6,457 matches
-
început să construiască legături feroviare de la rețeaua feroviară existentă către diferite regiuni ale Transilvaniei. Compania feroviară locală Számostalbahn a construit prima linie a sa din localitatea Apahida de pe Calea ferată Cluj-Napoca-Războieni către Dej (în ). Această cale ferată a putut fi pusă în funcțiune la 15 septembrie 1881. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
a fost utilizat atât în cazul clopotului, cât și al ceasului și chiar al turnului cu ceas. este cel mai mare ceas cu clopot și patru fețe, și al treilea turn cu ceas ca înălțime din lume. Ceasul a fost pus în funcțiune în ziua de 31 mai 1859. Cea mai apropiată stație de metrou este Westminster de pe liniile "Circle", "District" și "Jubilee". La Westminster s-a construit un turn cu ceas în 1288. Turnul actual a fost înălțat ca parte din proiectul
Big Ben () [Corola-website/Science/319188_a_320517]
-
în ultimii ani, prin înlocuirea acestuia cu unul mai modern. Tancul TR-85M1 „Bizonul” și mașina de luptă a infanteriei MLI-84 „Jderul” reprezintă cele mai moderne echipamente ale Forțelor Terestre Române. De asemenea, 36 de sisteme germane antiaeriene „Ghepard” au fost puse în funcțiune după 2004. Forțele terestre au comandat în jur de 100 de Humvee-uri blindate de la Armata SUA; primele 8 au fost primite în decembrie 2006 și sunt folosite de poliția militară. 31 de Piranha III și 60 de URO VAMTAC au
Forțele Terestre Române () [Corola-website/Science/315713_a_317042]
-
Lujeni (în ) a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). În 1866 localitatea a fost conectată la Calea ferată Lemberg-Cernăuți a companiei Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn, apoi la 12 iulie 1898 compania Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft a pus în funcțiune Calea ferată Lujeni-Zalișcikî, care a avut aici stația finală și mergea spre nord. Dezvoltarea economică a localității a fost astfel puternic favorizată, în jurul gării fiind construite case și magazine noi, precum și o fabrică de zahăr. Existența ei a determinat orientarea
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1953 s-a început construirea în sat a unei fabrici de zahăr, care a fost pusă în funcțiune în 1959. Începând din anul 1991, satul Nelipăuți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 50 (2+48), reprezentând 2,31
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
Cruce din Suceava, a cărei turlă s-a prăbușit. Linia de cale ferată a fost dezafectată în 1916, când a fost distrus podul peste râul Suceava, iar șinele au fost demontate de armata austriacă. La 12 octombrie 1908 a fost pusă în funcțiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena și amplasată într-o clădire de pe malul Pârâului Cetății sau Târgului. A fost introdus în oraș iluminatul public electric, instalându-se în oraș stâlpi metalici din zăbrele, având lampadare cu
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
cea mai mică rafinărie din România, cu o capacitate instalată de 450.000 de tone pe an și o capacitate operațională de 400.000 de tone pe an. Rafinăria produce lichid ușor, motorină, bitum și păcură pentru asfalt. A fost pusă în funcțiune la data de 30.03.1969 cu denumirea Rafinăria Crișana și cu o capacitate de prelucrare de 300.000 tone / an. În anul 1992, societatea a fost cuprinsă în programul Ministerului Industriilor în cadrul acțiunii de restructurare și retehnologizare. La data
Petrolsub () [Corola-website/Science/318538_a_319867]
-
România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în munții Obcina Mare din Bucovina, pe valea râului Putna. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1889 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Dornești-Rădăuți de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei), ea fiind preluată câțiva ani mai târziu de Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de căi ferate secundare ale Bucovinei). Acestei companii i s-a acordat în anul 1895
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
este o cale ferată secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
Dornești (pe atunci "Hadikfalva", cu o populație predominant maghiară) către orașul Rădăuți (în ). Traversarea râului Suceava a necesitat construirea unui pod de lemn cu o lungime de 254 m. La data de 17 noiembrie 1889, calea ferată Dornești-Rădăuți a fost pusă în funcțiune. În 1898 linia de cale ferată a trecut în administrarea Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
de pe teritorul României și dezafectată pe teritoriul Ucrainei. Ea se află pe valea râului Suceava din Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul Bucovinei, la acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1898 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
1869. Unul dintre motivele pentru construirea rapidă a căii ferate a fost dorința de a oferi populației care suferea de foamete o posibilitate de a-și achiziționa alimente din Bucovina. În ciuda condițiilor nefavorabile de pe teren, traseul feroviar Cernăuți-Suceava a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. Împreună cu Calea ferata Suceava-Roman inaugurată la 15 decembrie 1869, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița româno-austriacă era situată la sud de Gară Ițcani (în , astăzi Gară Suceava Nord). Traseul
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
este o cale ferată principală din România. Ea traversează partea de sud a regiunii istorice Bucovina. În timpul Imperiului Austro-Ungar, din localitatea Dărmănești de pe Calea ferată Cernăuți-Suceava a fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955 din cauza unor probleme financiare și s-au reluat abia în 1959. La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
principală din România. Ea a fost construită în partea de sud a regiunii istorice Bucovina, pe văile râurilor Soloneț și Moldova. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn și Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române - care a desfășurat o exploatare forestieră intensă în pădurile din Bucovina. Termenul de construcție a fost estimat la doi ani și jumătate. La 1 mai 1888 calea ferată a putut fi pusă în funcțiune. Ea se termina inițial la marginea la marginea de jos a Câmpulungului, în prezent Gara "Câmpulung Est". Între anii 1901/1902 traseul a fost prelungit până la Vatra Dornei (anterior "Dorna-Watra"). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
ce Electronic Arts se ocupă de vânzările din magazine. Developarea Team Fortress 2 a fost condusă de John Cook și Robin Walker, designeri care au modificat Quake, în Quake Team Fortress, în anul 1996. Jocul a fos anunțat în 1998, pus în funcțiune de motorul de joc al lui VÂLVE, GoldSrc, dar de atunci au fost introduse diferite concepții și desine-uri. În anul 1999, jocul părea să devieze de la predecesorii lui, prin introducerea a unui gameplay mai realistic și mai milităresc, dar desine-ul
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
gameplay mai realistic și mai milităresc, dar desine-ul s-a schimbat în cei 9 ani de developare. Până la urmă, jocul a ajuns să arate ca si desenele, influiențat de artă lui J. C. Leyendecker, Dean Cornwell și Norman Rockwell și pus în funcțiune de motorul de joc numit Source. Jocul însuși se în jurul a 2 echipe, fiecare echipă cu acces la 9 caractere distincte, luptându-se o varietate de moduri de joc stabilite în medii de geniu rău. Lipsa de informații sau
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
printre cele mai mari zece termocentrale din lume. Producția anuală variază între 20 și 24 miliarde kWh, suficientă energie electrică pentru a alimenta 2,5 milioane de case. Când cererea de energie electrică este mare, toate cele 8 unități sunt puse în funcțiune și asigură 15% din totatul de energie electrică a provinciei Ontario. Personalul de la Nanticoke număra aproximativ 600 de angajați, inclusiv ingineri, tehnicieni, responsabili cu întreținerea mecanica și electrică, operatori de echipamente, tehnicieni de mediu, manageri și administratori. Guvernul din Ontario
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
Călan (fost Combinatul Siderurgic „Victoria” Călan) a fost un combinat siderurgic din România. Primul furnal din zona Călanului a fost construit începând cu anul 1869 și a fost pus în funcțiune doi ani mai târziu. La patru ani după ce a fost așezată piatra de temelie a centrului industrial, a fost pus în funcțiune și al doilea furnal, ridicat de către societatea "„Kronständer Verein”", care deținea și minele de la Teliuc. În anul 1916
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
siderurgic din România. Primul furnal din zona Călanului a fost construit începând cu anul 1869 și a fost pus în funcțiune doi ani mai târziu. La patru ani după ce a fost așezată piatra de temelie a centrului industrial, a fost pus în funcțiune și al doilea furnal, ridicat de către societatea "„Kronständer Verein”", care deținea și minele de la Teliuc. În anul 1916 Uzina Călan, producătoare de fontă, în jurul căreia s-a dezvoltat apoi orașul Călan a ajuns la 1.117 angajați. În vremea comunismului
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
minele de la Teliuc. În anul 1916 Uzina Călan, producătoare de fontă, în jurul căreia s-a dezvoltat apoi orașul Călan a ajuns la 1.117 angajați. În vremea comunismului uzinele au fost transformate în combinat siderurgic. În anul 1957 s-a pus în funcțiune primul cuptor carvofluid, prima instalație din lume pentru producerea semicocsului prin fluidizare, realizată pe baza lucrărilor unor cercetători români. În 1961 s-a pus în funcțiune stația experimentală de cocs-brichete. Uzina Victoria-Călan a fost cea mai mare producătoare de fontă
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
vremea comunismului uzinele au fost transformate în combinat siderurgic. În anul 1957 s-a pus în funcțiune primul cuptor carvofluid, prima instalație din lume pentru producerea semicocsului prin fluidizare, realizată pe baza lucrărilor unor cercetători români. În 1961 s-a pus în funcțiune stația experimentală de cocs-brichete. Uzina Victoria-Călan a fost cea mai mare producătoare de fontă cenușie din țară. Prin decretul 8/1982 a fost schimbată denumirea din "Întreprinderea Victoria Călan" în "Combinatul siderurgic Victoria Călan". În 1989, combinatul din Călan avea
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
transportat, inclusiv piese de schimb aferente transportului la sol, transport continuu și elemente de mecanică fină. Compania a fost înființată în 1990 prin reorganizarea fostelor ateliere de întreținere și reparații utilaje miniere care deserveau Bazinul Minier Băița-Bihor, care au fost puse în funcțiune în perioada anilor 1952-1955. Compania a fost privatizată în 2003 prin vânzarea către grupul European Food a unei participații de circa 77% din companie pentru suma de 1,1 milioane euro. Acțiunile Ștei sunt tranzacționate pe piața RASDAQ. În august
Hiperion () [Corola-website/Science/321146_a_322475]