64,274 matches
-
un rol important în partea finală a coralului. Din punct de vedere tonal, jumătatea instrumentală a părții este organizată în Fa minor. După introducere, care recapitulează două tonalități din părțile precedente, primul grup de teme este prezentat integral în Fa minor iar al doilea grup de teme este prezentat în tonalitatea subdominantă, Si bemol minor. Reluarea primului grup de teme are loc în tonalitatea dominantă de Do major. Dezvoltarea explorează o serie de tonalități, inclusiv La bemol major și Fa major
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
instrumentală a părții este organizată în Fa minor. După introducere, care recapitulează două tonalități din părțile precedente, primul grup de teme este prezentat integral în Fa minor iar al doilea grup de teme este prezentat în tonalitatea subdominantă, Si bemol minor. Reluarea primului grup de teme are loc în tonalitatea dominantă de Do major. Dezvoltarea explorează o serie de tonalități, inclusiv La bemol major și Fa major. Spre deosebire de prima parte, a doua temă este recapitulată în gama tonică după cum ar fi
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
și Fa major. Spre deosebire de prima parte, a doua temă este recapitulată în gama tonică după cum ar fi de așteptat. Recapitularea introducerii este din punct de vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do diez minor spre paralela Re bemol major - dominanta tonalității Fa diez minor. Secțiunea corală începe în Sol bemol major iar simfonia se încheie în tonalitatea Mi bemol major. Textele din limba germană au fost traduse de Marius Tabacu, director general al Filarmonicii
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
recapitulată în gama tonică după cum ar fi de așteptat. Recapitularea introducerii este din punct de vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do diez minor spre paralela Re bemol major - dominanta tonalității Fa diez minor. Secțiunea corală începe în Sol bemol major iar simfonia se încheie în tonalitatea Mi bemol major. Textele din limba germană au fost traduse de Marius Tabacu, director general al Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca. Primele nouă versuri sunt preluate
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
Simfonia nr. 1 în Fa minor, Op. 10, a fost compusă de Dmitri Șostakovici în 1924-1925 și interpretată prima dată la Leningrad în interpretarea Orchestrei Filarmonice din Leningrad sub bagheta lui Nikolai Malko pe 12 mai 1926. Șostakovici a compus simfonia ca o lucrare de absolvire
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
Dmitri Șostakovici a compus Simfonia nr. 4 în Do minor, Op. 43, între septembrie 1935 și mai 1936 după ce a abandonat câteva schițe preliminare. În ianuarie 1936, când simfonia era pe jumătate gata, "Pravda" - sub ordinele directe ale lui Iosif Stalin - a publicat un editorial intitulat " Talmeș-Balmeș în loc de muzică" care
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
vor influența descoperirile științifice din Europa, în perioada următoare. În anul 852, Ibn Firnas decide să zboare pentru prima dată, de pe un turn din Cordoba, ajutat de o pânză enormă, care să îi amortizeze căderea. În urma lansării, a suferit răni minore, dar, pentru această încercare, a fost considerat creatorul primei parașute. O a doua încercare de zbor are loc în anul 880, la vârsta de 70 de ani, când a construit două aripi mobile din lemn, acoperite cu mătase și pene
Abbas ibn Firnas () [Corola-website/Science/333588_a_334917]
-
(în arabă: عاشوراء ʻĂshūră’) este celebrată în cea de-a zecea zi a lunii din calendarul islamic și reprezintă un eveniment religios specific țărilor musulmane. Această sărbătoare, de o importanță minoră pentru sunniți, are o semnificație fundamentală pentru cealaltă ramură a islamului, șiiții. „La Medina, unde elementul evreiesc era predominant (evreii participaseră la întâmpinarea favorabilă a Profetului cu ocazia exodului), Mahomed, constatând existența unei practici de devoțiune propăvăduite de Moise, a
Sărbătoarea Ashura () [Corola-website/Science/333586_a_334915]
-
tuturor drepturilor de către bărbați. Calypso Botez (1880-1933), o altă feministă de influență liberală, argumentează că atâta timp cât bărbații vor monopoliza puterea normativă (decizia asupra ceea este drept sau nedrept, bine sau rău), câta vreme le vor trata pe femei ca fiind minori sau ca pe indivizi lipsiți de apărare și care au nevoie de protecție, ele nu vor putea fi libere. Aceasta spune: "Spiritul de dominație, domnia forței bărbatului [... ] au asigurat bărbatului partea leului [... ]. Îmbibat de spirit egoist și preocupat de a
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
spațiu românesc, indiferent de mediul de proveniență. Mișcarea a plecat ca un răspuns împotriva statutului normativ inferior al femeilor. În Codul Civil din 1865 era prevăzută incapacitatea femeilor din punct de vedere politic, social și economic, având un statut asemănător minorilor și persoanelor cu incapacități mintale. Femeile nu puteau încheia acte fără acceptul soțului sau al justiției, nu puteau să își gestioneze propriile venituri, își pierdeau naționalitatea dacă se căsătoreau cu un bărbat străin, nu puteau urmări un bărbat pentru pensie
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
generație a avut partea frontală nouă și un interior actualizat. A fost introdusă motorizarea Pinto și Cortina. Prima oară a fost disponibil motorul Essex V6. În 1984 a primit câteva actualizări: un motor diesel cu injecție directă și unele modificări minore de echipare. Numeroase variante de caroserie au fost disponibile: autobuz, șasiu cabină și dubă tipică. O transmisie automată a fost disponibilă pentru prima dată. A treia generație de Transit a fost lansată în 1986 și a prezentat un coeficient aerodinamic
Ford Transit () [Corola-website/Science/333655_a_334984]
-
VI-lea l-a caracterizat ca fiind cel mai mare jurist al Bisericii Catolice. Pe linie didactică a predat ca profesor la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma între 1952-1981 dreptul canonic oriental, la Facultatea Pontificală Sfântul Bonaventura a Ordinului Fraților Minori Conventuali între 1944-1948 teologia morală și dreptul canonic și între 1948-1966 dreptul public ecleziastic, iar la Universitatea Pontificală Laterană între 1946-1974 dreptul oriental vechi, dreptul bizantin și papirologia juridică, între 1946-1981 metodologia istorico-juridică, în 1955 și între 1957-1981 Normele generale
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
Pregătirea Primului Sinod Roman (1958-1960), a fost cofondator și membru al Société des Eglises Orientales și fondator al Bibliotecii Române „Ieremia Valahul”. A avut diferite funcții și responsabilități atât în sistemul de învățământ al Vaticanului cât și în ordinului Fraților Minori Conventuali precum și în ierarhia statului papal. A fost astfel decan al Facultății de Drept a Universității Pontificale Laterane, prorector, apoi rector și guardian superior al Colegiului Franciscan „La Vigna”, judecător prosinodal în cadrul "Congregației pentru Doctrina Credinței" și al Vicariatului din
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și huhurezul mare ("Strix uralensis"). Vegetația este constituită din mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
ceva din aer s-ar fi putut prăbuși printre copaci și ar fi căzut în pădure. (Cu toate acestea, unul dintre oamenii de știință ar fi sugerat ca gheața ar fi provocat aceste daune copacilor.) Au fost constatate și perturbări minore ale solului în zona presupusului loc de aterizare. Un alt martor a declarat că a auzit o pereche de țipete puternice și oribile în momentul în care membri ai armatei se apropiau pe jos de obiect. Aceasta reinvestigare a fost
Incidentul OZN de la Kecksburg () [Corola-website/Science/333705_a_335034]
-
Corvus frugilegus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușa de apă ("Gallinula chloropus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), gaie neagră ("Milvus migrans"), culic mic ("Numenius phaeopus"), culic mare ("Numenius arquata"), lopătar ("Platalea leucorodia"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), cresteț mijlociu ("Porzana parva"), bătăuș
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere că populațiile șoarecelui subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
deoarece el reprezintă o secțiune verticală prin teren. El este în măsură să procure informații asupra genezei, evoluției, caracterelor morfografice și morfometrice ale formelor de relief. Poate reda cu exactitate atât particularități ale teraselor fluviale, nivelelor de luncă, ale albiei minore, văilor, versanților, interfluviilor și suprafețelor de racord, cât și diferitele raporturi care se stabilesc între acestea sub aspect morfogenetic, evolutiv, morfografic și morfometric.
Profil topografic () [Corola-website/Science/333754_a_335083]
-
Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), ciocârlia de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță (Fulica atra), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescărușul cu cap negru ("Larus melanocephalus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides") grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
de hidrocarburi uriașe ar putea servi drept o sursă excelentă de energie pentru potențialii coloniști, care nu vor trebui să-și facă griji pentru razele cosmice din cauza atmosferei dense. Radiațiile provenite de la centurile radiative ale lui Saturn sunt mult mai minore decât cele emanate de Jupiter. Atmosfera lui Titan este atat de densă încât zborurile deasupra Titanului vor fi principala formă de transport. Presiunea să este egală cu cea experimentata de scafandrii la o adâncime de 5 metri sub apă. O
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]
-
însele interceptate, haosul luptelor aeriene moderne făcea imposibilă atacurile concentrate ale formațiilor rigide. Piloții erau obligați să țină prea mult seama de capacitățile defensive ale bombardierelor. Atacurile vânătorilor începeau și se terminau la mare distanță, iar distrugerile produse bombardierelor erau minore. Aceste greșeli tactice au devenit evidente în timpul luptelor din Belgia și Franța. În plus, pregătirea făcută în grabă a unor piloți a dus la apariția unor greutăți în învățarea de tactici noi, schimbate radical. Tacticile avioanelor de vânătoare germane erau
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), prigoare ("Merops apiaster"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", ), brâncuță ("Rorippa islandica"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
-o 133P/Elst-Pizarro în timpul ultimelor sale trei perihelii. Această activitate poate dura una sau mai multe luni, pe o perioadă de cinci sau șase ani, cât durează revoluția, și este probabil datorată aflorimentului straturilor de gheață ca urmare a impacturilor minore survenite într-o perioadă mergând de la 100 la 1.000 de ani. La descoperirea sa în ianuarie 2010, P/2010 A2 (LINEAR) a fost denumită și desemnată drept cometă, însă astăzi este considerată ca remanent al unui impact a doi
Cometă din centura principală () [Corola-website/Science/333875_a_335204]