. SzilÆgyi Iulia, Europa mea, in
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
515-534. 28. Virgil Neumann, Tentația lui Homo Europeus. Geneza spiritului modern în Europa centrală și de sud-est (București, Ed. științifică, 1991); tr. engl. The Temptation of Homo Europeus (New York, Columbia University press, 1994). 29. Adrian Marino, Intrarea în Europa?, in: Tribuna Ardealului, I, 13, 19 februarie 1992. 30. Octavian paler, Noi și Europa, in: România liberă, 6 martie 1992. 31. Alexandru paleologu, Europa și «triburile» sale, in: 22, 25, 1992 (tr. rom. a textului publicat în Express, Neuchâtel, 18 mars 1992
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
in: Cuvîntul, V, 3, 18-24 ianuarie 1994. 47. Romul Munteanu, Mondializarea culturii române, Dialogul dintre culturi sau cine dă și cine profită, in: Jurnal de cărți (București, Libra, 1994), 5, pp. 11-13, 14-18. 48. Andrei Marga, Ideea unificării europene, in: Tribuna, 15-16, 14-27 aprilie 1994. 49. Idem, Europa și spiritul european (I-II), in: Tribuna, VI, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994; 51, 16-22 decembrie 1994. 50. Dialog cu prof. dr. Andrei Marga, Apartenența culturală se judecă considerând stări de fapt, dar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dintre culturi sau cine dă și cine profită, in: Jurnal de cărți (București, Libra, 1994), 5, pp. 11-13, 14-18. 48. Andrei Marga, Ideea unificării europene, in: Tribuna, 15-16, 14-27 aprilie 1994. 49. Idem, Europa și spiritul european (I-II), in: Tribuna, VI, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994; 51, 16-22 decembrie 1994. 50. Dialog cu prof. dr. Andrei Marga, Apartenența culturală se judecă considerând stări de fapt, dar și idealuri definitorii pentru Europa..., in: Tribuna, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994. 51. Radu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa și spiritul european (I-II), in: Tribuna, VI, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994; 51, 16-22 decembrie 1994. 50. Dialog cu prof. dr. Andrei Marga, Apartenența culturală se judecă considerând stări de fapt, dar și idealuri definitorii pentru Europa..., in: Tribuna, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994. 51. Radu Antim, Taxa pe prostia adăugată (Ortodoxie și europeism), in: România Liberă, 3 decembrie 1994. 52. Octavian paler, Iliescu și Montesquieu, in: România Liberă, 9 decembrie 1994. 53. Mioara Apolzan, Occidentul e în Est
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul și sarcinile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și România Liberă legale apar poeme inspirate de glorioasele armate eliberatoare: După ce codri au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie, cât de puține-s vorbele smulse din această tribună-nsângerată. Și totuși despre toamna aceasta se va scrie și iar se va scrie Către apus și către Răsăritul Îndepărtat o Întâlniră pe drumurile lor soldații roșii ai libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atitudine dușmănoasă și inchizitorială față de literatura nouă, Ovid S. Crohmălniceanu și implicit cel ce scrie aceste rânduri, ca și colectivul redacțional al revistei noastre, au cumulat o serie Întreagă de greșeli. (Ă). Critica literară nu mai trebuie să devină o tribună a manifestărilor ideologiei dușmanilor clasei muncitoare și În acest sens greșeala lui Ovid S. Crohmălniceanu, a conducerii Contemporanului și a colectivului său redacțional va fi concludentă pentru toată lumea. Cred că trebuie să ne punem - aplicată la meseria noastră - această simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cinci ani de când Îl citesc; căci pentru prima dată, revista respectă prioritățile din frontispiciu: „săptămânal politic, social, cultural”. Predomină, astfel, problemele de politică internă și externă, se accentuează propaganda sovietică sub toate aspectele: economie, știință, arte, Învățământ. Revista devine, apoi, tribuna metodică pentru Învățământul de partid, prin două rubrici: Cum citim o carte. Discuție În legătură cu problemele de metodică ale Învățământului de partid și În ajutorul celor care studiază „Cursul scurt de Istorie a P.C.(bolșevic) al U.R.S.S.” ale cărei 12
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]