7,731 matches
-
al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub conducerea lui Soliman Magnificul și vreme de trei secole au deținut controlul acesteia, transformând-o în „raia turcească.” În felul acesta Brăila a devenit Ibraila în limba turcă. Nu i-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
al orașului a primit prefixul „i.” Din dorința de a proteja garnizoana turcă din raiaua Ibraila, dar și pentru a înlătura pericolul aprinderii prafului de pușcă la suprafață, turcii au construit aici, în bezna pământului, cea mai complicată rețea de tunele. Tot pe aici dirijau aurul spre Dunăre și mai departe pe Dunăre și Marea Neagră, către Istanbul. La suprafață existau cinci centuri de apărare a raialei turcești, între acestea fiind săpate șanțuri de apărare, adânci de până la doi metri și fortificate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prin contribuția unui arhitect austriac ce a prelucrat toate datele de la un spion care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele după Bobotează. Nu era neobișnuit ca în decembrie să fie omătul înalt cât casele oamenilor, iar dânșii își săpau tunele pentru a putea ieși din curte. Problemele adulților dădeau prilej copiilor să se strecoare nevăzuți din casă și să aibă toată ziulica la dispoziție să se joace nestingheriți. Copiii năzdrăvani, incluzându-mă și pe mine, erau de la prima oră pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cofetărie din zona centrală a Brăilei și pentru că mama îmi explica cum sunt poziționate străzile, să pot înțelege mai bine, mi-a dat explicațiile necesare pe un șervețel de hârtie. Așa mi-a explicat mama și rețeaua extrem de complicată de tuneluri vechi care au fost săpate de turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
extrem de complicată de tuneluri vechi care au fost săpate de turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub conducerea lui Soliman Magnificul și vreme de trei secole au deținut controlul acesteia, transformând-o în „raia turcească.” În felul acesta Brăila a devenit Ibraila în limba turcă. Nu i-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
al orașului a primit prefixul „i.” Din dorința de a proteja garnizoana turcă din raiaua Ibraila, dar și pentru a înlătura pericolul aprinderii prafului de pușcă la suprafață, turcii au construit aici, în bezna pământului, cea mai complicată rețea de tunele. Tot pe aici dirijau aurul spre Dunăre și mai departe pe Dunăre și Marea Neagră, către Istanbul. La suprafață existau cinci centuri de apărare a raialei turcești, între acestea fiind săpate șanțuri de apărare, adânci de până la doi metri și fortificate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prin contribuția unui arhitect austriac ce a prelucrat toate datele de la un spion care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele după Bobotează. Nu era neobișnuit ca în decembrie să fie omătul înalt cât casele oamenilor, iar dânșii își săpau tunele pentru a putea ieși din curte. Problemele adulților dădeau prilej copiilor să se strecoare nevăzuți din casă și să aibă toată ziulica la dispoziție să se joace nestingheriți. Copiii năzdrăvani, incluzându-mă și pe mine, erau de la prima oră pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de pește 270 km, până aproape de vărsarea Tisei 284 a impus construirea, în paralel, a unei noi șosele și a altei căi ferate, unde, pe o distanță de 23 km se pot vedea peste 100 de lucrări de artă285 (viaducte, tunele, poduri). Orașul Orșova a fost "mutat" în întregime la 10 km în amonte pe valea Cernei; toate aceste probleme au fost rezolvate prin depunerea unui efort care nu are cum să nu impresioneze prin mărimea să. Efortul depus de cele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nu reușeam. În noaptea aceea, asta mi s-a întâmplat de două ori. Cu toate că am luat pachetele de gaz sarin cu mâna, am fost foarte norocos că am scăpat așa de ușor. Poate că are legătură cu direcția vântului din tunel. Sau, poate că am luat pungile într-un anumit fel și nu am inhalat gazul direct. Oare astea să fie cauzele? Alți colegi de-ai mei care au ridicat pachetele au murit. Pentru că le am cu băutura, niște prieteni de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a plecat din stația Hatchōbori, s-a auzit semnalul de alarmă în al treilea vagon. Se pare că pasagerii nu au mai putut suporta și au apăsat butonul de urgență. Dar, conform regulamentului, nu ai voie să oprești trenul în tunel, așa că acesta a mers până la stația următoare, la Tsukiji. Cum s-au deschis ușile, trei sau patru pasageri s-au prăbușit la pământ. Observatorul din stație a fugit într-acolo. În cele din urmă și-au dat sema și angajații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
impacientez. Aveam sentimentul că n-o să ne mai întâlnim a doua oară (râde). Însă între timp metroul s-a eliberat și am reușit s-o recuperez. Acum e mai bine. Aerul condiționat funcționează. Pentru că în trecut era doar «aerul din tunel», vara era graznic. Aveam impresia că o să mor. La Akihabara coborau câțiva călători și în sfârșit puteam și eu să respir. La Kodemmachō nu ne mai atingeam corpurile unul de altul, iar la Kayabachō, dacă aveam noroc, reușeam să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
dacă ne lăsați aici?» Le-am explicat și mi-am cerut scuze: În spatele nostru e un metrou oprit între stații. Îmi pare rău, dar trebuie să lase pasagerii să coboare în stație.» Am oprit metroul între Kodemmachō și Ningyōchō, în tunel. Doar eu și conductorii eram înăuntru. După ce s-a oprit, am trecut prin tot metroul și am inspectat. Nu am remarcat nimic neobișnuit. Doar am simțit că ceva nu era în regulă. Nu era același miros. În vagonul al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
luat metroul de la capătul de linie Takenotsuka. M-am urcat în al treilea vagon din față, cum obișnuiesc. M-am așezat și am ațipit. Așa fac întotdeauna. Am remarcat că metroul s-a oprit, dar nu era stație acolo, ci tunelul dintre Akihabara și Kodemmachō. Am fost anunțați: «La Kodemmachō metroul va ieși din circulație. Vă rugăm să coborâți.» Metroul a ajuns în stație și toți călătorii s-au dat jos. Cum am trecut de ușă, am văzut oameni căzuți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
persoane care poartă chimono în zilele noastre. Se pare că toate magazinele de genul ăsta au probleme economice și par să se scufunde din ce în ce mai adânc. Oftează și spune: „Afacerea asta nu mai merge.“ Nu se vede nici o luminiță la capătul tunelului. Prietenii lui și-au schimbat serviciile. Poate că e și din cauza felului lui de a vorbi, dar nu mi se pare o persoană de viață. Sarinul lovește în punctele cele mai sensibile... așa se plâng victimele. Într-adevăr, pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
apar niște viețuitoare, numite Întunegri (personaje fantastice), care trăiesc în lumea subterană Tokio-ului. Locuiesc din vremuri străvechi în adâncul întunecat al pământului, sunt niște creaturi rele și înfricoșătoare. Nu au ochi și rod mortăciunile. Au săpat o rețea de tuneluri în pământul de sub Tokio. Pe ici-pe colo și-au făcut cuiburi și trăiesc în grup. Oamenii obișnuiți nu știu nimic despre existența lor. Eroul principal, „eu“, a reușit să se infiltreze în lumea mitică. În timp ce mergea pe urmele lăsate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
au avut ca rezultat dezactivarea unor ogive nucleare, distrugerea de rachete balistice intercontinentale, desființarea unor depozite, demontarea de bombardiere cu rază lungă de acțiune și de rachete de croazieră aeropurtate, distrugerea de rachete balistice lansate de submarine și închiderea unor tuneluri destinate testelor nucleare. Programul CTR a permis cooperarea cu Rusia în vederea încadrării ei în limitele exigențelor de distrugere a armelor strategice ofensive din cadrul tratatului START și din cadrul altor acorduri de dezarmare, proiectele adiacente acestuia având în vedere eliminarea rachetelor balistice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
din templu. În cramă, Sigrid deschise o trapă invizibilă pe care o închise la loc. O galerie pe care o lumina cu o lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este ceva herculean. Cât timp i-a luat lui Olaf tunelul acesta? -Ani. -Olaf bănuia pesemne că viața îi era în pericol. Nu sapi o asemenea galerie fără un motiv întemeiat. La capătul tunelului, erau două uși. -Aceasta duce la bancă iar cealaltă în stradă. -Mi se pare rațional să începem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este ceva herculean. Cât timp i-a luat lui Olaf tunelul acesta? -Ani. -Olaf bănuia pesemne că viața îi era în pericol. Nu sapi o asemenea galerie fără un motiv întemeiat. La capătul tunelului, erau două uși. -Aceasta duce la bancă iar cealaltă în stradă. -Mi se pare rațional să începem cu banca. Am visat cu toții așa ceva: să pătrunzi în seiful unei bănci și să umpli cu bani un rucsac. A fost un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
care intră în viața ta vine din frică, din teamă, din lipsa de încredere în puterea lui Dumnezeu care le rânduiește pe toate. Prin neacceptare te închizi interior și nu-ți mai dai șansa de a vedea „lumina de la capătul tunelului”,nuți mai permiți să vezi curcubeul din spatele norilor. Când simți astfel de stări că apar în ființa ta oprește-te, respiră de câteva ori profund și apoi spune de câteva ori: “Las teama să plece, permit iubirii să-mi umple
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
din piele; Gaston D., proprietarul unei manufacturi de porțelan, Werner L., director al fabricilor de ciment reunite și Franz S., căruia îi aparținea întreprinderea de construcții subterane; numele lui apărea pe toate panourile care delimitau zonele de construcții stradale sau tunelurile. W. stătea cu picioarele larg desfăcute pe gheață, cu ștergătorul în stânga, cu trofeul victoriei în brațe și Hackler privea poza cu un sentiment de onoare rănită. Indispus, împinse deoparte ziarul cu fotografia în care W. continua să zâmbească. Acest zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-o la dreapta. Hai să vedem unde lăsăm mașina ca să vizităm centrul Vienei, opera și ce mai era de vizitat. Arăta parcare, dar nimic p-acolo. Mă, unde au ăștia din Viena parcările? Haț, mă trezesc la intrarea la un tunel. Bariera pusă, unul într-o gheretă pe dreapta. S-a uitat ăla la noi, io îi fac semn să ridice bariera. A scos un tichet pe care scrisese probabil data, ziua, ora, minutul, secunda. Deschide bariera, haț în jos. (Interjecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
partea asta greacă și romană. Am fost la Euro-Disney, ne-am plimbat cu vaporul cu zbaturi, căpitanul făcuse o pasiune pentru copii. Când ne-am dat jos, ne-a și salutat și a tras o salvă de-aia, uuuu. În Tunelul groazei, la Casa fantomelor am mers doar cu fi-miu, noi, bărbații, lasă căcăcioasele astea, că le înțeapă inima. Era întuneric așa, groază, mai scârțâia câte o placă. Cică bine ați venit în Casa fantomelor! De aici nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]