KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...254 255 256 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

Andromeda, dar nu și altundevaʼ Gruber semnalează astfel că diferența dintre cele două verbe de percepție în termeni de "reperaj" constă în selecția unor prepoziții diferite. Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație cu elemente direcționale au fost subsumate de Talmy (2000

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în selecția unor prepoziții diferite. Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație cu elemente direcționale au fost subsumate de Talmy (2000) contextelor de "mișcare fictivă". Deși "participanții" la relația de percepție nu-și schimbă poziția, utilizarea elementelor direcționale sau de localizare este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație cu elemente direcționale au fost subsumate de Talmy (2000) contextelor de "mișcare fictivă". Deși "participanții" la relația de percepție nu-și schimbă poziția, utilizarea elementelor direcționale sau de localizare este curentă în exprimarea lingvistică a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a evenimentelor "(aparent) statice", care nu implică în sens vizibil mișcarea, în parametri dinamici. Cele mai răspândite contexte de "mișcare fictivă" sunt denumite de Talmy "coextension paths" și acoperă situațiile în care poziția (neschimbată) a unui entități este descrisă cu ajutorul verbelor de mișcare și al elementelor locative direcționale (de exemplu, This highway goes from Turku to Helsinki ' Această autostradă duce de la Turku la Helsinki'). Conceptul de "mișcare fictivă" poate explica astfel structura a numeroase tipare sintactice, printre care și situațiile care

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fictivă" poate explica astfel structura a numeroase tipare sintactice, printre care și situațiile care este implicat un proces de emisie (de unde vizuale, sonore etc.). Situația prezentată pentru engleză este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sonore etc.). Situația prezentată pentru engleză este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de percepție nonintențională (a vedea, a auzi) și cele de percepție intențională (a privi, a asculta) pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de percepție nonintențională (a vedea, a auzi) și cele de percepție intențională (a privi, a asculta) pot fi exprimate și în termeni de localizare și direcție: * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă localizarea (161) De aici, se vede în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
164) Văd la/*spre televizor. (165) Văd la/*spre 20 de metri depărtare, dar nu mai departe. (166) Văd până la voi. * a privi, urmat de prepoziții care exprimă direcția (167) Privește la/spre televizor. (168) Privește spre/la mine! Proprietatea verbului a privi de a admite, pe lângă structurile cu obiect direct (te privesc), și structuri cu grup prepozițional exprimând ținta privirii (privesc spre tine) poate fi pusă în legătură cu faptul că procesul vizual exprimat nu se caracterizează, în mod obligatoriu, prin focalizare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fără ca referentul să fie perceput: (169) Cu toții mă priveau ca și cum s-ar fi întâmplat ceva. (170) Priveau către mine, dar nu mă vedeau. Lipsa componentei de focalizare - privirea nu este orientată către o anumită țintă, este difuză, "dispersată" - permite folosirea verbului și fără determinări circumstanțiale: (171) Păstorii privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mine, dar nu mă vedeau. Lipsa componentei de focalizare - privirea nu este orientată către o anumită țintă, este difuză, "dispersată" - permite folosirea verbului și fără determinări circumstanțiale: (171) Păstorii privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este orientată către o anumită țintă, este difuză, "dispersată" - permite folosirea verbului și fără determinări circumstanțiale: (171) Păstorii privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act de vorbire]: (172) Nu auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fără determinări circumstanțiale: (171) Păstorii privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act de vorbire]: (172) Nu auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act de vorbire]: (172) Nu auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției, exprimând un proces de conformare sau de aderare la vorbele sau la sfaturile locutorului: (173) De ce nu ai ascultat Ø? * Verbul a mirosi acceptă suprimarea obiectului direct prin accesarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Emisie de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției, exprimând un proces de conformare sau de aderare la vorbele sau la sfaturile locutorului: (173) De ce nu ai ascultat Ø? * Verbul a mirosi acceptă suprimarea obiectului direct prin accesarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Emisie de miros], ca în exemplele de mai jos, în care, în poziția categoriei vide, se poate "citi" parfum/mâncare etc.: (174) Multe persoane intră și miros, dar nu cumpără

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Emisie de miros], ca în exemplele de mai jos, în care, în poziția categoriei vide, se poate "citi" parfum/mâncare etc.: (174) Multe persoane intră și miros, dar nu cumpără nimic. (175) Câinii miros, apoi se îndepărtează lătrând. În cazul verbului a gusta, folosit cu sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gusta, folosit cu sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a observat că verbul a privi nu are

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a observat că verbul a privi nu are aceeași disponibilitate ca verbul a vedea de a dezvolta sensuri din domeniul cognitiv 134. În poziția obiectului direct sunt selectați referenți cu trăsătura semantică [+Concret], exprimând percepția directă: (177) Privește păsările. Situațiile în care verbul dezvoltă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a observat că verbul a privi nu are aceeași disponibilitate ca verbul a vedea de a dezvolta sensuri din domeniul cognitiv 134. În poziția obiectului direct sunt selectați referenți cu trăsătura semantică [+Concret], exprimând percepția directă: (177) Privește păsările. Situațiile în care verbul dezvoltă sensuri din zona vizual imaginară - "a-și imagina

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că verbul a privi nu are aceeași disponibilitate ca verbul a vedea de a dezvolta sensuri din domeniul cognitiv 134. În poziția obiectului direct sunt selectați referenți cu trăsătura semantică [+Concret], exprimând percepția directă: (177) Privește păsările. Situațiile în care verbul dezvoltă sensuri din zona vizual imaginară - "a-și imagina, a-și închipui" sau din zona cognitivă - "a aprecia", "a se gândi", "a-și aminti"- se dezambiguizează contextual. În astfel de utilizări, verbul are "o citire" subiectivă, evaluativă, primind determinări modale

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepția directă: (177) Privește păsările. Situațiile în care verbul dezvoltă sensuri din zona vizual imaginară - "a-și imagina, a-și închipui" sau din zona cognitivă - "a aprecia", "a se gândi", "a-și aminti"- se dezambiguizează contextual. În astfel de utilizări, verbul are "o citire" subiectivă, evaluativă, primind determinări modale - adjuncți modali (178) sau complemente circumstanțiale de mod (179): (178) Privește ("se gândește la") oamenii ca tine [cu multă admirație]. (179) Privește ("își reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
178) sau complemente circumstanțiale de mod (179): (178) Privește ("se gândește la") oamenii ca tine [cu multă admirație]. (179) Privește ("își reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un sens imaginar, proiectat în alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un sens imaginar, proiectat în alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sens imaginar, proiectat în alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]