6,602 matches
-
pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din p]duri sau chiar pentru p]s]rile cerului. Buddha condamnă chinuirea, r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r]zboiul, agricultură și consumul de carne. Buddha nu a ezitat s] condamne atât practicarea sacrificiului animal, cât și pl]cerea van]torii. A ținut, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]l]ri. Uneori ins], recunoaștem c] a acționa asupra unui obiect într-un anume fel nu este totuna cu aceeași acțiune desf]surat] dup] alte criterii. Altfel spus, suntem de acord c] orice hoț este om, dar deosebim execuțiile (uciderea hoților), de crime (omuciderea). Teoriile acestei școli susțineau și faptul c] limbajul are sens atâta timp cât este bazat pe cunoașterea realit]ții. Dat fiind bunul simț și existența asem]n]rilor și a deosebirilor exterioare, metodele de utilizare a denumirilor pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele cu adev]rât valoroase. S] lu]m ca exemplu un individ care face curte soției șefului s]u, deși este conștient și are motive întemeiate s] cread] c] atingerea acestui scop poate avea consecințe nefaste atât pentru el însuși (uciderea să, ruinarea existenței proprii), cât și pentru ceilalți (destr]marea c]sniciei, îndep]rtarea de copii și de prieteni). Pentru a combate aceste contraexemple aparente, egoismul psihologic ar trebui s] fac] plauzibil caracterul lor iluzoriu. Astfel, ar putea fi subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu exist] absolut nici un motiv de a refuza inc]lcarea normelor deontologice atunci cand consecințele acestui refuz ar putea fi nefaste. Dup] cum afirm] Fried (1976, p. 10)... ...exist] situații extreme, cănd uciderea unui singur om nevinovat ar putea salva o întreag] națiune. În asemenea cazuri, menținerea raționamentului în forma sa absolut] ar reprezenta un veritabil fanatism. Iar evenimentul catastrofal va aduce binele și r]ul absolut fâț] în fâț]. Dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care neag] datoria de a dovedi compasiune este reprezentat] de teza „acțiunii negative” pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980). Aceasta depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r]u, atunci care este diferența dintre a ucide și a l]să o persoan] s] moar], cu alte cuvinte, lipsa acțiunii în momentul în care s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin trimiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o eventual] exploatare minier]. Având în vedere c] rezultatele pozitive par s] cuprind] doar beneficii materiale pentru anumite ființe umane, este greu de realizat o evaluare general] favorabil] exploat]rii miniere. Aceasta nu înseamn] c] defrișarea, nivelarea de dune, uciderea de animale, modificarea de ecosisteme sunt inadmisibile din punct de vedere moral. Acceptabilitatea acestor acțiuni este condiționat] de finalitatea lor și de diferențele de important] moral] din cadrul unei categorii a valorilor de acest tip. Întâmpl]tor, etică vieții poate lua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral acele acte care sporesc durerea sau suferință din lume (f]r] o sporire, în compensație, a pl]cerii sau a fericirii) și invers. Dar uciderea unei ființe senzitive nu implic] întotdeauna astfel de consecințe negative. Fiecare mediu are o capacitate pentru un num]r limitat de ființe din orice specie. Cand un iepure este omorât (într-o manier] mai mult sau mai putin dureroas]), probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viitor și care sunt bântuite de teama unei morți premature. Poate c] acest lucru semnific] faptul c] viețile persoanelor valoreaz] mai mult pentru posesorii decât în cazul ființelor senzitive care nu sunt persoane. Dac] acest lucru este adev]rât, atunci uciderea unei persoane este, din punct de vedere moral, un r]u mai mare decât omorârea unei ființe senzitive care nu este o persoan]. Dar este, de asemenea, posibil că lipsa fricii fâț] de viitor s] fac] viața ființelor senzitive mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imposibil s] le acord]m un statut moral complet egal. Chiar și religia jainist] din India, care consider] omorârea oric]rei viet]ți ca fiind un obstacol în calea ilumin]rii spirituale, nu cere evitarea total] a unor astfel de ucideri, cu excepția celor care au adoptat jur]minte religioase speciale. (Pentru mai multe informații vezi capitolul 9, „Etică indian]”.) Dac] personalitatea implic] în mod necesar capacitatea de reciprocitate moral] și dac] personalitatea este criteriul pentru egalitate moral], atunci f]tul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului ameninț] drepturile primare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice num]r de câini. El consider] c]... l]sând la o parte cazurile speciale, drepturile animalelor inc] implic] faptul c] milioane de câini ar trebui aruncați peste bord pentru a salva patru oameni (1983, pp. 324-325). Regan susține c] uciderea unei ființe umane este un r]u mai mare decât uciderea unui câine, indiferent cine este câinele sau omul. Este adev]rât c] oamenii pot aspiră c]tre anumite lucruri (că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o parte cazurile speciale, drepturile animalelor inc] implic] faptul c] milioane de câini ar trebui aruncați peste bord pentru a salva patru oameni (1983, pp. 324-325). Regan susține c] uciderea unei ființe umane este un r]u mai mare decât uciderea unui câine, indiferent cine este câinele sau omul. Este adev]rât c] oamenii pot aspiră c]tre anumite lucruri (că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau reducerea efectului de ser]), iar animalele nu, dar nu este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai „digerabil]” decât cea de mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoria care se afl] la baza celor mai multe politici de securitate național] și vom discuta unele alternative care susțin c] principiile etice ar trebui s] joace un rol proeminent în formularea acestor politici. Vom examina apoi justificarea recurgerii la violent] și ucidere pe timp de r]zboi și vom cerceta argumentele care susțin ideea unor limite ale violenței permise în aceste împrejur]ri. A doua parte a articolului va fi dedicat] problemelor etice determinate de practică descuraj]rii nucleare. Realismul Teoria care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]zboiul nu. Este dificil s] credem, totuși, c] respingerea absolut] a r]zboiului poate fi bazat] în mod coerent pe altceva decât interzicerea absolut] a aumitor tipuri de acte implicate în orice r]zboi. De exemplu, violența internațional] și uciderea. Orice interzicere a anumitor tipuri de acțiuni care ar elimina r]zboiul în toate cazurile ar fi echivalent] cu interzicerea utiliz]rii violenței în cazurile de autoap]rare. Într-adev]r, acceptarea acestora ar putea însemna o acceptare în principiu a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite categorii de oameni trebuie stabilit] într-un mod mai direct. De ce anumite categorii de oameni se bucur] de o imunitate moral] în fața atacurilor? Principiile noastre legate de discriminare sunt o functie 1) a teoriei care stabilește de ce violență și uciderea sunt, în mod normal, inacceptabile și 2) a teoriei care stabilește de ce, în anumite cazuri, violența și uciderea sunt justificate. Aceast] din urm] teorie stabilește nu doar cazurile care justific] recurgerea la violent], dar și felul în care oamenii pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o imunitate moral] în fața atacurilor? Principiile noastre legate de discriminare sunt o functie 1) a teoriei care stabilește de ce violență și uciderea sunt, în mod normal, inacceptabile și 2) a teoriei care stabilește de ce, în anumite cazuri, violența și uciderea sunt justificate. Aceast] din urm] teorie stabilește nu doar cazurile care justific] recurgerea la violent], dar și felul în care oamenii pot deveni victime ale unui atac, fiind legați într-un fel sau altul de motivul recurgerii la violent]. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țintă atacului.) Ideea noastr] c] violență este, în mod normal, inacceptabil] ne va indica felul în care funcționeaz] distincția dintre cei nevinovați și cei vinovați pentru a limita violență permis]. Teoria jus ad bellum ofer] o justificare pentru violență și uciderile care au loc într-un r]zboi. Cerință discrimin]rii este astfel un corolar al teoriei jus ad bellum. Această contrazice viziunea standard conform c]reia jus ad bellum și jus în bello sunt independente din punct de vedere logic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ei ar putea s] disting] între vinov]ție și nevinov]ție pe baza criteriului s]vârșirii unei acțiuni care ar]ta c] acea persoan] trebuie s] fie atacat]. Ei ar putea, de asemenea, s] cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevinov]ție pe baza criteriului s]vârșirii unei acțiuni care ar]ta c] acea persoan] trebuie s] fie atacat]. Ei ar putea, de asemenea, s] cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]