KorAP: Find »[drukola/base=urî & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...254 255 256 ...326 >

8,137 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

să mormăie ceva incoerent prin somn. Ea îi mângâie părul rărit. — ... ce m-aș face fără tine... ești atât de frumoasă... faci ca totul să fie bine... suportabil... — Taci, taci, șopti ea. Mâine plecăm acasă. Gata, s-a terminat. — ... îi urăsc pe toți... ce-aș fi făcut dacă nu erai aici, ca să... fie mai bine... îmi vine uneori să-i omor... să-i omor pe toți... Rebecca spera că Hilary a reușit să adoarmă. Avea trei degete rupte. N-a crezut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
mai puțin timp posibil. În orice caz, s-a stins și ea la câteva luni după vizita mea; și curând după aceea, Mortimer s-a întors, cu inima zdrobită, să-și trăiască ultimele zile în reședința familială pe care o urâse întotdeauna din tot sufletul. Investigațiile mele au devenit și mai sporadice și deslânate, până când într-o zi au încetat definitiv. Am uitat data exactă, dar a fost în ziua în care mama a venit la mine. A sosit într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
se pare dintr-odată că a trecut atâta timp de când ai apărut în biroul meu, ca tânăr plin de promisiuni. — Ei bine, după cum spuneam, s-au întâmplat multe de atunci: mai întâi moartea tatei, care a fost o lovitură, apoi... — Urăsc meseria asta, să știi. Urăsc ceea ce a devenit acum. Îmi pare rău să aud asta. L-am așteptat să detalieze, dar n-a urmat decât o tăcere apăsătoare. Deci, pe urmă, după cum știi, de când m-am despărțit de Verity, n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
a trecut atâta timp de când ai apărut în biroul meu, ca tânăr plin de promisiuni. — Ei bine, după cum spuneam, s-au întâmplat multe de atunci: mai întâi moartea tatei, care a fost o lovitură, apoi... — Urăsc meseria asta, să știi. Urăsc ceea ce a devenit acum. Îmi pare rău să aud asta. L-am așteptat să detalieze, dar n-a urmat decât o tăcere apăsătoare. Deci, pe urmă, după cum știi, de când m-am despărțit de Verity, n-am mai avut același succes

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
calm privirea, dar apoi indignarea mi-a luat mințile. — Nu știu cum de poți afirma așa ceva, am izbucnit. Cartea asta e plină de pasiune. Plină de mânie, în orice caz. Dacă reușește să comunice ceva, acel ceva este cât de mult îi urăsc pe oamenii ăștia, cât de răi sunt, cât rău au făcut, cu interesele lor de grup, cu influența și privilegiile lor, cu felul în care au monopolizat toate centrele de putere; cum ne-au strâns pe toți cu ușa, cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
tâmpeniile astea odată cu moartea lui Bevan. Unde-mi mai găsesc eu locul dacă partidul alunecă tot mai mult spre stânga? Se vorbește că Wilson va fi viitorul lider, ceea ce ar fi un adevărat dezastru. În primul rând, pentru că tipul mă urăște și mă disprețuiește. Nu-mi răspunde niciodată la salut nici la Comisii, nici în Cameră. Am stat șase ani, fir-ar să fie, pe băncile astea și nu mă las până n-o să mă aleg cu ceva. 8 noiembrie 1967

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
fi în curând, în caz că Saddam nu intervine. Și acesta este unul din spitalele căreia i s-a spus să facă loc pentru vitejii noștri băieți de pe front. N-aveam de ales decât s-o cred, oricât de incredibil părea. Dar uram modul în care se aștepta acum din partea noastră să luăm acest război drept ceva de la sine înțeles: de unde se trăgea această străvezie presupunere de inevitabilitate? În orice caz, probabil nu avea nici o legătură cu mine - ceva care se întâmpla la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
cum stăm. Afacerile noastre eșuează, slujbele noastre dispar, peisajul rural se sufocă, spitalele se prăbușesc, casele noastre trec în proprietatea altora, corpurile noastre sunt otrăvite, mințile noastre se blochează, întregul spirit al țării este strivit și se luptă să respire. Urăsc familia Winshaw, Fiona. Uite ce ne-au făcut. Uite ce ți-au făcut. Poate că n-am spus nimic din toate astea. Mi-e greu să-mi amintesc. M-am așezat pe un scaun de vinil din sala rudelor și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

Împreună mâine seară. M-am gândit că asta ne-ar ajuta să lucrăm mai bine În echipă. Nu pot să lipsesc tocmai eu. — Altruist afurisit. Îi ajuți Întotdeauna pe toți, Împrăștii voie bună oriunde te duci. Zău că te-aș urî dacă nu te-aș iubi așa de mult. M-am aplecat și l-am sărutat de rămas-bun. Am găsit mașinuța Jetta din prima și În numai douăzeci de minute am dibuit calea spre autostrada 95 cam spre nord, care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
oară când văd asta și n-o să fie nici ultima, a chicotit el, iar obrajii cărnoși i se scuturau de râs. Te-a prins bine În gheare. L-am analizat rapid din cap până-n picioare și am decis să Îl urăsc, și am știut și că nici el nu avea să mă placă niciodată, indiferent ce-o să spun sau cum o să mă port. Dar i-am zâmbit. — Andrea este numele meu, i-am spus eu scoțându-mi mănușile și Întinzându-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
gusturi ai tu În materie de Îmbrăcăminte. Ultima parte fusese spusă printre dinți, ca să aud numai eu. Blonda părea intimidată. Poate nu era ea steaua cea mai luminoasă de pe firmament, dar părea fată de treabă. M-am Întrebat de ce o urăște Emily Într-un mod atât de evident. Dar avusesem și așa o zi extrem de lungă, cu atâtea explicații, cu drumuri făcute prin tot orașul și cu sute de nume și figuri pe care mă străduiam să le rețin, așa că n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
desuurile de pe fundul genții și m-am prăbușit pe pat. Micul ecran m-a Înștiințat imediat că telefonul se deconectase din greșeală și am știut pe loc, instinctiv, că ea sunase și dăduse numai de căsuța vocală. Am simțit că urăsc telefonul acela din tot sufletul. Uram deja până și noul meu Bang and Olufsen de acasă. Uram telefonul lui Lily, publicitatea pentru telefoane, fotografiile telefoanelor din reviste și Îl uram și pe Alexander Graham Bell. Munca În slujba Mirandei Priestly

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
am prăbușit pe pat. Micul ecran m-a Înștiințat imediat că telefonul se deconectase din greșeală și am știut pe loc, instinctiv, că ea sunase și dăduse numai de căsuța vocală. Am simțit că urăsc telefonul acela din tot sufletul. Uram deja până și noul meu Bang and Olufsen de acasă. Uram telefonul lui Lily, publicitatea pentru telefoane, fotografiile telefoanelor din reviste și Îl uram și pe Alexander Graham Bell. Munca În slujba Mirandei Priestly produsese o mulțime de nefericite efecte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
telefonul se deconectase din greșeală și am știut pe loc, instinctiv, că ea sunase și dăduse numai de căsuța vocală. Am simțit că urăsc telefonul acela din tot sufletul. Uram deja până și noul meu Bang and Olufsen de acasă. Uram telefonul lui Lily, publicitatea pentru telefoane, fotografiile telefoanelor din reviste și Îl uram și pe Alexander Graham Bell. Munca În slujba Mirandei Priestly produsese o mulțime de nefericite efecte secundare În viața mea de zi cu zi, dar cel mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
sunase și dăduse numai de căsuța vocală. Am simțit că urăsc telefonul acela din tot sufletul. Uram deja până și noul meu Bang and Olufsen de acasă. Uram telefonul lui Lily, publicitatea pentru telefoane, fotografiile telefoanelor din reviste și Îl uram și pe Alexander Graham Bell. Munca În slujba Mirandei Priestly produsese o mulțime de nefericite efecte secundare În viața mea de zi cu zi, dar cel mai nefiresc dintre acestea era aversiunea mea totală și pătimașă față de telefoane. Pentru majoritatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
unghie ruptă. — Și dacă ești la o cină festivă? — Faci ca orice alt newyorkez și vorbești la masă. Sau dacă ești la un examen ginecologic? — Ei asta-i, ce, la un examen ginecologic te caută-n urechi? Foarte bine. Pricepusem. Uram cu patimă Împuțitul ăla de celular, dar nu-l puteam ignora. Mă ținea legată ca un cordon ombilical de Miranda și refuza să mă lase să mă detașez sau să mă Îndepărtez de această sursă de sufocare. Mă suna Încontinuu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
perfect weekend al meu de luni de zile Încoace. Mă sunase doar ca să-mi mai dea un mic ghiont pe calea nebuniei, să mă sâcâie și mai tare. Mă sunase ca să mă provoace să o sfidez. Mă sunase ca să o urăsc cu Îndoită putere. 7 Petrecerea de Anul Nou de la Lily a fost foarte păcută și modestă - doar o mulțime de pahare de carton umplute cu șampanie, servite la Lily acasă unor prieteni de la facultate și altor câtorva inși pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Și cu asta a aruncat mucul Încă fumegând al țigării și l-a strivit cam fără entuziasm de pavaj. ↔ — ’ Neața, Eduardo, am zis eu și i-am aruncat cea mai obosită și mai jalnică privire pe care o avusesem vreodată. Urăsc Împuțita asta de zi de luni. Nici o problemă, fetică dragă. Cel puțin ai ajuns aici Înaintea ei În dimineața asta, a zâmbit el. Se referea, bineînțeles, la acele dimineți oribile În care Miranda Își făcea apariția la ora cinci dimineața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Îi comanda garderoba personală la fiecare câteva luni. Așa că, atunci când eu ieșeam În fiecare dimineață după bunătăți, Emily rămânea să se ocupe singură de toate telefoanele și de o Mirandă mult prea matinală, energică și plină de pretenții. Eu o uram pentru că ea putea să poarte bluze fără mâneci la serviciu, pentru că nu trebuia să plece din biroul Încălzit de șase ori pe zi ca să alerge prin tot New York-ul, să facă aport, ca mine, să caute toate cele, să vâneze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
pe noi, Andrea? Sper că nu consideră că am dezamăgit-o! Așa consideră? Chiar așa consideră? Gura i s-a strâns pungă, venele, și așa proeminente, de pe frunte au Început să-i pulseze, iar eu mi-am dorit să-l urăsc cât o uram pe ea, dar n-am reușit să simt pentru el decât compasiune. De ce oare Îi păsa omului ăstuia, care se remarca doar prin faptul că nu se remarca prin nimic, de ce oare Îi păsa lui atât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Sper că nu consideră că am dezamăgit-o! Așa consideră? Chiar așa consideră? Gura i s-a strâns pungă, venele, și așa proeminente, de pe frunte au Început să-i pulseze, iar eu mi-am dorit să-l urăsc cât o uram pe ea, dar n-am reușit să simt pentru el decât compasiune. De ce oare Îi păsa omului ăstuia, care se remarca doar prin faptul că nu se remarca prin nimic, de ce oare Îi păsa lui atât de mult de Miranda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
fost nepoliticoasă? — Ei bine, În primul rând, nu i-ai spus la revedere. În al doilea rând, ai expresia aceea pe față. — Expresia aceea? — Da, expresia aceea a ta caracteristică. Aceea care spune tuturor cât ești tu de superioară, cât urăști tu faptul că ești aici. Asta merge, poate, cu mine, dar nu cu domnul Tomlinson. E soțul Mirandei și nu se poate să te porți cu el În felul ăsta. — Dar Em, nu crezi că e un pic cam... nu știu cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
plâng, dar tot ce am putut face a fost să țip. — O Împuțită de glumă, nu? Ăsta e jobul meu pentru voi amândoi! O, Andy, lucrezi În domeniul modei, cât poate fi de greu? l-am maimuțărit eu și mă uram tot mai mult pe clipă ce trecea. Vai, mă scuzați dacă nu putem fi cu toții buni samariteni sau doctoranzi! Mă scuzați dacă... — Sună-mă după ce te calmezi, a zis el. Nu mai stau să ascult toate astea. Și a Închis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
o măsură de siguranță, s‑a rugat femeia. — Ahn‑dre‑ah, mă auzi? Ascultă... — Doamnă, Îmi pare rău, dar trebuie să insist. Vă rog să Închideți telefonul. Gura Începuse să mă doară, atât de larg zâmbeam - știam prea bine cât urăște Miranda să i se spună „doamnă“, termen care, fapt bine cunoscut, indică În mod clar o femeie bătrână. — Ahn‑dre‑ah, stewardesa mă obligă să Închei această convorbire. O să te sun din nou când stewardesa Îmi va permite. Între timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
că Miranda e dificilă. Știu cum e să nu apuci niciodată să dormi destul și să‑ți fie veșnic teamă că o să te sune, și să vezi că nici unul dintre prietenii tăi nu Înțelege. Știu toate astea! Dar dacă o urăști atât de mult, dacă nu ești În stare decât să te plângi Întruna de ea și de toți ceilalți, de ce nu pleci pur și simplu? Pentru că, de fapt, atitudinea ta e problema. Auzi acolo, să spui tu că Miranda e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]